3,702 matches
-
descrierea doctorului sas, Andreas Wolf, sibian stabilit 17 ani în Moldova, cel care a făcut legătura între numele Huși și husiți. Dintre istorici, amintim episcopul Melchisedec, B. P. Hasdeu, Nicolae Iorga, Constantin C. Giurescu, Gheorghe Ghibănescu. Deosebit de utilă pentru cunoașterea catolicilor din Huși este colecția Călători străini despre țările române, coordonată de Maria Holban Menționăm, de asemenea, studiile preoților catolici: Iosif Pal, M. Petru și Dumitru Lucaciu. La sfârșitul secolului al XIV-lea, religia catolică s-a răspândit și în Moldova
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
populația din Moldova aparținătoare acestei religii devenise suficient de numeroasă în 1391, când papa Bonifaciu al IX-lea înființase, pe lângă Episcopia catolică de la Siret, întemeiată în 1371, o altă episcopie la Bacău. Când și în ce împrejurări s-au așezat catolicii în aceste locuri? La începutul secolului al XV-lea, după începerea persecuției husiților (1410) și mai ales după războaiele husite (1420-1434), s-a produs deplasarea lor treptată spre centrul și sud-estul Europei, unde influența spirituală și politică a papei era
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
mai mare neplăcere cum că în regatul Moldova s-ar fi adăpostit o mulțime de eretici, mai cu seamă din abominabila sectă a husiților”. Papă luminat, dornic să coaguleze eforturile întregii creștinătăți împotriva turcilor, dar și să-i unească pe catolici și ortodocși într-o singură biserică, Eugeniu al IV-lea a încercat să readucă protestanții, buni meșteșugari, sub ascultarea sa și l-a trimis, în 1447, pe franciscanul Fabian de Bachia, pentru a cere sprijinul voievozilor și boierilor moldoveni. Misiunea
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
Însăși Biserica Catolică recunoștea, în anul 1854, în Calendarul franciscano-iulian, publicat în Iași, vechimea protestanților husiți în Moldova. Episcopul de Bende, Antonio di Stefano, anunța atunci că în Huși se păstra un registru din anul 1435, în care erau notați catolici botezați, cununați și înmormântați. Cercetând originea persoanelor înscrise în registru, vicarul apostolic al Moldovei a ajuns la concluzia că acei oameni aveau nume românești, cu excepția unui număr mic de nume slave, ceea ce pleda pentru convertirea unor români ortodocși la religia
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
sa Provinciae Poloniae Societatis Iesu ortus et progressus pars prima, despre influența pe care Bartolomeo Brutti, starostele Lăpușnei, albanez de origine și membru al Companiei lui Isus, o exercita asupra domnitorului Petru Șchiopul; el i-a insuflat domnului ideea aducerii catolicilor din Compania lui Iisus (a iezuiților, călugări radicali) pentru suprimarea „eresurilor” din Moldova. Însuși papa Pius al V-lea i-a trimis o scrisoare lui Petru Aron. Dar Bartolomeo Brutti, în condițiile în care întâmpina opoziția bisericii ortodoxe locale, reprezentată
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
pe sub marginea pădurii”. Cercetând parohiile catolice din ordinul Papei, Bernardino Quirini (Bernardino Quirini), episcop catolic de Argeș, le vizitează nu numai pe cele din Țara Românească, ci și pe cele din Moldova, în 1597 și 1599. Într-o lucrare despre catolicii din Moldova, Horváth Antal a publicat, printre alte documente istorice, un fragment din Raportul episcopului Bernandino Quirini, unde se menționa că Suceava era locuită de 30 de familii de catolici și 153 suflete, la care se adăugau 2.000 de
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
din Moldova, în 1597 și 1599. Într-o lucrare despre catolicii din Moldova, Horváth Antal a publicat, printre alte documente istorice, un fragment din Raportul episcopului Bernandino Quirini, unde se menționa că Suceava era locuită de 30 de familii de catolici și 153 suflete, la care se adăugau 2.000 de soldați poloni și unguri, toți de religie romano-catolică. Călugărul franciscan nota numărul familiilor catolice (admițând cifra de 5 suflete la o familie). Pentru Huși („Ghusi”), nota 1030 de case; erau
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
care se adăugau 2.000 de soldați poloni și unguri, toți de religie romano-catolică. Călugărul franciscan nota numărul familiilor catolice (admițând cifra de 5 suflete la o familie). Pentru Huși („Ghusi”), nota 1030 de case; erau numai 72 familii de catolici, cu 435 de persoane de aceeași religie, și 6.500 români, spre deosebire de orașul Roman, unde locuiau 400 de familii. În oraș se afla o biserică de lemn, a cărei slujitor era preotul sas Ioan, căsătorit cu o localnică. În interiorul bisericii
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
