7,296 matches
-
care încă trează se ucide în confuzii. Printre umbre așternute peste pajiști ce nu sunt Călătorul - un străin ce venea din amăgire Barba sa - povara vieții, părul său, - demult cărunt Poposea lipsit de vlagă cu ochii spre nemurire. Nu mai chinuie abstracte, nu mai tinde spre migrare Glasul nopților îngână setea de necunoscut Și străinul nu-l pricepe obosit de căutare Doar durerea amăgirii: iată ce a priceput. Undeva, copiii nopții-mbrățișați la poarta firii Plâng cu lacrimi de-ntuneric, nechemați
MOARTEA CĂLĂTORULUI, IOAN GROŞARU de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 282 din 09 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356951_a_358280]
-
Dimensiunea românească a existenței”, a marelui Micea Vulcănescu, pare-se reeditată după revoluție, de editura Fundației Culturale Române... ca să îmi înțelegeți corect neliniștea. Deoarece, pare-se, după „orizonturile roșii” evocate de Pacepa, acum se agită a război, în acest spațiu chinuit din veacuri, orizonturi tulburi, iar ceea ce scriem ar putea reprimi și valențe ale unei participări benefice națiunii noastre, ca învățătură: optez pentru un astfel de misionarism. Octavian Curpaș este un practician cu scrisul al acestei gesticulații contra ateismului, unul demn
DESPRE CONDIŢIA STRĂ-MUTĂRILOR: IMPRESII LA O CARTE A DIMENSIUNII ROMÂNEŞTI A EXISTENŢEI SAU PARABOLA BERZEI OARBE ... de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 300 din 27 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356986_a_358315]
-
Acasa > Poeme > Dorinte > DE CE MĂ CHINUI, AZI, FEMEIE!? Autor: George Safir Publicat în: Ediția nr. 218 din 06 august 2011 Toate Articolele Autorului De ce mă chinui, azi, femeie!? De-o viață tot mă amăgești; Când ești departe îți spun zeie, Dar lângă mine cine ești? De ce
DE CE MĂ CHINUI, AZI, FEMEIE!? de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 218 din 06 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/357020_a_358349]
-
Acasa > Poeme > Dorinte > DE CE MĂ CHINUI, AZI, FEMEIE!? Autor: George Safir Publicat în: Ediția nr. 218 din 06 august 2011 Toate Articolele Autorului De ce mă chinui, azi, femeie!? De-o viață tot mă amăgești; Când ești departe îți spun zeie, Dar lângă mine cine ești? De ce m-ademenești, femeie!? De când mă știu, tot mă alergi, În visul nopții ești atee, Pe trupul meu desculță mergi. De ce
DE CE MĂ CHINUI, AZI, FEMEIE!? de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 218 din 06 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/357020_a_358349]
-
În păr luceferi vor să-ți steie Și cerul vrea ca să-l cuprinzi. Eu tot mă amăgesc, femeie! Că sunt cumva vreun pui de zeu, Că voi iubi o dumnezeie Și-o să mă-ntorc la Dumnezeu. Referință Bibliografică: De ce mă chinui, azi, femeie!? George Safir : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 218, Anul I, 06 august 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 George Safir : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare
DE CE MĂ CHINUI, AZI, FEMEIE!? de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 218 din 06 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/357020_a_358349]
-
mașinii, de unde se ridicau câteva rotocoale de fum albăstrui, semn că se delecta cu o țigară. Nu erau interesați nici cât e negru sub unghie de speța în care ei fuseseră chemați. Se prefăceau că nu văd cum mama se chinuia să aducă fata spre mașină. Cu chiu cu vai Andreia este urcată în ambulanță. Terezia asista neputincioasă, dar revoltată, la această scenă. Auzi țipetele nevricoase ale asistentei: − Dacă nu dai mâna la mine, stăm aici până mâine dimineață! Sigur atunci
PROFESIONIŞTII de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 218 din 06 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/357014_a_358343]
-
