4,913 matches
-
rezultate apar atunci cîdn fac ei Înșiși legătura Între faptul că la testarea energetică rezultatul este slab și faptul că alimentul respectiv le poate reduce nivelul de energie și Îi poate face să se simtă rău. Dar trebui să fiți cinstită. Un corp sănătos poate să metabolizeze o anumită cantitate de junk food și să submineze procesul prin care cu ajutorul puterii sau minții dumneavoastră reușiți să influențați copilul. Utilizați indicațiile oferte În acest capitol pentru a vă asigura că testul energetic
-Medicina energetica pentru femei. In: Medicina energetica pentru femei by Donna Eden, David Feinstein () [Corola-publishinghouse/Science/2365_a_3690]
-
solemnă, de factură rilkeană, speculând însă efectele sonore ale lexicului de la începutul secolului al XIX-lea: „Măi ticălosule, ce șild i-ai zugrăvit/ Jupânului de zice că i s-a șters de ploaie?/ Ori pui vopsele bune și ești năcaș cinstit,/ Ori simți pe loc zapciul cum oasele-ți înmoaie” ( Vorbește omul stăpânirii cu un pictor). Aproape un întreg ciclu, Plimbare prin muzeu, e conceput ca o formă proprie de exprimare, în care atmosfera operei plastice e tradusă în text verbal
FRUNZETTI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287105_a_288434]
-
colaborare cu Leon Levițchi), Henric al IV-lea, Richard al III-lea, în Opere complete, I, București, 1982 (în colaborare cu Barbu Solacolu); Geoffrey Chaucer, Povestirile din Canterbury, București, 1956; ed. București, 1969, Troilus și Cresida, București, 1978, Legenda femeilor cinstite și alte poeme, București, 1986; Liu Țân, Zidul de bronz, București, 1956 (în colaborare cu Anda Boldur); J. Webster, Diavolul alb, în Teatrul Renașterii engleze, I, București, 1964; Th. Kyd, Tragedia spaniolă, în Teatrul Renașterii engleze, II, București, 1964 (în
DUŢESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286923_a_288252]
-
lui Augustin se baza, între altele, pe afirmația din 1 Tim. 2, 4, unde se spune că Dumnezeu vrea ca toți oamenii să fie mântuiți, afirmație înțeleasă de antiaugustinieni ca o referire nediscriminatorie la toți oamenii, nu numai la cei cinstiți și aleși, în timp ce Augustin interpretase versetul lui Pavel în mod restrictiv, ca o referire la cei ce se mântuie efectiv. Într-adevăr, într-o scrisoare din 429-430 trimisă unui anume Rufin (Epistula ad Rufinum de gratia et libero arbitrio), Prosperus
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
din Amida, patriarh de Antiohia Născut la Amida, Efrem vorbea limba siriană, însă ulterior a învățat bine limba greacă. A ajuns comes orientis (vicar pentru cele 15 provincii ale diocezei din Orient) și a fost prețuit de toată lumea pentru că era cinstit și drept, astfel încât, atunci când patriarhul Eufrasius a pierit în groaznicul cutremur din 29 mai 526, Efrem a fost ales ca succesor al acestuia în 527. După un al doilea cutremur dezastruos care a avut loc în 528, Efrem a reconstruit
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
Leontie îi place să folosească expediente retorice menite să facă omiliile mai vii și să mențină trează atenția; de exemplu, dilată intenționat povestirea biblică prin monologuri (astfel, în omiliile 4 și 5, diavolul meditează asupra diferitelor modalități de distrugere a cinstitului Iov) sau dialoguri (între Zaharia, tatăl lui Ioan Botezătorul, și arhanghelul Gabriel în omilia 1, sau între Petru și iudei, de Rusalii, în omilia 10), în care sunt ilustrate în manieră dramatică implicațiile teologice și morale ale textelor. Dintre figurile
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
