2,296 matches
-
în filmele „Nota zece la purtare”, „Domnișoara Năstăsia”, „Tunelul”, „Cântecele mării” etc. A interpretat piese ale cunoscuților compozitorilor Henri Malineanu, Temistocle Popa, Radu Șerban și a făcut parte din numeroase spectacole de varietăti și emisiuni de televiziune. În semn de cinstire, în Călărași i-a fost ridicat un frumos bust, iar pe peretele casei în care s-a născut a fost amplasată o placă comemorativă, ambele dezvelite în prezența fiului său, Ștefan Bănica junior. Anual la Călărași are loc Festivalul teatrelor
Călărași () [Corola-website/Science/296940_a_298269]
-
precis "de zugravi" sub conducerea lui "Ioan Zugravul" La 29 iulie 1848, în parcul Zăvoi, se intonează pentru prima dată cântecul "Deșteaptă-te, române!" compus de Anton Pann pe versurile poeziei „Un răsunet” de Andrei Mureșanu, la ceremonialul organizat pentru cinstirea victoriei revoluției și sfințirea "stindardelor libertății naționale". Peste ani, în urma revoluției din decembrie 1989, „Deșteaptă-te, române!” a devenit imnul național al României. La Râmnicu Vâlcea a trăit bunicul dinspre mamă al poetului Octavian Goga, preotul Ion Bratu, care jucase
Râmnicu Vâlcea () [Corola-website/Science/296966_a_298295]
-
din bronz, realizată de sculptorul bucureștean Oscar Han, a fost ridicată în anul 1968. Inscripția de pe soclu amintește de “cel care a refăcut și întărit cetatea Turnu drept pavăză în fața înaintării otomane”. Bustul Generalului David Praporgescu a fost ridicat pentru cinstirea generalului David Praporgescu, fiu de țărani, născut în Turnu Măgurele, căzut pe front în primul război mondial, în luptele de pe Olt, în zona crestelor Carpaților, la 30 septembrie 1916. Bustul este realizat de sculptorul Gheorghe Iliescu-Călinesti.
Turnu Măgurele () [Corola-website/Science/296984_a_298313]
-
mai mulți oameni fiind răniți, iar unii decedați. Adrian Hidoș, Károly Pajka, Ilie Muntean, Sándor Bodoni, Ernő Tamási, din rândul revoluționarilor, Adrian Mare, András Puczi și Szilárd Takács, din rândul militarilor, au decedat. În 22 februarie 2000 ca semn de cinstire pentru jertfele aduse și pentru eroismul manifestat în lupta pentru victoria Revoluției din decembrie 1989, municipiul Târgu Mureș este declarat Oraș-martir. La data de 10 februarie 1990 la Târgu Mureș aproape 100 000 maghiari au participat la un marș al
Târgu Mureș () [Corola-website/Science/296951_a_298280]
-
care participă și oaspeți din Bulgaria. O altă sărbătoare populară a orașului este “Brumărelul” care se desfășoară în sâmbătă și duminică de la mijlocul lunii octombrie Obiectele turistice ale municipiului sunt: Ridicat, în parcul orașului, din bronz, în anul 1930, pentru cinstirea și în amintirea eroilor din Primul Război Mondial și reprezintă un ostaș al armatei române. Pe soclu, în față, este montată, din bronz, stema regatului român, iar pe celelalte laturi sunt săpate în marmură numele eroilor din Zimnicea căzuți pe
Zimnicea () [Corola-website/Science/297027_a_298356]
-
Papa Leon al III - lea , la Bazilica Sf . Petru de la Roma în anul 800. În 813 Leo al V Armeanul (813-820 AD) a restaurat politica iconoclasmului care va dura de la 813 până in 842 . In 843, împărăteasa Teodora a restabilit cinstirea icoanelor cu ajutorul patriarhului Metodie. Iconoclasmul a jucat rolul în înstrăinarea ulterioară a estului de Vest, relatie care s-a înrăutățit în timpul așa-numitei Schisme fotiene , când papa Nicolae I l-a provocat pe patriarhul Fotie. Economic, imperiul a pierdut cele
Imperiul Roman de Răsărit () [Corola-website/Science/296775_a_298104]
-
