6,961 matches
-
se știe, cumpărarea bunurilor de bază era mult mai complicată decât este astăzi în România, în comparație cu economiile orientate spre consum. Janos Kornai a caracterizat cumpărarea în economiile de penurie mai degrabă drept un proces decât un simplu act (ca în capitalism). Aceasta se referă la faptul că o persoană trebuie să ia decizii în funcție de lipsa sau existența produselor atunci când se dorea cumpărarea. Alegerile unei astfel de persoane care intra în procesul de cumpărare erau „coada”, substituția forțată, căutarea în alte surse
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
Ceaușescu’s Romania, University of California Press, Berkeley. Verdery, K. (1996), „A Transition from Socialism to Feudalism? Thoughts on the Postsocialist State”, What Was Socialism and What Comes Next, Princeton University Press, Priceton. Weber, M. (1994), Etica protestantă și spiritul capitalismului, Humanitas, București. Avatarurile cozii în socialismul de tip sovietictc "Avatarurile cozii în socialismul de tip sovietic" Dan Lungutc "Dan Lungu" În anii ’80 ai socialismului real din România, cozile reprezentau un fenomen cotidian, aproape banalizat. A sta la rând era
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
care nu-și găsește locul, decât dacă aducem argumente solide într-o cercetare științifică. Aceeași simetrie construită ideologic este vinovată și pentru așteptările majorității cetățenilor ca după căderea regimului socialist de tip sovietic să se instaureze de la sine, fără efort, capitalismul și democrația, care fuseseră percepute ca singura alternativă posibilă. Se pare însă că tranzitologii au serioase probleme în a prinde în scheme conceptuale inteligibile varietatea proceselor sociopolitice declanșate o dată cu prăbușirea regimurilor din estul Europei. În ciuda acestor derapaje teoretice posibile, construcția
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
de criză a producției - crize pe care le-am plasat, în linii mari, în momentele în care instanța politică are tendința de a expropria specificitatea câmpului economic. Ceea ce nu înseamnă că atunci când nu există rânduri de așteptare în România avem capitalism, cum s-ar putea deduce din ideal-tipurile schițate mai sus. Această situație pune foarte bine în evidență faptul că ideal-tipurile nu trebuie confundate cu realitatea și că ele reprezintă doar o construcție teoretică ce se apropie de realitate doar la
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
sunt greu de surprins de ideal-tipuri. Acestea din urmă dau seamă mai curând de situația în care instanța politică subordonează sever instanța specifică (ideal-tipul socialismului de tip sovietic) sau situația în care câmpul economic se bucură de autonomie totală (ideal-tipul capitalismului), ambele fiind la fel de improbabile practic, cel puțin pe timp îndelungat. Aș aprecia că o caracteristică esențială a socialismului real nu este atât dictatura politicului în diferite câmpuri, cât coabitarea celor două instanțe din câmpuri și pendularea/dinamica sistemului între acestea
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
bună dispoziție, cu aceeași... știu eu, chiar cu aceleași cuvinte... pentru că, mai înainte de toate, fiecare client este și el om (S3). În măsura în care putem asocia situația de dinainte de 1989 cu ideal-tipul socialismului de tip sovietic și cea de după 1989 cu ideal-tipul capitalismului (ceea ce ar însemna să acceptăm cel puțin că direcția reală, și nu cea ideologică a tranziției românești este fermă spre o economie de piață și democrație), putem face legături interesante între experiența subiecților și diferitele elemente ale ideal-tipurilor construite. Interesant
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
spune S2, nu conta sexul, vârsta ș.a. - toți erau tratați la fel, fără bunăvoință. Lipsa de politețe 9 este forma cea mai blândă și mai uzuală de a „apăra” marfa; o formă ineficientă, evident, din moment ce penuria devenise severă. În situația capitalismului, pe care, potrivit unor trăsături, o asociem cu perioada românească de după 1989, după cum am văzut și din fragmentele de interviu, relația dintre vânzători și clienți este cu totul alta. Ea reflectă o relație diferită dintre producție și consum la nivel
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
și nici gusturile, se înțelege. Coada consumă atât cât se găsește și la calitatea la care se găsește; tot ce apare în magazine, devorează; e inutil să încerci să-i studiezi dorințele sau să fii amabil față de ea. În ideal-tipul capitalismului, vânzătorul se află în fața unei persoane, cu gusturi ferme, adesea capricioasă, pe care trebuie să o mulțumească. În funcție de sexul, vârsta, îmbrăcămintea, modul de a vorbi etc. ale clientului, el încearcă să-i ghicească gusturile, dorințele și să vină în întâmpinarea
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
istovitoare din socialismul de tip sovietic - în căutarea căreia individul era obligat să cutreiere tot orașul și pe care trebuia să o suporte timp de câteva ore, fără certitudinea că va pleca acasă cu produsul râvnit - i se opune, în capitalism, comis-voiajorul - ce îți sună la ușă, încearcă să te convingă, îți face reduceri, te sâcâie, numai să cumperi ceva - sau comenzile făcute prin telefon care sosesc cu promptitudine chiar la ușă. Între altele, prezența sau absența cozii este cea care