Nu! Poezia și poeții nu vor dispare, „Vatra”, 1960, 81; St. Georgescu Olenin, Un român renegat, arivist feroce, „Almanahul pribegilor români”, 1961; Cazul Constantin Virgil Gheorghiu, „Courrier roumain”, 1963, 244-245; Adriana Kiseleff, Completări la un autoportret. Nici profet, nici om cinstit, „Glasul patriei”, 1963, 6; Un protest al Asociației Foștilor Combatanți Români refugiați în Franța, „Stindardul”, 1963, 72-73; Petre Vălimăreanu, Luarea în deșert a Domnului, „Vatra”, 1963, 91; Nichifor Crainic, Un maniac al reclamei: Constantin Virgil Gheorghiu, „Glasul patriei”, 1964, 3
GHEORGHIU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287233_a_288562]
-
încercările de diferențiere prin limbaj a personajelor, împărțite neapărat în bune și rele. Temele care îl urmăresc pe H. sunt două. Cumplitul amăgit sau Izvorul demoralizațiii (1847) e o farsă în care zgârcenia își primește până la urmă pedeapsa. În Săracul cinstit (1851), cu reminiscențe din Baba Hârca a lui Matei Millo, titlul vorbește de la sine. Dincolo de sentințele morale, comedia conține note de critică socială. Începutul comediei-vodevil Ucenicul șarlatanului (1851), unde sunt puși față în față un june franțuzit, abia întors din
HALEPLIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287399_a_288728]
-
sau Visul fericirei (1859), în care se exaltă actul Unirii, folosindu-se mijloace naive de impresionare, din care nu lipsește focul bengal. SCRIERI: Cumplitul amăgit sau Izvorul demoralizațiii, București, 1847; Fragment de operetă a lui Ștefan Vodă, Iași, 1850; Săracul cinstit, București, 1851; Ucenicul șarlatanului, București, 1851; Pustnicul sălbatecului munte, București, 1853; Moartea lui Mihai Viteazu la Torda, București, 1854; Don Sanji II, regele Portugaliii, București, 1857; Serbare națională sau Visul fericirei, București, 1859; Serdarul Iliușu. Tombatera câne roșu, București, 1871
HALEPLIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287399_a_288728]
-
din care cresc „spicele grele”, „spicele de aur”. Oamenii satului sunt plugari și cosași, moșnegi „cu genele tremurătoare”, dar și feciori ce „strâng prăseaua cuțitului din cingătoare”. Ei au cultul străbunilor și al legii, adică al religiei și al tradiției („cinstita și curata noastră lege”), joacă hora, merg la cârciumă, unde cântă Laie chiorul, dar mai cu seamă zic doina de jale: „Din casa voastră, unde-n umbră / Plâng doinele și râde hora.” Sensul și formula artistică a poeziei apar și
GOGA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287305_a_288634]
-
tacă”, „mucenicii nerăsplătiți ai pâinii”, cu trupuri istovite și zâmbete neputincioase, sunt învăluiți în umbră, negură și întuneric, semn al tragediei ce le-a fost sortită. Clăcașii au umeri gârboviți de poveri, dar parcă și mai sugestive sunt mâinile lor, „cinstite mâini de soare arse”, ei au „palme aspre de plugari” pe care stă „rezemată lumea toată”. Poezia mâinilor, a „mâinilor nerăsplătite”, surprinde un detaliu dintre cele mai elocvente și sintetizatoare. Sporind expresivitatea portretului, ca în studiile marilor maeștri, ele capătă
GOGA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287305_a_288634]
-
Cavalerilor, construit după formula romanului de familie, se înfățișează, în bună parte, ca o saga (câțiva dintre protagoniști aparțin unui clan numit Cavaleru). Figura cu relieful cel mai pregnant e bătrânul Vasile Cavaleru, țăran, om harnic și aprig, inteligent și cinstit, uneori nedrept și extrem de violent cu propriii copii (care, deruralizați, deveniți intelectuali sau muncitori, au adoptat moduri de comportare uneori de neînțeles pentru viziunea tradițională, conservatoare a părintelui lor), obsedat de stabilitatea și armonia familiei, apăsat de condiția umilitoare a
HOROMNEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287451_a_288780]
-
român îi răspunde prin articolul Obiectivitatea presei independente comuniste, apărut în „Cruciada românismului”, cu puțin timp înainte de a se stinge din viață: „Una din caracteristicile comunismului este că, atunci când el nu sfârșește prin a dezgusta de moarte pe un intelectual cinstit, sfârșește prin a-l tâmpi de moarte. Cazul din urmă e și al lui Henri Barbusse.” Limpezirea „cazului Istrati” avea să se facă mult mai târziu, după publicarea de către Al. Oprea (în „Manuscriptum”, 3/1974) a dosarului de la Siguranță al