Prisaca, Mâtnicul Mare, Peștere și Maciova. Cea mai remarcabilă personalitate care s-a ridicat din sat, a fost, fără dubiu, academicianul Constantin Daicoviciu (1 martie 1898 - 27 mai 1973), profesor, istoric și arheolog, rector al Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca. Pentru cinstirea memoriei sale, în anul 1973, satului i-a fost atribuit numele său. Stema comunei Constantin Daicoviciu se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite. In câmp albastru, în dreapta, se află o călimară cu pană, de argint, iar în stânga, o
Constantin Daicoviciu, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/301078_a_302407]
-
parastas pentru odihna românilor care și-au dorit doar să trăiască în România. În data de 12 aprilie 2011, Camera Deputaților a adoptat propunerea legislativă nr. 796/2010 prin care data de 1 aprilie se instituie drept "Zi națională de cinstire a memoriei românilor - victime ale masacrelor de la Fântâna Albă și alte zone, ale deportărilor, ale foametei și ale altor forme de represiune organizate de regimul totalitar sovietic în Ținutul Herța, nordul Bucovinei și întreaga Basarabie". În anul 2015 deputatul Eugen
Masacrul de la Fântâna Albă () [Corola-website/Science/301418_a_302747]
-
îi comandă tânărului pictor un mare tablou de altar. Curând, în 1474, și conducătorul spitalului "Sfântul Ioan" din Bruges, Jan Floreins, comandă lui Memling două tripticuri uriașe, în vederea decorării absidei noii aripi a clădirii, unul închinat Fecioarei Maria, celălalt spre cinstirea protectorilor spitalului, Sfântul Ioan Botezătorul și Sfântul Ioan Evanghelistul. Pentru prima oară Memling își semnează și datează lucrarea: 1479. De aceea știm că artistul a avut nevoie de peste patru ani pentru a-și termina opera, lucrare care s-a bucurat
Hans Memling () [Corola-website/Science/300097_a_301426]
-
folosește termenul de „Treime”. Primele două concilii ecumenice (Niceea - 325 și Constantinopol - 381) au statornicit definitiv învățătura de credință a Bisericii, inclusiv dogma Sfintei Treimi, astfel că din secolul al IV-lea după Hristos se poate vorbi de o "adevărată cinstire în toată lumea creștină a Sfintei Treimi." Doctrina Sfintei Treimi exprimată în forma: „Tatăl, Fiul și Sfântul Duh, întreit în Persoane, dar Unic în ființă, este Dumnezeu Atotputernic, Preexistent firii și complet Independent în raport cu orice” într-adevăr face deosebire în mod
Sfânta Treime () [Corola-website/Science/300218_a_301547]
-
industrie (Uzina de Produse Sodice Ocna Mureș, Salina Ocna Mureș, Fabrica de Fermentare a Tutunului Ocna Mureș etc.). "Monumentul Eroilor Români din Primul Război Mondial". Crucea memorială este amplasată în centrul localității și a fost dezvelită în anul 1920, pentru cinstirea memoriei Eroilor Români căzuți în Primul Război Mondial. Monumentul, cu o înălțime de 2,5 m, este realizat din piatră cioplită, iar împrejmuirea este asigurată de un gard din fier forjat cu soclu de beton. Pe frontispiciu este un scurt
Fărău, Alba () [Corola-website/Science/300240_a_301569]
-
Ocoliș apare sub numele de "N. Oklos". În apropierea satului există următoarele rezervații naturale: "Monumentul Eroilor Români din Primul Război Mondial". Monumentul este de tipul cruce memorială și este amplasată în cimitir. Crucea a fost înălțată în anul 1930, pentru cinstirea memoriei eroilor români căzuți în Primul Război Mondial. Aceaste este realizată din gresie, fiind protejată de gardul de incintă al cimitirului. În plan frontal, pe corpul crucii, este un înscris comemorativ: „ÎN MEMORIA CELOR MORȚI ȘI DISPĂRUȚI PE CÂMPUL DE