Iuliana o aștepta nerăbdătoare, cu nervii zdruncinați. Și‑a aranjat părul și a încercat un zâmbet liniștitor în colțul gurii. Nu dorea să‑i spună fetei toate cele discutate cu medicul legist și nici să‑i dezvăluie gândurile ce o chinuiau pe ea și pe Tudor. Era hotărâtă să o protejeze prin toate formele posibile, să o țină departe de orice emoție ori supărare. A văzut‑o de cum a deschis ușa și s‑a îndreptat grăbită spre patul fetei pe care
CHEMAREA DESTINULUI (18) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 296 din 23 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356976_a_358305]
-
că doar această casă rămăsese în picioare cu o monumentalitate ridicolă ce incerca să sfideze moartea, să rămână în picioare victorioasă. Să rămână în picioare pentru ce? Nu mai avea nicidecum niciun rost... nu mai slujea nimănui. Lipsa rostului mă chinuia. M-am oprit brusc și am privit chipul gazdelor mele. O adâncă oboseală săpase cute adânci pe chipul lor. Nu numai atât, un grotesc al grabei în mișcări, mișcări repezite și dezordonatate ce aminteau de mișcările unui animal hăituit... M-
SALTUL SPRE MOARTE de RODICA STAN în ediţia nr. 292 din 19 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356564_a_357893]
-
crescuți de frați mai mari, dar și ei minori, sau pur și simplu sunt lăsați pe stradă, de către părinți plecați la muncă în Spania, Germania sau Italia, chipurile, ca să le „facă lor un trai mai bun, să nu se mai chinuie și ei cum m-am chinuit eu”. Ce cumplit ! Acești copii, ai căror părinți sunt plecați la muncă în străinătate, sunt atrași de tentațiile străzii, iar mulți abandonează școală. Alții suferă deviații comportamentale și sunt gata să comită fapte penale
PE MINE TOATA LUMEA MA IUBESTE de IOAN CIOBOTA în ediţia nr. 299 din 26 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356596_a_357925]
-
și ei minori, sau pur și simplu sunt lăsați pe stradă, de către părinți plecați la muncă în Spania, Germania sau Italia, chipurile, ca să le „facă lor un trai mai bun, să nu se mai chinuie și ei cum m-am chinuit eu”. Ce cumplit ! Acești copii, ai căror părinți sunt plecați la muncă în străinătate, sunt atrași de tentațiile străzii, iar mulți abandonează școală. Alții suferă deviații comportamentale și sunt gata să comită fapte penale. Dar culmea abia acum urmează: familiile
PE MINE TOATA LUMEA MA IUBESTE de IOAN CIOBOTA în ediţia nr. 299 din 26 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356596_a_357925]
-
în Satan. Aceasta nu-i împiedica nici pe unul, nici pe altul să existe și să lucreze în viața mea. Apoi: „De ce există răul în lume? Cum se poate că unii copii la 1 an sau la 2 ani se chinuie în chinuri cumplite și mor de cancer?”. Ei n-au avut vreme să păcătuiască. „De ce așa ceva?”. Spuneau unii: „Pentru pedepsirea părinților!”. „Da, da, dar atunci unde este dreptatea față de copil?”. Apoi: „De ce există războaie? Dacă Dumnezeu are controlul, de ce se
VIETI TRANSFORMATE de IOAN CIOBOTA în ediţia nr. 299 din 26 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356599_a_357928]
-
mă gândeam: „Oare ce va fi? Se termină viața mea?”. În clipele acelea am simțit înăuntrul meu un impuls care-mi spunea: „Stai! E nevoie să stai. E nevoie să te cercetezi”. Trei zile nu m-am dus la serviciu, chinuit de starea în care eram. La un moment dat am strigat înăuntrul meu: „Dumnezeule, dacă exiști, Te rog coboară aici, lângă patul meu de chin și de suferință, și ia-mi starea aceasta de apăsare”. Era o presiune peste mine
VIETI TRANSFORMATE de IOAN CIOBOTA în ediţia nr. 322 din 18 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356592_a_357921]
-