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
comenzile făcute prin telefon care sosesc cu promptitudine chiar la ușă. Între altele, prezența sau absența cozii este cea care intermediază între tipul de gestionar („gardian” sau „Moș Crăciun”) și tipul de sistem în care acesta evoluează („socialism sovietic” sau „capitalism”). Delegitimarea puterii: efect pervers al „cozii” și al „magazinelor speciale” Alături de explicațiile de tip economic în prăbușirea regimurilor din estul Europei, adesea sunt avansate ca pertinente cauze morale și politice în înțelegerea acestui deznodământ. Un susținător al cauzelor morale - pe
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
minerilor. Prin lozinca „Jos burghezia proletară!”, deși naiv, minerii din Valea Jiului ironizau comunismul prin chiar una dintre formulele demagogice și clișeele acestuia, și anume, critica împotriva burgheziei. Sensul era acela că regimul comunist devenise el însuși un stat în care capitalismul continua să funcționeze, dar în folosul unei nomenclaturi comuniste clar delimitate. Represiunea Măsurile de reprimare au îmbrăcat diferite forme. După discursul lui Constantin Dobre, greviștii au conștientizat focalizarea organelor de represiune pe figura unui lider: de aceea, minerii i-au
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
wärts” din Cernăuți, iar din 1925 la „Socialismul”. A publicat studii, eseuri și articole pe teme sociale și politice, toate ghidate de ideologia marxistă, în „Der Kampf” din Viena, „Gesellschaft” din Berlin, „Mișcarea socială” ș.a. Oligarhia economică. Studiu asupra istoriei capitalismului în România (1927) poate fi considerată o lucrare semnificativă pentru orientarea publicisticii lui. Este, de asemenea, autor de versuri, găzduite de diferite reviste și iscălite cu pseudonimele Robert Hart și Walter Rahuz. Câteva articole privitoare la cultură i-au apărut
RADACEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289085_a_290414]
-
teza că istoria literaturii se reduce la lupta între realism și antirealism, această confruntare fiind un aspect al luptei de clasă. Cum se afirma că în perioada contemporană lupta de clasă pe plan mondial ia forma confruntării între socialism și capitalism, arta occidentală, considerată pseudoartă, reductibilă la modernism, nu ar reflecta decât decadența și descompunerea culturii burgheze, exprimând ideologia capitalismului muribund, ajuns în faza imperialistă. Ca urmare, se cere respingerea neșovăitoare a tuturor „miasmelor” cu care Occidentul capitalist otrăvește sufletul. În
REALISM SOCIALIST. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289155_a_290484]
-
de clasă. Cum se afirma că în perioada contemporană lupta de clasă pe plan mondial ia forma confruntării între socialism și capitalism, arta occidentală, considerată pseudoartă, reductibilă la modernism, nu ar reflecta decât decadența și descompunerea culturii burgheze, exprimând ideologia capitalismului muribund, ajuns în faza imperialistă. Ca urmare, se cere respingerea neșovăitoare a tuturor „miasmelor” cu care Occidentul capitalist otrăvește sufletul. În România, sintagma r.s. a fost utilizată, se pare, prima dată de săptămânalul social-democrat „Șantier”, în 1935, însă literatură
REALISM SOCIALIST. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289155_a_290484]
-
nivelul și caracterul forțelor de producție; un anumit tip de relații de producție (baza economică) generează un anumit tip de instituții suprastructurale și ideologice. Marile tipuri de organizare socială (formațiunile sociale) reprezintă tocmai asemenea configurații structurale stabile: comuna primitivă, sclavagismul, capitalismul, socialismul. Analiza dinamicii sistemului. Elementele componente ale unui sistem interacționează multiplu; relațiile cauzale simple sunt înlocuite cu o cauzalitate multiplă, circulară, completată cu circuite de feedback și procese de echilibrare complexă. Starea la un moment dat a sistemului este, în
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
ar fi trebuit să funcționeze criterii obiective, impersonale, derivate din exigențele eficienței. Relațiile de vecinătate, cu influențele lor reciproce, reprezintă o sursă majoră de conflict între sisteme. În mod special, conflictul se declanșează în cazurile de incompatibilitate: știință/religie, socialism/capitalism, opresiune/democrație. Marx a descris un caz special de conflict de acest tip: exploatarea unei colectivități de către o altă colectivitate. Și aceste relații dintre colectivități sunt cazuri de dominare a unui sistem de către un altul. Relații de concurență/cooperare. În afara
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
de dezvoltare. Într-o societate socialistă, unde se accentuează strategiile globale de organizare și conducere, modelul coparticipării este, de asemenea, predominant, fără a fi însă excluse și elemente ale modelului client/consultant. De asemenea, în societățile capitaliste dezvoltate, pe măsură ce paradigma capitalismului clasic a „pieței libere” este tot mai mult limitată și corectată prin intervenția unor mecanisme integrative globale, modelul client/consultant cunoaște și el o deplasare vizibilă spre modelul coparticipării. Sociologul începe să se facă tot mai mult purtătorul unor valori