Ocoliș, Alba () [Corola-website/Science/300253_a_301582]
-
beton, pe care se înalță soclul și obeliscul în formă de piramidă, care are în terminație 3 cruci. Împrejmuirea este asigurată de un gard din plasă de sârmă. Pe fațada monumentului se află un înscris comemorativ: „1914-1918/ Închinare lui Dumnezeu/ Cinstire eroilor neamului“. Pe raza comunei Roșia Montană se află doua situri geologice protejate, declarate monumente ale naturii: Piatra Corbului și Piatra Despicată. Piatra Corbului se află în sudul comunei la aproximativ o oră de mers, pe versantul sudic al Dealului
Roșia Montană, Alba () [Corola-website/Science/300270_a_301599]
-
arată că „dându-se o luptă lângă cetatea Hațeg împotriva cumpliților dușmani ai credinței catolice (otomanii), amintitul Ioan și alți câțiva frați și rude ale sale, fiind aruncați la pământ și uciși, au avut grijă să aducă serviciile lor pentru cinstirea Domnului nostru Regele (Sigismund de Luxemburg)”. Moșia Râușor și satul Șerel au fost dăruite „împreună cu toate folosințele acelui cnezat și cu toate ce țin de ele, anume pământurile de arătură lucrate și nelucrate, pădurile, dumbrăvile, mărăcinișurile, luncile, fânețele, apele și
Șerel, Hunedoara () [Corola-website/Science/300560_a_301889]
-
spate și cinci deasupra peretelui din stânga. Pe peretele din dreapta naosului sunt pictați șase sfinți militari: Gheorghe, Dimitrie, Pantelimon, Teodor Tiron, Ermolae și Hristofor. În partea stângă a naosului este pictat Sf. Mucenic Procopie (prăznuit la 8 iulie) care are o cinstire deosebită în Zarand și Duminicile Penticostarului de la “Duminica Sf.Toma” până la “Duminica Orbului”. Pe peretele din spate al naosului este reprezentată scena “Judecății de Apoi” unde elementele teologice se combină cu elemente populare. Mântuitorul este prezentat pe jilțul de judecător
Șteia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300561_a_301890]
-
mănăstiri mai mari din lemn. Aceasta mănăstire a fost sfințită în cinstea Sf. Marii. Enigma că a fost trecută sub hramul Sf. Marii și nu a Sf. Ștefan se explică prin faptul că aici era deja o biserica înălțată spre cinstirea Sfintei Fecioare. După ce-a fost ridicată noua mănăstire și s-a confecționat o raclă frumos ornamentată pentru sfânta relicvă, regele Ladislau însoțit de un alai fastuos format din mărimile regatului maghiar de la acea vreme și de episcopi, a așezat
Sâniob, Bihor () [Corola-website/Science/300862_a_302191]
-
7 mai 1989 biserică este sfințită de cître IPS Iustinian Chira Maramureșanul și s-a resfințit în data de 23 mai 2004 de care IPS Irineu Bistrițeanul - în urmă renovării exterioare și ridicării monumentului eroilor, ridicat în curtea bisericii pentru cinstirea celor 90 de eroi ostași căzuți în primul și al doilea război mondial. În decursul timpului în documentele parohiei sunt consemnați următorii preoți: 1705 la Ocnița păstoreau doi preoți "popa Nichita" și "popa Leonte". Aceștia au păstorit satul vreme de
Ocnița, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300886_a_302215]
-
Al Doilea Război Mondial". Monumentul este amplasat în interiorul Bisericii Ortodoxe din comuna Hărman și este compus dintr-o cruce și o placă memorială. Acesta a fost ridicat prin strădania lui Ioan Corbu și a soției sale, în anul 1978, pentru cinstirea memoriei eroilor români căzuți în cele Două Războaie Mondiale. Crucea are o înălțime de 1,8 m și este realizată, la fel ca și placa memorială, din marmură albă. Pe placă este inscripționat un înscris comemorativ, urmat de numele a
