2,476 matches
-
cel mai bogat sortiment de petroglife din întreaga Polinezie. Aproape fiecare suprafață potrivită pentru așa ceva a fost inscripționată, inclusiv zidurile din piatră ale câtorva case și chiar și câteva dintre statuile mo‘ai împreună cu pălăriile lor de piatră. Au fost catalogate în jur de o mie de situri cu peste patru mii de glife, unele în basorelief sau doar scobite în piatră, altele pictate cu roșu și alb. La Orongo, un centru de ceremonial consacrat lui tangata manu (omul pasăre), se
Rongorongo () [Corola-website/Science/318988_a_320317]
-
doar jumătate sunt într-o stare bună și autenticitatea lor este mai presus de orice îndoială. Arheologul și antropologul britanic Katherine Routledge a întreprins, între 1914 și 1915, o expediție științifică în Insula Paștelui cu misiunea de a studia și cataloga arta, obiceiurile și scrierea. Ea a reușit să discute cu doi bătrâni, Kapiera și Tomenika, care se presupunea că dețineau cunoștințe despre scrierea rongo-rongo. Discuțiile nu au fost fructuoase deoarece presupușii înțelepți se contraziceau frecvent. Pe baza spuselor acestora, Routledge
Rongorongo () [Corola-website/Science/318988_a_320317]
-
de localnici! apărut în ziarul Graiul Sălajului aflăm că acțiunea de demolare a bisericii a fost făcută fără a fi înștiințat Protopopiatul Ortodox Jibou sau Primăria Comunei Surduc. Urmare a acestor evenimente, dispariția bisericii de lemn din Solona a fost catalogată de către ierarhia greco-catolică drept abuzivă, la fel ca și în cazurile bisericilor de lemn din Bonț sau Ghirolt din județul Cluj sau cel al bisericii din Chiheriu de Jos din județul Mureș. În ceea ce privește aspectul, imaginile păstrate prezintă o biserică de
Biserica de lemn din Solona, Sălaj () [Corola-website/Science/319013_a_320342]
-
trebui ridiculizată. Utilizarea necorespunzătoare a conceptelor și simbolurilor hinduismului nu este OK”. Cu toate acestea, percepția criticilor asupra materialului a fost una pozitivă, "Digital Spy" felicitând articolele vestimentare folosite, în timp ce "Daily Mail" a apreciat coregrafia. De asemenea, "Promo News" a catalogat scurtmetrajul drept un videoclip pop de excepție. Odată cu lansarea albumului de provenineță, toate cântecele incluse pe lista de redare au intrat în primele două sute de trepte ale ierarhiei britanice, „Parachute” debutând pe locul o sută șaisprezece. La scurt timp după
Parachute (cântec) () [Corola-website/Science/319156_a_320485]
-
pe scenă de colaboratorul său, will.i.am. Piesa a fost apreciată într-un mod pozitiv de critica de specialitate, fiind descrisă drept „întunecată, stranie și rece”, ce „construiește ușor un climat trepidant și molipsitor”. De asemenea, "The Observer" a catalogat compoziția ca fiind „o piesă de dragoste inteligentă și sofisticată care face aluzie la ce ar fi putut fi acest album”. Cântecul a devenit cel de-al treilea șlagăr de top 5 în Regatul Unit din cariera independentă a lui
3 Words (cântec) () [Corola-website/Science/319171_a_320500]
-
apatia sa”, considerându-l totodată diferit atât de „tot ce au lansat Cheryl sau Will.I.Am” până acum, dar și de „tot ce este difuzat la posturile de radio momentan”. Atât "The Times", cât și "The Sunday Times" au catalogat cântecul drept una dintre cele mai interesante compoziții de pe materialul omonim, în timp ce Killian Fox de la "The Observer" a făcut referire la înregistrare ca la „o piesă de dragoste inteligentă și sofisticată care face aluzie la ce ar fi putut fi
3 Words (cântec) () [Corola-website/Science/319171_a_320500]
-
