3,278 matches
-
fluierile. Bucurie îngerească, peste firea omenească. Darul are să rămâie cu smirnă și cu tămâie. Lăudându-l în mulțime. Mărire întru-nălțime Și pe pămînt păciuire, la oameni bună-nvoire. culese de la Victor Monea, născut în 1905 Colindă la casă de ciobani Pe sub mărul înflorit Paște Gheorghe oile Și-mi zice din fluier lung, Fluier zice, oi îmi frânge Fluier zice, oi întoarce. Gazda pe ci s-o trecut Și din gură și-o grăit: - «D’alelei, măi voinicel D-ale cui
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
biserică și apoi le amesteca cu restul semințelor ce urmau să fie puse în pământ pentru recolta anului viitor. CAPITOLUL IV Ciocârliile satului Motto: ...Și să cânți un cântec, Laie, Cum se cântă-n sat la noi, Când se tânguie ciobanul După turma lui de oi. Și să povestească struna, Înălțimilor albastre Vremea lungă, câtă jale, Scris-a-n sufletele noastre. Ni s-ar stinge-atunci necazul Ce de mult se petrecea ; Între stelele de pază Am avea și noi o stea
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
căciula în cui și s-a așezat cuminte ca omul la drum. Consătenii noștri mureau de curiozitate șă știe cu ce fel de ființă aveau de a face. Mai văzuseră ei negri, că mai umblaseră prin lume, dar chip de cioban cu fața lustruită cu Vax Albina, buzat și cu un păr sârmos ca un Masai de Tanganica, cu cioareci de pănură și cu șerpar de Avrig peste cămașa cu cusături de Drăguș, nu le mai fusese dat să cunoască. Și
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
așezată la poalele munților Bâlea și Valea Doamnei de lângă Negoiul, Badea Cârțan era făcut să se ridice și să se dezvolte pentru a aduce prinosul efortului său de viață unirii tuturor românilor. Piscurile și văile acestor munți legănară copilăria micului cioban care până la o vârstă destul de înaintată (16 ani), nu știa să slovenească o buche; totuși văzând că nu este deosebire între limba vorbită de el și cea a ciobanilor de peste graniță, și-a dat seama că soarta poporului nostru nu
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
unirii tuturor românilor. Piscurile și văile acestor munți legănară copilăria micului cioban care până la o vârstă destul de înaintată (16 ani), nu știa să slovenească o buche; totuși văzând că nu este deosebire între limba vorbită de el și cea a ciobanilor de peste graniță, și-a dat seama că soarta poporului nostru nu este de a trăi despărțit, o parte dincoace, cealaltă dincolo de Carpați. Mai târziu, piscurile cu profilurile lor cedară zărilor infinite ale bărăganului, unde se duse să ciobănească vreme de
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
a rămânea prea mult la Cârțișoara, se îndreaptă spre Câmpia Bărăganului, de unde în 1882 se înapoiază cu cele 500 de oi ale sale, în munții Făgărașului. Iarna, Badea Cârțan trăgea cu turma în satul său. De-acuma nu mai era cioban ca toți ciobanii. El pusese slugi la oile sale, ca să poată să «pască» alt fel de oi. Oi negre pe câmpuri albe. Tot citind în cărțile lui de istorie de unde află despre faptele eroice ale aceluia ce înfăpuise pentru scurt
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
mult la Cârțișoara, se îndreaptă spre Câmpia Bărăganului, de unde în 1882 se înapoiază cu cele 500 de oi ale sale, în munții Făgărașului. Iarna, Badea Cârțan trăgea cu turma în satul său. De-acuma nu mai era cioban ca toți ciobanii. El pusese slugi la oile sale, ca să poată să «pască» alt fel de oi. Oi negre pe câmpuri albe. Tot citind în cărțile lui de istorie de unde află despre faptele eroice ale aceluia ce înfăpuise pentru scurt timp și pentru
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
câmpuri albe. Tot citind în cărțile lui de istorie de unde află despre faptele eroice ale aceluia ce înfăpuise pentru scurt timp și pentru prima oară Unitatea Tuturor Românilor, fără să stea prea mult timp pe gânduri, lăsă oile în grija ciobanilor angajați, o luă pe potecile lăturalnice ale Carpaților și nu se oprește decât la statuia marelui domnitor ce înfăptuise pentru prima dată unirea. Nopți de-a rândul a dormit lângă marele monument al lui Mihai Viteazul, până când într-o seară
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
