4,620 matches
-
punând la dispoziție materia cunoașterii sau devenind, în procesul reflecției, al introspecției, obiecte ale cunoașterii noas tre. În concluzie, răspunsul la întrebarea privitoare la „rolul jucat de speciile sensibile în procesul cunoașterii umane“ este simplu: speciile sensibile joacă un rol cauzal. Deoarece voi folosi această concluzie mai tarziu, atunci când voi reconstrui rolurile tuturor entităților intermediare din cadrul procesului cunoașterii umane cu scopul a putea răspunde întrebării cadru a volumului, notez rezultatul referitor la speciile sensibile cu „p“. Până acum am clarificat, în
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
asemănare cu forma obiectului extramental, precum și pe argumentul dublei existente a unei forme. În cadrul modelului realist, intrebarea „Ce rol joacă entitățile intermediare, aici speciile sensibile, în cadrul cunoașterii descrise de Toma din Aquino?“ capătă un răspuns: speciile sensibile joacă un rol cauzal, nefiind decât cele prin intermediul cărora subiectul simte, si nu cele simțite. Odată oferit răspunsul la această întrebare, pot avansa cu demersul meu, urmând să observ ce rol joacă restul entita tilor intermediare la nivelurile superioare ale cunoașterii, mai exact la
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
și de modul de funcționare a senzațiilor și am pus în evidență deschiderea interpretativa pe care o oferă relația dintre speciile sensibile și puterile cognitiv senzoriale. Concluzia la care am ajuns a fost aceea că speciile sensibile joacă un rol cauzal în procesul cunoașterii umane, ele fiind cele prin care (id quo) are loc cunoașterea, si nu unul cognitiv, deoarece nu îndeplinesc funcția de obiecte ale senzației. Am dat mai înainte un exemplu cu un subiect X care gusta o prăjitură
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
senzorial. To tuși, de ce anume cunoașterea nu este cu putință în absență imaginilor? Care este rolul pe care acestea îl înde plinesc în procesul cunoașterii? Joacă ele un rol asemănător rolului jucat de speciile sensibile? Au ele doar un rol cauzal, sau sunt și obiecte ale cunoașterii? Dacă sunt obiecte ale cunoașterii, care este facultatea căreia îi corespund? Aparțin vreunui simt intern sau chiar intelectului? 4. Ce rol joacă imaginile (phantasmata) în procesul cunoașterii umane? Pentru a clarifica rolul imaginilor în
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
o au și pe a patra, anume dublă existența. Toate cele patru caracteristici recomandă imaginile ca fiind candidatul perfect pentru îndeplinirea unei funcții instrumentale în procesul cunoașterii. Rolul imaginilor în cunoașterea de tip intelectiv nu este unul cognitiv, ci unul cauzal (q), imaginile fiind doar cele prin care (id quo) cunoaștem caracteristicile obiectelor extramentale, nu și cele pe care (id quod ) le cunoaștem. Dar ce se întâmplă cu imaginile care populează imaginația? Pentru a putea cunoaște un basilisc, de exemplu, trebuie
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
ascuțite și puteri supraomenești. Anticipând, spun că, în această operație a ei, imaginația seamănă cu intelectul, care creează activ o imagine ce nu are un corespondent în realitate. Dar mai pot spune în aceste circumstanțe că imaginile sunt doar entități cauzale? Cunoscându-le, nu asimilez forma unui obiect care există ca atare în realitate; de aceea, pot spune, cel mult, ca asimilez formele mai multor entități reale: formă speciei umanoide, forma urechilor ascuțite etc. Pentru a putea înțelege obiectele imaginației, este
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
în memoria senzorială. Aceste imagini trebuie înțelese, așa cum spuneam, nu asemenea unor imagini pictografice, ci într-un sens mai larg, asemenea unor imagini care cuprind și informații auditive, tactile, gustative etc. Între puterile cognitive și imagini se instaurează o relație cauzala, iar când spun asta am în vedere relația de asema nare dintre formele accidentale a care au un mod de a fi material și natural în obiectul extramental și un mod de a fi intențional în subiectul cunoscător a, identitatea
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
desprind articu latiile fiecărui tip de interpretare. 7. Ce rol joacă speciile inteligibile în cadrul procesului cunoașterii umane? Pe de o parte, interpretarea realistă (II.A.) afirmă că procesul cunoașterii umane este posibil prin medierea pe care o realizează entitățile intermediare cauzale care sunt asimilate de către subiectul cunoscător. Pe de altă parte, interpretarea reprezentationalista consideră entitățile intermediare că jucând un rol cognitiv: aceste entități intermediare, al căror conținut este identic cu conținutul obiectului extramental reprezentat, trebuie mai întâi cunoscute, pentru că abia apoi
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