atât de tare încât fundația în sine nu va mai putea fi reconstruită niciodată ... Deși descurajat de prieteni din cauza folosirii limbajului inflamator, Priestley a refuzat să se dea înapoi de la opiniile sale de sub tipar și l-a pus la socoteală, catalogându-se la infinit drept „Gunpowder Joe”. După publicația acestei chemări aparente la revoluție din mijlocul Revoluției Franceze, pamfletarii și-au intensificat lupta împotriva lui Priestley iar el și biserica sa au fost chiar amenințați cu acțiuni juridice. În anii 1787
Joseph Priestley () [Corola-website/Science/319129_a_320458]
-
fost interpretată în cadrul emisiunilor americane "American Idol" și "The Ellen DeGeneres Show", aspect ce a favorizat atât succesul compoziției „OMG”, cât și a discului său de proveniență. Percepția criticilor asupra cântecului a fost împărțită. Caroline Sullivan de la "The Guardian" a catalogat înregistrarea drept „irezistibilă”, în timp ce Matthew Cole de la "Slant Magazine" a fost de părere că piesa, alături de „There Goes My Baby” reprezintă cele mai notabile „punctele slabe” ale materialului "Raymond v. Raymond". Lansat inițial în Regatul Unit, „OMG” a devenit prima
OMG (cântec) () [Corola-website/Science/319196_a_320525]
-
de la "BBC Music", care a notat discul single cu patru puncte dintr-un total de cinci, felicitându-l pe compozitorul piesei. Într-o recenzie negativă a albumului de proveniență, "Raymond v. Raymond", Caroline Sullivan de la cotidianul britanic "The Guardian" a catalogat cântecul drept „irezistibil”, în timp ce Gail Mitchell de la "Billboard" descrie înregistrarea drept „un imn al cluburilor molipsitor”. "Entertainment Focus" a felicitat compoziția, declarând că „«OMG» marchează o îmbunătățire față de orice a apărut pe "Here I Stand". Compus și realizat în colaborare
OMG (cântec) () [Corola-website/Science/319196_a_320525]
-
notabile puncte slabe” ale albumului. Edna Gundersen (recenzor al "USA Today") afirmă faptul că Usher sună „detașat” în cântec, „OMG” fiind desemnată unul dintre cele mai slabe compoziții de pe material, alături de „So Many Girls”. Andrew Winistorfer de la "Prefix Magazine" a catalogat piesa drept inferioară predecesoarei sale, susținând faptul că înregistrarea „nu se apropie perspectiva de a egala înălțimile murdare ale lui «Lil Freak», dar partea cu arena de sport scandând nu a fost făcut atât de bine din anii '90, când
OMG (cântec) () [Corola-website/Science/319196_a_320525]
-
nucleară. În consecință, în timp ce multe dintre aceste întâlniri invocate sunt descrise ca fiind terifiante, unele au fost considerate plăcute. Având în vedere numărul mic de dovezi fizice obiective, majoritatea oamenilor de știință și profesioniștii din domeniul sănătății mintale resping fenomenul catalogându-l drept "înșelăciune, sugestibilitate (predispoziție la fantezie, hipnotizabilitate, sindromul falsei-memorii), personalitate, paralizie în timpul somnului, psihopatologie, psihodinamică [și] factori de mediu". Cu toate acestea, regretatul profesor John Edward Mack, un respectat psihiatru de la Universitatea Harvard, care a fost chemat ca să investigheze
Fenomenul de răpire extraterestră () [Corola-website/Science/319212_a_320541]
-
de terorism împotriva unor orașe rusești. Cele mai multe dintre aceste afirmații nu aveau niciun suport real, fiind folosite doar în scop propagandistic.. Treptat, tensiunile dintre anarhiștii ucraineni și guvernul rus bolșevic s-au înrăutățit până într-atâta, încât primii au fost catalogați drept „contrarevoluționari”. În noiembrie 1920, principalii lideri anarhiști au fost arestați și executați la ordinul lui Lenin și Troțki, dar Mahno a reușit să scape. Cristian Racovski, liderul bolșevic al Ucrainei, avea ordin să-i aresteze pe liderii anarhiști care
Teritoriul liber () [Corola-website/Science/319360_a_320689]
-