-Ecleruri! -Nu! -Savarine! -Nu! -Tort cu nucă ... -Nu! Nu! nu,nu ... -Hai, spune! -Ce am mâncat noi când am fost in Halkidiki? -În Grecia?! Păi... de toate... -Care ți-a plăcut cel mai mult. -Ăăăă! Baclava! Și mama ce se chinuia să facă „zecile de foi”! Pe timpul comunismului nu se găseau foi gata făcute la cofetărie sau alimentară. Le întindea săracă pe mesele din casă și pe hârtii albe așezate pe paturi să se usuce. -Îți aduci aminte, am mâncat la
GEAMĂNUL DIN OGLINDĂ, ROMAN, A NOUA ZI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 322 din 18 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356633_a_357962]
-
ca un tâlhar, dar nu se mai poate altfel! Tu nu‑i vezi, nu‑i pedepsești. Las’ că‑i văd eu, Doamne! Eh, de‑aș avea eu putere și de‑aș fi singur... Dar ăștia pun mâna pe Ioana, îmi chinuie părinții după aia și mai bine țin în mine. Mi‑o veni rându’ odată și‑odată”. Încă aștepta să‑i vină rândul, dar vremea parcă l‑a mai schimbat. L‑a înmuiat ori l‑a învățat să‑și ascundă gândurile
CHEMAREA DESTINULUI (10) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 288 din 15 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356695_a_358024]
-
1980), că Victor Ion Popa locuia împreună cu prima soție, actrița Getta Kernbach, și cu fiul lor Sorin într-o casă în incinta teatrului. Și nu de puține ori l-a văzut pe Ion sculându-se în toiul nopții când era chinuit de gânduri și de proiecte, punând mâna pe pensulă, retușând decoruri și tapete. Se pricepea la toate, mânuia rindeaua ca un tâmplar, dacă nu chiar mai bine, parcă era înnăscut cu toate meseriile. De ce făcea toate astea? Fiindcă teatrul din
NOMEN ARTIS- DINCOLO DE TACERE de VIORELA CODREANU TIRON în ediţia nr. 549 din 02 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356754_a_358083]
-
în gând ... „Fă bine Doamne și dă i putere copilului meu să treacă peste tot necazul! De ce are o soartă atât de nenorocită fata mea, Doamne? Ce rău a făcut ea? Cu ce te a supărat pe Tine? De ce ne chinui, Doamne? Din tot sufletul Te rog ... Dă i sănătate și o soartă mai bună!” Și a șters lacrimile pe ascuns, să n o vadă fata, și a început să i frece mâinile în neștire, ușor, lung, ca într o alinare
CHEMAREA DESTINULUI (5) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 283 din 10 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356705_a_358034]
-
de concepția religioasă asupra fericirii celor mântuiți, intrebarea care se ridică fiind: cum pot mântuiții să fie fericiți o veșnicie atâta timp cât cei dragi (soție, familie, prieteni, vecini, umanitatea în general) nu au acumulat suficiente puncte pentru a câștiga „grația” divină, chinuindu-se în infern? Astfel, aceasta trecere în infinit reprezintă abandonarea naturii umane, a realității materiale cu tot ce reprezinta ea, și deci eliberarea din închisoarea materială. Constantin POPA 1 august 2012 --------------------------------------------- Seria „Condiția umană” este împărțită în: „Hazardul și nașterea
METAFIZICA (5) – „ESHATOLOGIA” 70X90 CM de CONSTANTIN POPA în ediţia nr. 587 din 09 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355026_a_356355]
-
chema ... “ Dar maica nu-i acasă, / Ea zace în mormânt, / Iar peste ea apasă / Mulțime de pământ . “ - Rtevenire - Sau zugrăvind prin cuvinte toate limitele capacității sale imaginative . “ Un pom sub ceruri crește- / Din floare fruct să-nchege, / Un neam se chinuiește / Pe ramuri Om să-și lege, / Că-n fruct întreg e pomul, / El numele îi poartă, / Un neam născându-și Omul - / Spre ceruri are poartă ! “ - Poarta - Consider poezia sa, oglinda sufletului său frumos. Ion Chiriac, este un poet în care
STIU SI VAD DE ION CHIRIAC de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 544 din 27 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/355085_a_356414]
-