ISTRATI-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287636_a_288965]
-
familie și scala ideologiei familiei tradiționale (Stănoiu, Voinea, 1983). Un procedeu relativ ușor de aplicat este cel al ierarhizării atributelor-valori de către subiectul însuși. Într-o cercetare proprie (Iluț, 1985) am prezentat subiecților, pe cartonașe separate, denumirile a circa 12-15 atribute-valori („cinstit și sincer”, „inteligent”, „înțelegere cu părinții” etc.). Subiectul era rugat să așeze în ordinea importanței aceste atribute și să le ierarhizeze începând cu cea mai importantă. În zonele de incertitudine, nehotărâre, se poate utiliza compararea în perechi. Se obține în
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
În funcție de starea economică a părinților, li se asigură de la mici sume de bani sau obiecte casnice până la locuințe și autoturisme. Un mijloc cu totul eficace de ajutor economic al tânărului cuplu din partea rudelor, a prietenilor, a comunității în general este cinstitul mirilor sub formă de bani și cadouri, operațiune care are loc de obicei în timpul desfășurării nunții. De asemenea, nășitul are ca principală funcție tot ajutorul (economic și afectiv), pe care nașii îl acordă nu doar cu ocazia nunții, ci prezumtiv
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
sau nu, ce motivații și resurse au stat în spatele lui? 3) O altă normă care trimite la conduite prosociale este cea a justiției sociale (Lerner; 1980; vezi și Chelcea și Iluț, 2003) care spune că trebuie să existe o distribuție cinstită (justă) a resurselor și beneficiilor între oameni și grupuri de oameni. Într-o formulă mai tehnică ea se regăsește în principiul echității (Adams, 1965) potrivit căruia starea de echitate dintre doi actori sociali se realizează atunci când raportul dintre „ceea ce dă
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
nu se confundă cu nesinceritatea, indivizii tinzând să apară într-o lumină favorabilă nu numai în fața altora, ci și în fața propriilor ochi, intervenind astfel mecanisme de apărare a eului mai puțin conștiente (Iluț, 1973b). Întrebări de genul „ești un om cinstit și sincer?” sunt suprasaturate de dezirabil, iar faptul că peste 90% din populație vor răspunde „da” nu spune mare lucru. Astfel de întrebări trebuie evitate. Cu deosebire atunci când avem de-a face cu o problemă și o populație mai puțin
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
e afirmată hotărârea de a se realiza „propovăduirea culturii în popor”, de a se acorda o mai mare atenție literaturii, dar și celorlalte arte, de a se păstra obiectivitatea în judecățile emise, așezând la baza acestora „adevărul, gândurile bune și cinstite”. În același timp e exprimată dorința de a se „întrebuința toate mijloacele [...] pentru a apropia pe ai noștri de cultura mai înaintată din Regat și de graiul mai desăvârșit și mai frumos de acolo”. Începând cu numărul 24/1911, conform
LUCEAFARUL-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287868_a_289197]
-
lui Augustin se baza, între altele, pe afirmația din 1 Tim. 2, 4, unde se spune că Dumnezeu vrea ca toți oamenii să fie mîntuiți, afirmație înțeleasă de antiaugustinieni ca o referire nediscriminatorie la toți oamenii, nu numai la cei cinstiți și aleși, în timp ce Augustin interpretase versetul lui Pavel în mod restrictiv, ca o referire la cei ce se mîntuie efectiv. într-o scrisoare din 429-430 trimisă unui anume Rufin (Epistula ad Rufinum de gratia et libero arbitrio), Prosper spune că
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
