4,822 matches
-
moartea altundeva. Ori poate că nici nu murise și căuta încă bătălia care să-i împli nească destinul. Petrache ar fi vrut să-l ajute, dar nu știa cum. Se gândea uneori să-l lustruiască, să-i dea cizmele cu ceară sau, pur și simplu, să-l vopsească. Dar nu se încumeta să acopere cocleala verzuie a atâtor secole. Neputând să-l ajute altminteri, Petrache își apropia taburetul și-i citea, cu glas tare, pentru ca, astfel, cavalerul să nu se simtă
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
răsuci și cercul se strânse în locul unde sprâncenele se adunau la rădăcina nasului. Bătrânul tresări, fără să știe din care tărâm venea coșmarul. Rămase cu ochii măriți și cercul de lumină i se lipi de față ca o mască de ceară. Se săltă în mâini, încercând să se tragă lângă perete. Culorile dispărură, rămaseră albul și negrul, succedându-se ca într-un proiector de pe vremuri. Masca îi acoperi ridurile, lăsând în loc o paloare care nu mai răsfrângea lumina. Sprâncenele i se
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
ascund păcatele prin dulapuri, lustruiesc ferestrele, să sclipească și să nu se vadă înăuntru. Aicea nimica nu se ascunde și nu se înfrumusețează. Nu e nicio prefăcătorie, adevărul gol-goluț. Aicea e viața, celălalt e ca la muzeu’ cu statui de ceară. — Comunism, să moară mama, repetă Iadeș, ca să se convingă că înțelesese bine. Și tocmai de aceea Calu, după ce mușcă zdravăn din cârnat, se hotărî să taie, mărunt, câte o bucată pentru fiecare, întinzându-le-o din vârful cuțitului. Se întoarse
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
spre el și apoi speriată spre ceilalți. — Spune-le povestea, zise bătrânul. Ei sunt prietenii noștri. Ne leagă și alte taine. Fetița privi atentă în flăcăruia lumânării, apoi rămase cu ochii neclintiți către luminița în jurul căreia se adunau broboane de ceară. Când termină, fetița continua să țină, între degete, căpețelul de lumânare. Cum flacăra i se apropia de degete și ceara topită îi acoperise mâna până la încheietură, Maca luă lumânarea și o puse pe masă. Fetița se trezi, își privi mâna
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
taine. Fetița privi atentă în flăcăruia lumânării, apoi rămase cu ochii neclintiți către luminița în jurul căreia se adunau broboane de ceară. Când termină, fetița continua să țină, între degete, căpețelul de lumânare. Cum flacăra i se apropia de degete și ceara topită îi acoperise mâna până la încheietură, Maca luă lumânarea și o puse pe masă. Fetița se trezi, își privi mâna înmănușată în ceară, se sperie și fugi în brațele bunicului ei. Parcă n-a fost aceeași poveste, constată Jenică. — Cum
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
fetița continua să țină, între degete, căpețelul de lumânare. Cum flacăra i se apropia de degete și ceara topită îi acoperise mâna până la încheietură, Maca luă lumânarea și o puse pe masă. Fetița se trezi, își privi mâna înmănușată în ceară, se sperie și fugi în brațele bunicului ei. Parcă n-a fost aceeași poveste, constată Jenică. — Cum să explici o poveste ? întrebă Tili. E ca și cum ai vrea să completezi un tablou, desenând dincolo de ramă. — Așa cum e și cu blestemele și
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
pe tine, răsuna vocea paracliserului ce începu să bată clopotul mare, în timp ce, printre atâtea flăcări ce luminau de pretutindeni, ceasul lui de pământ arăta toate orele deodată. Era atâta lumină, încât flăcăruia căpețelului de lumânare prisosea. Cu mâinile îmbrobonite de ceară, fetița suflă în lumânare. Era semnul că povestea luase sfârșit. Cerul se tulburase deasupra orașului. Mirosea a zăpadă, deși abia era început de octombrie. Vântul aducea mirosul ninsorilor de la răsărit. Crengile desfrunzite ale castanilor luceau de bruma care nu mai
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
stil. Ridicate de constructori sau de arhitecți de mâna a doua, ele sunt de cea mai variată arhitectură, imitații ale manierei Mincu, stil Secession (ușă în potcoavă, balustrade învelite în niște enorme frunze de stuc, ca și făcute dintr-o ceară care, topindu-se, a rupt contururile), cubism platificînd acoperișurile și provocând astfel eroziunea suprafețelor pe timp de ploaie. Curțile în general au mici grădini. Cum însă casele sunt așezate unele la drum, altele câțiva metri îndărăt sau în fundul curților, străzile
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