din 15 august 2012 Toate Articolele Autorului Timpul, nici nu știu cum trece, uneori clipă, alteori zi, câteodată nemăsurat, ani cât putem duce... Câți? Orice teorie privind călătoria în timp susține faptul că trecutul nu se poate schimba și... mai mereu ne chinuie trufaș gândul: ce-aș fi fost dacă...? Mă întorc, măi curajoasă, în 4 octombrie 1985, prima mea zi de lucru la Depoul CFR Craiova. Fusesem repartizata direct în schimbul doi, așa că un fel de lecție pentru o fată de 18 ani
PROBA DE LUCRU de CARMEN BARBU în ediţia nr. 593 din 15 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355059_a_356388]
-
Moraru , publicat în Ediția nr. 2144 din 13 noiembrie 2016. Îmi ploua în suflet cu zile pierdute, în toamna târzie ce-mi cere tribut. Cu lacrimi de frunze si-aduceri aminte, de-un suflet ce-aleargă spre ceruri pierdut. Mă chinuie gândul cuprins de suspine prin doruri uscate de crengi de copac. Octombrie, luna în care cuvântul mă-nvață umila s-accept și să tac. Mă-nghesui în mine de-atatea revoltă. Eu tac, dar tăcerea-i și ea un tumult
ANA MARIA MORARU [Corola-blog/BlogPost/355000_a_356329]
-
toamnă, blestemul de-acum... Ana Maria Moraru ... Citește mai mult Îmi ploua în suflet cu zile pierdute,în toamna târzie ce-mi cere tribut. Cu lacrimi de frunze si-aduceri aminte,de-un suflet ce-aleargă spre ceruri pierdut.Mă chinuie gândul cuprins de suspineprin doruri uscate de crengi de copac.Octombrie, luna în care cuvântulmă-nvață umila s-accept și să tac.Mă-nghesui în mine de-atatea revoltă.Eu tac, dar tăcerea-i și ea un tumult.Tu toamnă, mă
ANA MARIA MORARU [Corola-blog/BlogPost/355000_a_356329]
-
aduc aminte, și stau, că altă treabă nu am decât să-mi colind prin gânduri, când eram în fața tabloului cu trestii și priveam dincolo de lume, dincolo de mine, înainte de a veni tata, mă uitam la un mușuroi de furnicí care se chinuiau să aducă acasă ultimele grăunțe găsite. Sorescu văzuse o scară în pânza de păianjen și ordona sufletului s-o ia înainte, că va veni și el mai târziu, pâș, pâș!” Da, pentru că rădăcinile lui Marin Trașcă nu sunt departe de
LA CUMPĂNA DINTRE „DRAGA” DE VIATA ŞI LUMEA DE „DINCOLO”: EL DESCONOCIDO! de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 571 din 24 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/355112_a_356441]
-
cercul sau de violență, și știe că pare o utopie că acea persoană să-i fie victima. Însă acasă în cercul sau unde el este cel tare, aici este meschin, rău, crud. Am observat că aceste persoane disfruta atunci când își chinuiesc victimile, fie verbal, fie fizic, iar totdeauna au plăcere că victimile să fie îngrozite din punct de vedere psihologic. Disfruta atunci cand groază cade peste mințile bietelor victime. Întotdeauna după o desfășurare deplină a unui episod de violență urmează o acalmie
JURNALUL UNUI CALATOR (5) de EUGEN ONISCU în ediţia nr. 598 din 20 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355134_a_356463]
-
jocul sau preferat, el știe că îl vor închide, apoi îl vor da pe mâna unui specialist, pentru a face recuperări. Apoi i se va mai prezenta și Evanghelia că forța centrală cel poate ajuta să renunțe l-a a chinui sau chiar ucide în unele cazuri. Iar el agresorul nu vrea ca întunericul din viața să iasă la lumină, pentruca atunci el nu mai este omul exemplar din societate, ci doar un om cu o boală morală ciudată aceea de
JURNALUL UNUI CALATOR (5) de EUGEN ONISCU în ediţia nr. 598 din 20 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355134_a_356463]
-
chiar ucide în unele cazuri. Iar el agresorul nu vrea ca întunericul din viața să iasă la lumină, pentruca atunci el nu mai este omul exemplar din societate, ci doar un om cu o boală morală ciudată aceea de ai chinui pe semenii săi. Iar oamenii își vor da seama că el disfruta cu acest lucru și se vor îngrozii de el. Cât de multe nu s-ar putea spune despre violență verbală și fizica? Cum îmi spunea un om: ,, Dacă
JURNALUL UNUI CALATOR (5) de EUGEN ONISCU în ediţia nr. 598 din 20 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355134_a_356463]