șovăit între mai multe direcții, lăsându-se dirijat în cadrul acestora pentru scurte momente de timp și de aceea el a lăsat în urmă o operă care oferă un spectacol dintre cele mai eclectice din pictura românească. Întreaga creație poate fi catalogată pe trei mari direcții: realismul secolului al XIX-lea, impresionism și postimpresionism. Adept al impresionismului în unele lucrări de gen sau în peisajele pe care le-a realizat, Apcar Baltazar s-a înscris în fapt pe o linie de ripostă
Apcar Baltazar () [Corola-website/Science/315458_a_316787]
-
Severeanu, Lazăr Munteanu, Al. Râșcanu, Onic Zambaccian, Paucker, la fratele pictorului etc.) Câteva panouri decorative realizate de Baltazar se află la Paris, în colecția Dr. Dieulafoy. Perioada de creație a lui Apcar Baltazar a durat șapte ani. Încercarea de a cataloga o succesiune cronologică a operei sale este sortită eșecului, deoarece el a experimentat, a tatonat și a încercat să se dezvolte ca și creator în paralel și în domeniul altor arte, teme sau genuri care necesitau tehnici dintre cele mai
Apcar Baltazar () [Corola-website/Science/315458_a_316787]
-
XIX-lea, pictorul a sărit simultan la lucrări tipic impresioniste de origine "plein air"-istă, cum sunt "" și "". În același timp a pictat lucrări opuse impresionismului cu sorginte mitologică, așa cum este cea intitulată "". Întreaga creație în domeniul picturii poate fi catalogată pe trei mari direcții: realismul secolului al XIX-lea, impresionism și postimpresionism. De foarte multe ori cele trei curente care-l reprezintă, se întrepătrund și se combină în proporții diferite; de exemplu caracteristicile impresionismului au avut nevoie de cele ale
Apcar Baltazar () [Corola-website/Science/315458_a_316787]
-
În literatură, apăruse în schimb Ion Luca Caragiale. Titlurile puse de artist tablourilor pe care le-a făcut - ca "Pân' la madam Popescu", "Muza mahalalei" și "Madam Ionescu cu cățelul", fac ca realizările lui în acest domeniu să poată fi catalogate ca influențe din partea marelui autor satiric român. Personajele înfățișate sunt apropiate moftangioaicelor și suratelor "Mițe" și "Zițe", create în dramaturgie de I.L. Caragiale. Nici măcar sentimentul cu care pictorul a atacat astfel de subiecte, nu diferă de marele dramaturg. La o
Apcar Baltazar () [Corola-website/Science/315458_a_316787]
-
3, 4 și 5. Între Mihail Dragomirescu și Apcar Baltazar, s-a purtat între anii 1907-1909 polemici contradictorii referitoare la expoziția concurs din 1908 în ziarele "Viața românească" (Baltazar) și "Ordinea" (Dragomirescu sub pseudonimul Gealău&Rândea), unde pictorul a fost catalogat ca "... unul din pictorii noștri fără talent". Disputa a durat însă doar până la moartea artistului, deoarece în necrologul din revista patronată de Dragomirescu, a fost scris că Baltazar era "un pictor de valoare și scriitor de talent..." și că articolele
Apcar Baltazar () [Corola-website/Science/315458_a_316787]
-
Prusia lipsește din natură, cel puțin la noi, unde condițiile climaterice îngăduie existența unui cer albastru (outremer) cald și transparent". Pe Kimon Loghi l-a criticat că nu surprinde în cromatica proprie coloritul caracteristic României, pe Ștefan Popescu l-a catalogat a fi "cântărețul român al Bretaniei" prin faptul că acesta a adus un colorit străin plaiurilor românești și pe de altă parte, a combătut servilismul pe care unii pictori români cum au fost Constantin Pascali, Dimitrie Serafim, Emanoil Bardasare, Constantin
Apcar Baltazar () [Corola-website/Science/315458_a_316787]
-
hibrid între muzică pop și rhythm and blues, prezentând totodată ritmuri de chitară și de pian. Producția și ritmul melodiei au fost ocmparate cu o serie de înregistrări semnate Backstreet Boys și Another Level și promovate în anii '90, fiind catalogate drept „un clișeu”. Cântecul ce dă titlul materialului, „Breathless” — produs de Râmi Yacoub și Arnthor Birgisson — pe care Ward l-a descris drept „probabil, cea mai bună balada pe care am auzit-o”. În acest sens, elementele specifice muzicii rhythm