vizibil. Conformitatea lui de caracter cu Erminia era așa de mare, încît nu mai trebuia să atragă atenția prin cuvinte sorei sale. Îi arăta numai mutește cu degetul locurile maculate, și atunci Erminia venea repede cu o flanelă îmbibată de ceară și dregea punctele nevralgice. Altă dificultate apoi. Nici vorbă că Gonzalv, având copii, avea să aibă trebuință de o servitoare tânără cel puțin. Ei bine, Erminia nu îngăduia în casă decât femeia bătrână rămasă de la părinți, care la rîndu-i era
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
atrocitate sau îi îndeamnă să se sinucidă. În al treilea rând, indivizii cu depresie de tip catatonic prezintă o varietate de comportamente ciudate. Pot dezvolta catatonie, o condiție caracterizată prin stări de transă și o rigiditate a mușchilor ca de ceară, astfel încât, au tendința de a rămâne în aceeași poziție în care se afla. De exemplu, dacă cineva poziționează brațul unui cataleptic în aer, ca și când ar spune "oprește-te!", el poate rămâne cu brațul în acea poziție ore întregi, până când e
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
să își golească punga cu bani. Ce vreți? Este piatra de încercare a tuturor reorganizatorilor. Nu există niciunul care nu făcea o minune dacă reușea să învingă toate rezistențele și dacă umanitatea întreagă consimțea să devină între degetele sale o ceară moale; dar ea se încăpățânează să nu fie o ceară moale. Ea ascultă, aplaudă sau respinge, și... merge înainte ca și până atunci. Mulțumită Cerului, rezistă încă acestei manii la ordinea zilei. În loc să inventez legi sociale, le studiez pe cele
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
de încercare a tuturor reorganizatorilor. Nu există niciunul care nu făcea o minune dacă reușea să învingă toate rezistențele și dacă umanitatea întreagă consimțea să devină între degetele sale o ceară moale; dar ea se încăpățânează să nu fie o ceară moale. Ea ascultă, aplaudă sau respinge, și... merge înainte ca și până atunci. Mulțumită Cerului, rezistă încă acestei manii la ordinea zilei. În loc să inventez legi sociale, le studiez pe cele pe care lui Dumnezeu i-a plăcut să le inventeze
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
corpurilor mai îndatinate. Economia vitelor: Alegerea vitelor de prăsilă - Mulsul vacilor - Ceva despre oierit - Ce avem de observat când cumpărăm cai? - Vârsta cailor - Cât timp poartă animalele agricole? Pomăritul: Părțile pomului - Prășirea pădureților de altoit - Despre altoire îndeobște - Surceii nobili - Ceara și rășina de altoit - Altoirea în despicătură - Copularea - Ocularea. Vieritul: Culesul strugurilor - Spălatul buților - Cum să fie pivnița? Stupăritul: Date statistice. Legumăritul: Cultura fragilor. Mătăsăritul: Păstrarea seminței - Schimbarea pielei - Omidăria - Nutrirea omizilor. Mijloace în contra unor primejdii grabnice la oameni. Varietăți
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
astăzi, în urma unei a doua scrisori a împăratului Alexandru, deviza Austriei. A pierit fără urmă neliniștea asupra procedurei Rusiei, asupra respingerei armistițiului turcesc și a zgomotoaselor înarmări; se va fi pronunțat cuvântul magic care-i face pe austriaci moi ca ceara. Ziare germane vor să știe că Austria nu se va împotrivi intrării rușilor. România se zice că va avea asemenea permisiunea ca cu cei 80000 de oameni ai săi să ajute la îmbunătățirea soartei "fraților creștini". Grecia, despre care unele
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
împiedece ieșirea seminței din țară, pentru a sili astfel pe producătorii noștri a se ocupa cu cultura gugoașelor, dar această cerere nu fu ascultată, dovedind cea mai mare neștiință în chestiunele de cea mai mare însemnătate pentr-o țară. Cu ceara, tot din cauza nepăsărei guvernului în chestiuni economice, s-a întîmplat iarăși o scădere și o pierdere din cele mai mari în avuția țărei. Pe timpul lui Alexandru cel Bun se oprise de domnul nostru exportul cerei, o dovadă că producțiunea pământului
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
la noi se urmează tot sistemul cel vechi în cultura albinelor, anume ucizîndu-se albinele din un stup pentru a le lua mierea, peste Carpați s-au introdus metoda lui Drierson, care prin niște rafturi mobile, ce permit a se lua ceara și mierea lucrate pe de după croniță, albinele sunt silite a produce de câte 3, 4 ori pe an și nu sunt ucise, astfel că producerea cerei și a mierei este împătrită. De aice rezultă că, vînzîndu-se ceara străină mai ieftin
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
a se lua ceara și mierea lucrate pe de după croniță, albinele sunt silite a produce de câte 3, 4 ori pe an și nu sunt ucise, astfel că producerea cerei și a mierei este împătrită. De aice rezultă că, vînzîndu-se ceara străină mai ieftin decât a noastră, producția cerei la noi a căzut cu totul. De asemene au arătat Xenopol cum industria cea nouă a petrolului la noi este în deplină decădere din cauza concurenței petrolului american, care este mult mai bine