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
independente de un anumit mod de organizare a unui sistem social oarecare. Să-l numim structura primară de interese. În acest caz, ea determină selectarea unei alternative sau a alteia. Interesele burgheziei au dus, în prima fază de dezvoltare a capitalismului, la opțiunea pentru un mod ierarhic autoritar de organizare a întreprinderilor, la opțiunea pentru organizarea muncii pe principiul muncii simplificate etc. Schimbările sociale care au avut loc în ultimul timp fac ca aceeași structură de interese să tindă spre preferarea
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
și conducerii întreprinderilor o reprezintă motivarea performanțelor. Strategiile de motivare se constituie însă pe diverse „teorii” asupra naturii umane. Teoria cea mai răspândită asupra naturii umane la nivelul conștiinței practice a sistemelor industriale, așa cum s-au constituit acestea sub impactul capitalismului, este aceea a lui homo œconomicus. Omul nu este interesat să muncească decât în măsura în care poate obține un beneficiu economic. Decurge de aici că strategia de motivare trebuie să fie exclusiv economică. În ultimele decenii, în științele sociale, această teorie a
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
-și apăra și promova propriile sale interese este lupta, greva fiind o formă a acesteia. În condițiile particulare ale anului 1920, clasa muncitoare din România, cum putea de altfel fi predictibil dacă am fi cunoscut legile luptei de clasă din capitalism, a organizat o grevă generală. Amploarea acestei greve și modalitățile sale particulare de desfășurare sunt datorate particularităților istorice concrete. În această calitate, ele însă nu sunt interesante, fiind simple manifestări ale structurii în condiții particulare. Cercetarea științifică are deci drept
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
lor. Structuralismul a fost în general legat de o perspectivă statică. El nu a luat în considerare nu numai geneza și schimbarea structurilor, dar nici creșterea, dezvoltarea lor. Sistemele sociale sunt caracterizate printr-un proces, foarte frecvent, de creștere, dezvoltare. Capitalismul nu este o structură statică. El are dinamica sa proprie. Capitalismul din faza acumulării primitive a capitalului este diferit de capitalismul matur, dezvoltat caracteristic momentului actual. Procese importante de schimbare au avut loc în interiorul său, fără a-i altera neapărat
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
El nu a luat în considerare nu numai geneza și schimbarea structurilor, dar nici creșterea, dezvoltarea lor. Sistemele sociale sunt caracterizate printr-un proces, foarte frecvent, de creștere, dezvoltare. Capitalismul nu este o structură statică. El are dinamica sa proprie. Capitalismul din faza acumulării primitive a capitalului este diferit de capitalismul matur, dezvoltat caracteristic momentului actual. Procese importante de schimbare au avut loc în interiorul său, fără a-i altera neapărat profilul general. Mișcarea muncitorească nu reprezintă o repetare monotonă a aceluiași
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
schimbarea structurilor, dar nici creșterea, dezvoltarea lor. Sistemele sociale sunt caracterizate printr-un proces, foarte frecvent, de creștere, dezvoltare. Capitalismul nu este o structură statică. El are dinamica sa proprie. Capitalismul din faza acumulării primitive a capitalului este diferit de capitalismul matur, dezvoltat caracteristic momentului actual. Procese importante de schimbare au avut loc în interiorul său, fără a-i altera neapărat profilul general. Mișcarea muncitorească nu reprezintă o repetare monotonă a aceluiași joc structural, ci manifestă o puternică tendință cumulativă. Ea modifică
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
față de această problemă esențială și controversată a puterii sociale privind distribuția reală a puterii și controlului societății. O bună parte dintre dezbaterile curente privesc puterea corporațiilor din afaceri într-o societate care este în același timp capitalistă și democratică.6 Capitalismul este un sistem de recompense inegale, bazat pe proprietatea privată a mijloacelor de producție și pe câștiguri care depind de contribuția fizică marginală a individului. Democrația este un sistem construit pe ideea valorii fundamentale a fiecărei persoane și pe aceea
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
un sistem construit pe ideea valorii fundamentale a fiecărei persoane și pe aceea a garantării de drepturi egale și a mecanismelor formale care fac posibilă participarea. Criticii de extremă dreapta și cei de extremă stânga au prezis de mult instabilitatea capitalismul democratic, fie pentru că masele invidioase vor submina proprietatea inegală, fie pentru că proprietatea concentrată va submina egalitarismul democratic. Aceste temeri s-au dovedit a fi exagerate, cu toate că tensiunea dintre acumulare și egalitate rămâne inevitabil o problemă centrală a politicilor publice.7
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]