Hărman, Brașov () [Corola-website/Science/300946_a_302275]
-
Recent, împlininduse 70 de ani de la scufundarea am barcației Strumă, în România a avut loc o comemorare pentru cinstirea memoriei celor aproape 800 (mai exact 769) de suflete nevinovate care au pierit în valurile reci ale Mării Negre pe 24 ianuarie, 1942. Ciudată coincidență, anul acesta (pe 15 aprilie) se împlinesc 100 de ani (tot număr rotund) de la tragicul episod
[Corola-other/Memoirs/93_a_104]
-
și poate fi văzută în Remiza S.V.S.U. Zăbrani. La ședința din 25 iunie 1880 se stabilește că cei care întârzie la ședințele de instrucție să fie penalizați conform statutului. Tot la această ședință se hotărăște că în semn de cinstire și respect pentru membri formației, la încetarea din viață a unui membru F.C.P. activ sau veteran, toți pompierii să participe la înmormântare în uniforma de paradă și cu fanfara și să-l conducă pe ultimul drum. Acest obicei sau aceasta
Zăbrani, Arad () [Corola-website/Science/300313_a_301642]
-
istoria formației au fost și momente neplăcute, dureroase, primul fiind în primăvara anului 1971 când a decedat într-un accident de circulație comandantul formației, Johan Buchert, în etate de doar 41 ani. Ca un ultim omagiu și în semn de cinstire și prețuire, purtându-i respectul și onoarea cuvenită unui comandant de formație și instructor de sector, la înmormântarea sa au participat peste 300 de pompieri din județele Arad și Timiș. Necrologul a fost publicat în Paza contra incendiilor nr 3
Zăbrani, Arad () [Corola-website/Science/300313_a_301642]
-
în cimitirul ortodox, iar 13 (se cunosc numele a 11 dintre ei) în curtea bisericii reformate. Aici a fost înălțat, în memoria lor, în anul 2000 un monument tombal. De asemenea a fost dezvelită o placă comemorativă în biserică, întru cinstirea eroilor satului. Cu ocazia Paștilor din anul 2010 pe dealul ce mărginește la sud vatra satului a fost instalată o cruce metalică cu inscripția: În amintirea eroilor. În același an a fost dezvelită și sfințită o placă comemorativă și crucea
Luna de Sus, Cluj () [Corola-website/Science/300336_a_301665]
-
Hristos îi apare în vis îmbrăcat în aceeași bucată de mantie. Avea pe atunci 18 ani. Ceea ce a rămas din mantaua lui, care la vremea aceea se numea „capă” va fi așezat mai târziu într-o încăpere, pentru a primi cinstirea credincioșilor. Așa se face că diminutivul numelui latinesc al mantalei se află la originea cuvântului capelă (în , în , în , în ). Este, de altfel, timpul când se pregătesc marile invazii germanice. Barbarii sunt la porțile imperiului; de mult timp deja, trupele
Martin de Tours () [Corola-website/Science/299681_a_301010]
-
se strică/ S-o las, mi-e frică/ Că vine altul și mi-o ridică.” Ienăchiță Văcărescu deschide și seria artelor poetice românești, printr-un celebru „testament”: "<poem> Urmașilor mei Văcărești Las vouă moștenire Creșterea limbii românești Ș-a patriei cinstire.
Ienăchiță Văcărescu () [Corola-website/Science/299723_a_301052]
-
rusă, Miezonoptica este adesea precedată de Rugăciunea de dimineață sau această rugăciune este încorporată în Pavecerniță, care altfel ar fi fost spusă de monahi fiecare în chilia lui. La sfârșitul Miezonopticii, chiar la sfârșitul încheierii, în multe locuri există tradiția cinstirii și închinării a celor prezenți la icoane și moaștele sfinților din biserica respectivă. În cărțile de rugăciune grecești, se folosește o formă modificată a Miezonopticii pe post de Rugăciune de dimineață pentru laici, în timp ce o versiune modificată a Pavecerniței mici
Miezonoptică () [Corola-website/Science/299727_a_301056]