Dar Toma din Aquino spune că aceasta entitate intermediară este și cea în care, și cea prin care este posibilă cunoașterea obiectelor extramentale. Așa stând lucrurile, de ce aleg să spun că joaca un rol cognitiv și nu un dublu rol, cauzal și cognitiv? Motivul este simplu și ține de principiul necesității: este necesar ca mai întâi să cunoaștem conceptul pentru că înțelegerea universaliilor să aibă loc și pentru a avea mai apoi acces la obiectele individuale. 9. Interpretarea reprezentationalista la nivelul speciilor
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
intrebarea a vizat speciile sensibile, ima ginile, speciile inteligibile și conceptele. Contrar celor pe care le-ar aștepta un cititor familiarizat cu manieră de lucru a lui Toma din Aquino, am descoperit că primele trei entități intermediare joacă un rol cauzal în procesul cunoas terii umane, nefiind obiectul propriu al vreunei puteri cognitive, ci id quo-ul cunoașterii, pe când cea de-a patra entitate intermediară a conceptul a joacă un rol cognitiv, ocupând rolul de primum cognitum și reprezentând esență obiectului cunoscut
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
pot relaționă decât cu puterile intelective, anume cu intelectul agent și cu intelectul posibil. Între aceste entități intermediare și puterile cognitive se pot instaură, așa cum am arătat, două relații: una cognitivă, cănd entitatea intermediară devine obiectul puterii cognitive, și una cauzala, cănd entitatea este doar cea care cauzeaza asimilarea formală a conținutului informațional pe care îl transmite către puterea cognitivă, care, astfel modificată, are acces nedistorsionat și nemijlocit la forma, accidentala sau substanțială, a obiectului extramental. În capitolul al II-lea
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
doar cea care cauzeaza asimilarea formală a conținutului informațional pe care îl transmite către puterea cognitivă, care, astfel modificată, are acces nedistorsionat și nemijlocit la forma, accidentala sau substanțială, a obiectului extramental. În capitolul al II-lea am circumscris rolul cauzal al unei entități intermediare având în vedere cinci argumente: (1) identitatea formală, (2) statutul de id quo al entității intermediare, (3) asemănarea dintre entitatea intermediară și forma obiectului extra mental înțeleasă că asimilare formală, (4) dublă existența a unei entități
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
fi reificate, că nu pot deveni obiectele prime ale puterilor cognitive senzoriale, deoarece, dacă ar deveni, tot ceea ce am cunoaște ar fi contaminat de subiectivism, rezultă că ele nu pot juca un rol cognitiv în procesul cunoașterii, ci doar unul cauzal. Această concluzie la care am ajuns și mai sus, în urma unor analize detaliate, în capitolul precedent, a fost notata cu „p“. Cazul imaginilor, al entităților intermediare de la nivelul simțurilor interne, cele cu care interacționează și intelectul agent, este ceva mai
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
mai complicat decât cel al speciilor sensibile, tocmai pentru că acestea intra în contact cu două puteri cognitive aflate la niveluri diferite ale cunoașterii: imaginația și intelectul agent. Am aratat mai sus că, în procesul cunoașterii, imaginile joacă un rol instrumental, cauzal, nefiind obiectele pe care le cunosc puterile cognitive, ci fiind cele prin care (id quo) acestea ajung la cunoașterea obiectelor extramentale. Și în cazul imaginilor, ca și în cazul speciilor sensibile, argumentele în favoarea rolului cauzal, notat în text cu „q
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
imaginile joacă un rol instrumental, cauzal, nefiind obiectele pe care le cunosc puterile cognitive, ci fiind cele prin care (id quo) acestea ajung la cunoașterea obiectelor extramentale. Și în cazul imaginilor, ca și în cazul speciilor sensibile, argumentele în favoarea rolului cauzal, notat în text cu „q“, sunt: relația de asemănare dintre imagini și formele accidentale, care au un mod de a fi natural și material în obiectele extramentale, identitatea formală, statutul de id quo al imaginilor, faptul că imaginile au capacitatea
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
Raportat la această operație a imaginației și la aceste tipuri de obiecte non-reale, putem spune că imaginile nu pot juca decât un rol cognitiv, tocmai pentru că nu au un corespondent în realitate. Rețin așadar faptul că imaginile joacă un rol cauzal în procesul cunoașterii obiectelor hilemorfice care populează lumea reală extramentala, rezultat notat cu „q“, si un rol cognitiv în momentul în care reprezintă obiecte care nu există în lumea extramentala, rezultat notat cu „q1“. Următorul tip de entități intermediare care
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