Leonțiu îi place să folosească expediente retorice menite să facă omiliile mai dinamice și să mențină trează atenția; de exemplu, dilată intenționat povestirea biblică prin monologuri (astfel, în omiliile 4 și 5, diavolul meditează asupra diferitelor modalități de distrugere a cinstitului Iov) sau dialoguri (între Zaharia, tatăl lui Ioan Botezătorul, și arhanghelul Gavriil în omilia 1, sau între Petru și iudei, de Cincizecime, în omilia 10), în care sînt ilustrate în manieră dramatică implicațiile teologice și morale ale textelor. Dintre figurile
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
Crescută chiar și din nevoi. * Nu ne momiți cu satul cel global! Vi-i râvna val zădărnicit, Căci noi am răzbătut din val în val Pân’ce-am ajuns de neclintit. * Deschisă-i poarta mea străine, De-mi ești prietenul cinstit, Te ospătez și azi, și mâine, Dar nu îmi cere să mă mint. * Nu poate nimeni măslui Obârșia-ncrustată-n bunul nume, Ni-i felul nostru de a fi Porunca Ziditorului de lume. Referință Bibliografică: DE NECLINTIT... / Gheorghe Pârlea : Confluențe Literare, ISSN
DE NECLINTIT... de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 1752 din 18 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381273_a_382602]
-
integrați pentru a identifica semnele de punctuație din text, marcându-le cu hârtie colantă). Captarea atenției *Se citesc elevilor câteva proverbe (și se prezintă cu litere mărite frontal) „Prietenul la nevoie se cunoaște.” „Prietenia nu poate exista decât Între oameni cinstiți.” „Nu vinde prietenul pe o pungă de bani.” „Prieteni noi să-ți faci, dar la cei vechi să nu renunți.” „Omul fără prieteni e ca stânga fără dreapta.” Anunțarea temei și a obiectivelor *Elevii sunt anunțați că În această oră
PROIECT DE LECȚIE ÎN PARTENERIAT IMPLICÂND CONCEPTUL DE COMUNICARE TOTALĂ. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Lăcrămioara-Gabriela SCUTĂRIȚĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2165]
-
folosind atât de puține mijloace. Comicul este bineînțeles cel verbal, în descendența directă a lui Caragiale. VALERIU RÂPEANU SCRIERI: Intermezzo, București, [1943]; Cântecul de nuntă, București, 1946; Darul frăției, București, 1953; Dreptate, București, 1953; Dulapul cu oglindă, București, 1953; Negustorie cinstită, București, 1953; Cu viața mergem înainte, București, 1953; Gaițele, București, 1953; Teatru, introd. Simion Alterescu, București, 1956; Ruxanda și Timotei, București, 1957; Gaițele. Trilogia burgheză, îngr. Valeriu Râpeanu și Sanda Râpeanu, pref. Valeriu Râpeanu, București, 1976; Gaițele și alte piese
KIRIŢESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287715_a_289044]
-
înzăgăzuirea ei în tiparele ideologice ale aspiratorilor, cât și prăbușirea totalitarismului și revenirea la „drepturile omului”. Luat de curentul care nu iartă pe nimeni, am fost în mijlocul „viiturii” și fără să știe prea multă lume, miam notat, ca un observator cinstit, tot ceea ce am văzut. Am fost și am rămas convins că literatura care rămâne este una de natură documentară, un fel de radiografie a societății prin care călătoream. Cine să o facă, dacă nu noi cei care duceam în cârcă
Constantin Huşanu by Reflecţii la reflecţii. Pe portativul anilor () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91645_a_93023]
-
aruncați înaintea fiarelor, în lanțuri, în foc și în toate celelalte chinuri, noi nu ne îndepărtăm [din cauza asta] de la mărturisirea noastră, ci, dimpotrivă, cu cât niște astfel de chinuri ni se întâmplă mai mult, cu atât și numărul credincioșilor și cinstiților de Dumnezeu, prin numele lui Isus, sporește”. Așadar, mesajul transmis este dublu. Primul se adresează torționarilor romani și constă în următorul paradox: cu cât ne veți persecuta mai mult, cu atât va crește numărul celor care cred în Isus; înverșunarea
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]