în această parohie nu este îndeplinită, din cauza lipsei de preoți. Călugărul a aflat că preotul care fugise voia să se întoarcă în orașul Huși. Din motive necunoscute, călătorul Georgius Dousa, în 1599, considera, ca și Bandini în 1646, că numărul catolicilor este mai mare decât al românilor ortodocși: „Oppidum Hus non tam valachis quam Hungaris in colis transieram”. Cine exagerează și din care motive, este greu de stabilit. Totuși, numărul mic de catolici arată faptul că ori reîntoarcerea husiților din Huși
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
considera, ca și Bandini în 1646, că numărul catolicilor este mai mare decât al românilor ortodocși: „Oppidum Hus non tam valachis quam Hungaris in colis transieram”. Cine exagerează și din care motive, este greu de stabilit. Totuși, numărul mic de catolici arată faptul că ori reîntoarcerea husiților din Huși la catolicism n-a fost generală, așa cum afirma M. T. Fegedin în 1571, o mare parte dintre ei păstrând vechea credință, ori informațiile pe care le-a primit nu au fost exacte
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
de patru ani în spațiul hușean, contribuind la convertirea multor husiți din „satul... foarte mare”: „În apropierea acestui oraș (Iași, n.a.), la o depărtare de o zi bună <de drum>, sunt mai multe sate în care locuiesc un număr de catolici; printre altele se află și unul foarte mare numit Huși unde sunt peste 80 de case de unguri și sunt fără preot din cauza lipsei de slujitori ai bisericii, dar preoții noștri din orașul mai sus amintit, Iași, le administrează sfintele
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
era de origine maghiară și de religie „husită”, protestantă, e posibil să fi fost adevărat. Dar atunci care sunt cei veniți din Boemia și Moravia, sub Alexandru cel Bun și Ștefan cel Mare ? Constatăm că misionarul era preocupat numai de catolici. Existau două categorii de neamuri: grecii, de religie ortodoxă, și maghiarii, de religie catolică (foști husiți). Bogoslavisč a precizat în raportul său că acești credincioși erau răspândiți în sudul Moldovei, pe malurile Dunării și lângă țărmul Mării Negre. Peste câțiva ani
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
care 120 de case care aparțineau luteranilor, convertiți în parte la ortodoxism, iar altă parte la catolicism. În anul următor - 1633 -, călugărul Niccolo Barsi din Lucca, în timpul vizitei prin Huși, nota o cifră mai mică: „O sută de case de catolici și un călugăr dominican, care era duhovnicul lor”. În ceea ce privește prima biserică catolică din Huși, din informațiile pe care le avem, rezultă că a fost construită din bârne; Bandini, care a văzut-o, scrie că era așezată într-o poziție foarte
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
episcop catolic de Bacău, dioceză în care erau, după opinia misionarului, circa 100 de case de unguri catolici care țin un preot. Din altă sursă aflăm că, în 1640, la Huși erau două biserici parohiale și 90 de case (de catolici). Un alt misionar, Petru Bogdan Bakšič, arhiepiscop de Sofia, cunoscut sub numele de Pietro Diodato, după ce a vizitat orașul Huși la 29 septembrie 1641, a descris și el această localitate și împrejurimile sale (poziția geografică, bogățiile solului, fauna și flora
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
numele de Pietro Diodato, după ce a vizitat orașul Huși la 29 septembrie 1641, a descris și el această localitate și împrejurimile sale (poziția geografică, bogățiile solului, fauna și flora). Și el oferă informații prețioase în legătură cu religia și biserica catolică. Numărul catolicilor, după opinia sa, este de 400 de adulți și 95 de copii. Originea lor era maghiară, dar se integraseră și vorbeau în mod egal, ungurește și românește: „În oraș se află o biserică de lemn, lungă de 12 pași și
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
erezia husită”. Este greu de crezut că toți locuitorii orașului erau catolici, așa cum afirma el, dar e posibil ca în cele două sate de români din apropiere să fi trăit 12 familii catolice, numărând circa 70 de persoane. Ortodocșii și catolicii, deci, conviețuiau pașnic, fără să existe conflicte de natură religioasă, așa cum au fost, de pildă, în Franța, între hughenoți (protestanți) și catolici. Același călător menționează că în Huși, protestanții aveau o biserică frumoasă de zid, cu două turle, cu hramul
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
sate de români din apropiere să fi trăit 12 familii catolice, numărând circa 70 de persoane. Ortodocșii și catolicii, deci, conviețuiau pașnic, fără să existe conflicte de natură religioasă, așa cum au fost, de pildă, în Franța, între hughenoți (protestanți) și catolici. Același călător menționează că în Huși, protestanții aveau o biserică frumoasă de zid, cu două turle, cu hramul Sfântului Apostol Petru, acoperită cu plumb. Și această biserică avea rang episcopal, iar lângă biserică se găsea mănăstirea în care își avea