Breathless (album) () [Corola-website/Science/315792_a_317121]
-
cea mai bună balada pe care am auzit-o”. În acest sens, elementele specifice muzicii rhythm and blues i-au adus comparații cu înregistrări celebre precum „Burn” (Usher) și „Șo Sick” (Ne-Yo). „If That's OK with You” a fost catalogat drept „o departajare” de sound-ul albumului precendent, "Shayne Ward" , care se compunea preponderent din balade, fiind totodată apreciat că „molipsitor” și asemănat cu stilul muzical al lui Akon. La realizarea compoziției au fost prezenți Birgisson, Savan Kotecha și Max Martin
Breathless (album) () [Corola-website/Science/315792_a_317121]
-
și Reggiane Re.2005, dotate cu motoare Daimler-Benz. capabile să facă față celor mai moderne aparate de luptă aliate. Au fost construite însă doar câteva sute de astfel de aparate de luptă. Avionul de vânătoare Fiat G55 Centauro a fost catalogat de Oberst Petersen, consilierul lui Goering, drept „cel mai bun avion de vânătoare al Axei”. Tancul P40, echivalentul tancului american „M4 Sherman” și a celui german „Panzer IV”, a fost proiectat în 1940, dar nu a fost construit niciun prototip
Istoria militară a Italiei în timpul celui de-al Doilea Război Mondial () [Corola-website/Science/316496_a_317825]
-
Disc, "Acoperământul" pentru Sf. Potir, "Aerul" sau văzduh pentru Sf. Vase) și un "Epitrahil", lucrate de mână și atribuite cneaghinei Anghelina, soția vistiernicului Matiaș, ctitorul bisericii. Casa egumenească din curtea Mănăstirii Coșula datează din secolul al XVII-lea și este catalogată ea-însăși ca monument istoric. Ea se află la 50 m nord-vest de biserică și este compusă din două nivele, cu cerdac la etaj, coloane la parter și beci la subsol. Ca urmare a lipsei de interes din parte autorităților locale
Mănăstirea Coșula () [Corola-website/Science/316550_a_317879]
-
a filmului "Zeitgeist", realizată în 2010, elimină secțiunea despre Uniunea Nord Americană, printre alte schimbări . În revista "Tablet", jurnalistul Michelle Goldberg a criticat filmul ca fiind "cufundat într-o teorie a conspirației extremistă de dreapta, izolaționistă și, pe ascuns, antisemită, catalogând mișcarea Zeitgeist ca fiind "primul cult din lume bazat pe Internet, cu membrii care repetă veseli și mecanic ca papagalii linia trasată de partid." Zeitgeist a declarat că acuzațiile au fost "eronate, peiorative, derogatorii și că sunt destinate să reducă
Zeitgeist (film) () [Corola-website/Science/315109_a_316438]
-
că evidențele materiale ale defuncților prelungesc durerea, iar acest tip de fotografie nu a mai fost considerat a fi o practică normală. De la începutul anilor 1940 portretele memoriale au fost scoase din uz în America de Nord și Europa Occidentală, fiind adesea catalogate drept „vulgare, tabu”. Percepția contemporană a acestor imagini contrastează cu frumusețea și importanța lor sentimentală din perioada de glorie, semnalând un mai mare discomfort al populației contemporane față de moarte. Totuși, este de remarcat faptul că o serie de fotografi contemporani
Fotografie post-mortem () [Corola-website/Science/318883_a_320212]
-
de o primire călduroasă din partea fanilor.. "BookBrowse" a criticat la rândul său cartea, dar a fost de aceeași părere cu "School Library Journal" că nimic din cele spuse de recenzori nu va opri copiii să o citească. "Entertainment Weekly" a catalogat "Eragon II" drept una dintre cele mai slabe cinci cărți ale anului 2005, numind-o "o lâncezeală de 700 de pagini". "The Boston Globe" a recenzat negativ cartea, criticând-o pentru punctele sale foarte slabe și pentru "drama care crește
Eragon II. Cartea primului născut () [Corola-website/Science/316101_a_317430]