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
constă tocmai într-aceea că-și ascunsese sufletele foarte bine. Credința că, pe când omul doarme, sufletul lui iese din trup și umblă pe unde vrea, au dat apoi naștere la vraja prinderei sufletului prin chemări mângâioase, a închiderei lui în ceară și într-o viță de păr și a nimicirii lui. Strigoii, luarea din urmă, făcutul, deochietul, făcutul de dragoste, toate se reduc în urma urmelor la unul și același princip, că adecă sufletul - după credința primitivă muritor - în neatârnare de trup
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
butași și pui sau vlăstari: Saduri[le] - Butașii - Pui sau vlăstări. Capitul III. Școala de altoit: Pozițiunea - Pământul - Îngrădirea - Rigolarea - Împărțirea - Distanța altoilor - Transplîntarea. Capitul IV. Altoirea: Noțiuni generale - Surceii nobili - Pădureții de altoit - Uneltele de altoit - Legăturile de altoit - Ceara și rășina de altoit - Altoirea în despicătură - Copularea - Semicopularea - Altoirea laterală - Tractarea altoilor în vara dintâi. Capitul V. Cultura altoilor: Noțiuni generale - Croirea trunchiului pomiferilor - Croirea trunchiului drupiferilor și nuciferilor - Croirea coroanei - Tractarea pământului în școala de altoit - Scoaterea și
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
Cultura străină ca atare nu poate strica pe om pentru că trece prin prisma unui caracter, a unei inimi deja formate; educațiunea, creșterea cade însă în periodul acela al vieței omenești când inima neformată încă a omului seamănă unei bucăți de ceară în care poți imprima ce vrei. Când inima cu vârsta se-mpietrește, atunci n-o mai poți îndrăpta, o poți numai rumpe. {EminescuOpIX 447} De aceea ne temeam mai mult de școalele populare maghiare decât de Dieta lor, de miniștrii
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
nu o știe toată lumea (externă, probabil, I. S.). Locuitorii țării trag foarte mari foloase de pe urma lor; toate câmpurile sunt pline de flori dintre cele mai frumoase și cele mai plăcute, iar pădurile le dau necontenit hrană îndestulătoare ca să-și strângă ceara și mierea. Aceștia (locuitorii I. S.) ar avea foloase și mai mari de pe urma lor, dacă li s-ar îngădui să păstreze toate roiurile care roiesc în fiecare an. Dar pravila țării îi oprește să aibă stupi mai mulți decât îngăduie
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
îngădui să păstreze toate roiurile care roiesc în fiecare an. Dar pravila țării îi oprește să aibă stupi mai mulți decât îngăduie pământul fiecăruia, pentru ca înmulțirea albinelor la unul să nu-i păgubească pe vecini. În afară de faguri de miere și ceară obișnuită, albinele din Moldova mai fac și o anumită ceară, cu un miros foarte puternic și de o culoare negricioasă, nu pentru păstrarea mierii înlăuntru, ci împotriva luminii soarelui. De aceea, prisăcarii când prind un roi nou cu regina lui
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
Dar pravila țării îi oprește să aibă stupi mai mulți decât îngăduie pământul fiecăruia, pentru ca înmulțirea albinelor la unul să nu-i păgubească pe vecini. În afară de faguri de miere și ceară obișnuită, albinele din Moldova mai fac și o anumită ceară, cu un miros foarte puternic și de o culoare negricioasă, nu pentru păstrarea mierii înlăuntru, ci împotriva luminii soarelui. De aceea, prisăcarii când prind un roi nou cu regina lui, îl așază într-un stup în care fac găuri și
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
luminii soarelui. De aceea, prisăcarii când prind un roi nou cu regina lui, îl așază într-un stup în care fac găuri și crestături în locuri felurite. Albinele, mai înainte de a se apuca de altceva, astupă găurile și crestăturile cu ceara neagră de care am pomenit mai sus, fiindcă ele nu pot lucra decât în întuneric, și abia după aceea se apucă de lucru. Ceara aceasta, împreună cu mierea, o scot prisăcarii la vremea hotărâtă; fiindcă are un miros aproape ca de
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
în locuri felurite. Albinele, mai înainte de a se apuca de altceva, astupă găurile și crestăturile cu ceara neagră de care am pomenit mai sus, fiindcă ele nu pot lucra decât în întuneric, și abia după aceea se apucă de lucru. Ceara aceasta, împreună cu mierea, o scot prisăcarii la vremea hotărâtă; fiindcă are un miros aproape ca de ambră și ține la razele soarelui, ei o vând cu atât mai scump...”. Superbul elogiu făcut apiculturii românești de marele învățat moldovean ne scutește
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]