rolul lor în procesul cunoașterii umane a stârnit o serie întreagă de controverse atât în exegeza contemporană, cât și în cea medievală, am arătat mai sus că singurul rol pe care îl pot juca aceste entități intermediare intelective este cel cauzal. Este drept, în mișcarea secundară a intelectului, mișcarea de întoarcere asupra lui și asupra puterilor cognitive, speciile inteligibile devin obiecte ale cunoașterii, dar acest caz nu a fost analizat în cartea de față. Așadar, argumentele pentru rolul cauzal al speciilor
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
este cel cauzal. Este drept, în mișcarea secundară a intelectului, mișcarea de întoarcere asupra lui și asupra puterilor cognitive, speciile inteligibile devin obiecte ale cunoașterii, dar acest caz nu a fost analizat în cartea de față. Așadar, argumentele pentru rolul cauzal al speciilor inteligibile sunt, în mare, aceleași de la nivelul speciilor sensibile și al imaginilor, anume: identitatea formală, statutul de id quo al speciilor, similitudo, dublă existența, dar și dublul aspect al formei. Pentru că am arătat deja în amănunt, în subcapitolul
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
a fi în cunoscător. Așadar, specia inteligibila, spre deosebire de celelalte entități intermediare, specia sensibilă și imaginea, este prezentă în cunosca tor și sub un dublu aspect. Deoarece speciile inteligibile au aceleași atribute care până acum m-au ajutat să definesc rolul cauzal pe care îl joacă o entitate intermediară în procesul cunoașterii umane, rezultă că nici ele nu pot fi reificate, deci nu pot juca un rol cognitiv, ci doar unul cauzal, rezultat notat cu „r“, în subcapitolul ÎI.7. Procesul cunoașterii
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
atribute care până acum m-au ajutat să definesc rolul cauzal pe care îl joacă o entitate intermediară în procesul cunoașterii umane, rezultă că nici ele nu pot fi reificate, deci nu pot juca un rol cognitiv, ci doar unul cauzal, rezultat notat cu „r“, în subcapitolul ÎI.7. Procesul cunoașterii umane necesită medierea a patru entități: specii sensibile, imagini, specii inteligibile și concepte. Or, daca primele trei entități intermediare joacă un rol cauzal, concluzia cea mai la îndemână ar fi
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
juca un rol cognitiv, ci doar unul cauzal, rezultat notat cu „r“, în subcapitolul ÎI.7. Procesul cunoașterii umane necesită medierea a patru entități: specii sensibile, imagini, specii inteligibile și concepte. Or, daca primele trei entități intermediare joacă un rol cauzal, concluzia cea mai la îndemână ar fi să se considere, inductiv, ca la fel stau lucrurile și cu cea de-a patra en titate, conceptul. Însă, după cum s-a putut observa în subcapitolul ÎI.8 ., conceptul este o entitate intermediară
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
jucat de entitățile intermediare în procesul cunoașterii umane descris de Toma din Aquino, observ că acesta nu este unul uniform. Fac această afirmație deoarece de la nivelul simțurilor externe până la primul nivel intelectiv, cel al intelectului agent, entitățile joacă un rol cauzal, notat în text, succesiv, cu „p“, „q“ și „r“. Rolul cauzal jucat de o entitate intermediară da seama de faptul că aceasta nu este obiectul vreunei puteri cognitive. Cunoașterea obiectului extramental este mediata prin asimilarea conținutului informațional, a miezului formal
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
din Aquino, observ că acesta nu este unul uniform. Fac această afirmație deoarece de la nivelul simțurilor externe până la primul nivel intelectiv, cel al intelectului agent, entitățile joacă un rol cauzal, notat în text, succesiv, cu „p“, „q“ și „r“. Rolul cauzal jucat de o entitate intermediară da seama de faptul că aceasta nu este obiectul vreunei puteri cognitive. Cunoașterea obiectului extramental este mediata prin asimilarea conținutului informațional, a miezului formal care este iden tic cu forma, care are un mod de
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
un astfel de rol deoarece este primul obiect al intelectului po sibil, care reprezintă, în mod fidel, esența obiectului extra mental. Așadar, procesul cunoașterii umane descris de Toma din Aquino pune în joc trei entități intermediare care joacă un rol cauzal și doar una singură care joacă un rol cognitiv. Dacă ar fi să pun într-un tabel informațiile referitoare la statutul formelor care fac posibilă, într-un fel sau altul, cunoașterea obiectelor extramentale, acesta ar arăta în felul urma tor
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
sau altul, cunoașterea obiectelor extramentale, acesta ar arăta în felul urma tor: 186. Iau în calcul doar rolul pe care imaginea îl joacă în procesul de cunoaștere a unui obiect extramental real. Spunând că entitățile intermediare joacă fie un rol cauzal, fie un rol cognitiv, nu se întrevede o diferență prea mare între nivelurile procesului de cunoaștere, însă, daca traduc rolul cauzal și cel cognitiv în limbajul interpretărilor contem porane care au fost oferite epistemologiei tomiste, pot lesne observa o discrepanță
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]