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
episcopul și monahii. De ea țineau alte două biserici de lemn. La atâtea biserici, ciudat este însă că în oraș, erau la acea dată numai 10 familii de locuitori „schismatici” „ceea ce ar face poate 60 de suflete numai în jurul orașului”. Catolicii, deși nu aveau un preot și nu puteau asculta o liturghie, totuși „sunt atât de tari în credința lor catolică - remarca P. B. Bakšič - încât nu ascultă niciodată de preoții schismatici, și nici nu vor să-și boteze copiii cu
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
Este de lemn, acoperită cu paie, lungă de 14 pași, largă de 4. Are un singur altar înfățișând Nașterea Sf. Fecioare, coborârea lui Hristos de pe cruce și pe Sf. Maria cea Mare. Administrația o are preotul Mihai Kenbo. Case de catolici sunt la Huși 81; Suflete <sunt> 480; pentru împărtășanie 295. La Albești, la 4 mile de Huși, pe drumul spre tătari sunt 56 de suflete catolice, iar de împărtășit 27”. Informațiile lui Bassetti, sintetizate de Dumitru Zaharia (vezi tabelul următor
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
țară, pentru a-și cunoaște credincioșii. Călătoriile sale s-au prelungit în intervalul 1644-1650 și din punctul nostru de vedere sunt importante pentru că s-au finalizat cu rapoarte, sub forma scrisorilor, adresate superiorilor de la Roma. Informațiile lui Bandini cu privire la istoria catolicilor din Moldova, adunate, în mare parte, din tradiția locală, coboară până la întemeierea statului Moldova. Misiunea episcopului catolic s-a dovedit a fi dificilă, cu atât mai mult cu cât, în acea perioadă, cultul catolic din Moldova, după secole de conviețuire
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
coboară până la întemeierea statului Moldova. Misiunea episcopului catolic s-a dovedit a fi dificilă, cu atât mai mult cu cât, în acea perioadă, cultul catolic din Moldova, după secole de conviețuire în mediul ortodox românesc, era în declin dramatic: numărul catolicilor s-a redus considerabil. La finalul catalogului, în care a înregistrat localitățile vizitate, Marco Bandini nota 1.020 de familii (mai exact 1.051), 10 preoți și 13 dascăli, cu 5.329 de suflete (parcurgând descrierea localităților vizitate, s-a
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
peste cel mult zece ani, religia catolică se va prăpădi puțin câte puțin”. Această previziune se va adeveri, deoarece „La sfârșitul secolului XVII, în urma războaielor de aproape trei decenii dintre turci și polonezi, în Moldova, mai supraviețuiau circa 300 de catolici în comunitățile care, la jumătatea secolului următor, vor deveni centre misionare”. Tabelul următor prezintă datele referitoare la catolicii din Moldova, în prima jumătate a secolului al XVII-lea, după mărturiile mai multor călători, ce arată schimbări permanente care se produc
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
deoarece „La sfârșitul secolului XVII, în urma războaielor de aproape trei decenii dintre turci și polonezi, în Moldova, mai supraviețuiau circa 300 de catolici în comunitățile care, la jumătatea secolului următor, vor deveni centre misionare”. Tabelul următor prezintă datele referitoare la catolicii din Moldova, în prima jumătate a secolului al XVII-lea, după mărturiile mai multor călători, ce arată schimbări permanente care se produc în rândul catolicilor: Trimis de papa Urban al VIII-lea în Moldova, în calitate de administrator al credincioșilor catolici, Marco
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
care, la jumătatea secolului următor, vor deveni centre misionare”. Tabelul următor prezintă datele referitoare la catolicii din Moldova, în prima jumătate a secolului al XVII-lea, după mărturiile mai multor călători, ce arată schimbări permanente care se produc în rândul catolicilor: Trimis de papa Urban al VIII-lea în Moldova, în calitate de administrator al credincioșilor catolici, Marco Bandini a ajuns în Moldova în octombrie 1644, și a rămas aici până la moartea sa (ianuarie 1650). Moldova a devenit patria sa adoptivă; aici a
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
sa (ianuarie 1650). Moldova a devenit patria sa adoptivă; aici a și fost înmormântat (Bacău), și a cunoscut-o foarte bine, cel puțin sub aspectul colectivităților catolice. Scrisorile sale către cardinalul conducător al Congregației Propaganda Fide, în care descria situația catolicilor moldoveni și problemele pe care le întâmpina, dar și răspunsurile primite au făcut obiectul celebrului Codex Bandini (Visitatio generali omnium eccesiarum catholicarum ritus in Provincia Moldaviae), manuscris intrat în posesia Academiei Române cu semnătura lui Marco Bandini și publicat parțial pentru
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]