admiră în toată măreția sa. În fața acestui simbol al virtuților latine, Badea Cârțan se închină creștinește, așa cum o făcea în fața icoanelor din biserica satului său Oprea Cârțișoara. Soarele asfințise de mult, stelele se arătaseră și licăreau pe cerul Italiei, iar ciobanul nostru, nu din obișnuința de a se culca acolo unde-l apuca noaptea, ci din dragostea descoperită față de acest simbol al originii sale, își întinde sarica, pune capul pe soclul Columnei și doarme toată noaptea somnul satisfacției pentru datoria împlinită
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
la Legația Română, unde prezența sa a produs mai întâi multă curiozitate și mai apoi mult entuziasm. Prin intermediul funcționarilor Legației, Badea Cârțan a făcut cunoștință cu mulți fruntași ai vieții publice italiene, filo români, care arătară o deosebită admirație pentru ciobanul nostru - filozof - cum îl numeau ei, având astfel șansa să viziteze Senatul, Forumul, Capitoliul și multe alte însemnate instituții ale Romei. În această călătorie făcută «per pedes apostolorum», Badea Cîrțan a avut de înfruntat inospitalitățile naturii, necunoscutul și neprevăzutul țărilor
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
A.Urechia, adânc mișcat de naționalismul lui înfocat îi acordă protecția considerându-l ca un pion și un apostol al neamului. Porțile palatului regal îi erau întotdeauna deschise și însuși regele Carol I nu evită să stea de vorbă cu ciobanul îmbrăcat în sarică și încălțat cu opinci. Badea Cârțan însuși se privea de acuma pe sine ca pe unul ce avea de îndeplinit o misiune superioară, venită prin poruncă dumnezeiască. Țăran simplu, dar luminat, el și-a dat seama că
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
umbra salcâmului înflorit din grădina casei sale, cu ochelarii încălecați pe șeaua nasului său coroiat, întorcea filă după filă. Oamenii făcuseră cerc în jurul său, iar noi cei mici ne înghesuiam printre cei mari, pentru a fi cât mai aproape de ciudatul cioban cărturar. Că citea și îndemna pe toți românii la unire spre a scăpa de jugul străin, aceasta aveam s-o aflăm mai târziu. Părinții noștri ne povestesc și acum despre sentimentele sale de naționalist înfocat. Iată ce scrie Constantin Graur
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
primarului Romei, dl. Sindac și a foarte multor personalități de seamă ale Romei, recunoscute prin sentimentele lor filo-române. Cu această ocazie Badea Cârțan sa făcut cunoscut în întreaga Italie. Toate ziarele care au scris despre festivitatea Congresului au relevat prezența ciobanului nostru. Astfel ziarul «Popolo Romano» nr. 273 din 7 octombrie 1899 menționează : «Discursul cald și înălțător improvizat de primarul Romei, aclamat și aplaudat, a fost marcat de un strigăt puternic: Să trăiască Mama Roma ! Era strigătul ieșit din pieptul lui
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
1899 menționează : «Discursul cald și înălțător improvizat de primarul Romei, aclamat și aplaudat, a fost marcat de un strigăt puternic: Să trăiască Mama Roma ! Era strigătul ieșit din pieptul lui Badea Cârțan, venit la Roma în portul lui național de cioban român» Ziarul Fanfula din 12 octombrie 1899 consemnează de asemenea : «Congresul Orientaliștilor. Coroana de Bronz a Românilor. Delegația e foarte numeroasă... cei mai mulți aparțin societății înalte, dar între ei e un om vrednic de amintit și de admirat, pătruns de un
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
de asemenea : «Congresul Orientaliștilor. Coroana de Bronz a Românilor. Delegația e foarte numeroasă... cei mai mulți aparțin societății înalte, dar între ei e un om vrednic de amintit și de admirat, pătruns de un adânc simț al latinității. Nu-i decât un cioban din Carpați, se numește Cârțan. A-nvățat să citească numai pentru a cunoaște istoria Romei, l-a citit pe Tit Liviu și e entuziasmat pentru țara noastră. Sărmanul de el, atunci când a aflat că V.A.Urechia, marele fondator al
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
traduce prin efortul neprecupețit pe care-l depunea în pofida suferințelor pe care trebuia să le îndure din partea autorităților maghiare ale acelor vremuri. Deseori suferințele lui erau îndurate în văzul lumii. Iată ce ne povestește bătrânul nostru consătean, Ion Vodă : - «Eram cioban la munte, și într-o seară cum stam de vorbă noi ciobanii în jurul focului, numai iacă intră-n stână nenea Cârțan cu desagii lui în spinare». - «Sara bună, fraților, zise lăsându-și desagii jos și-și scoase năframa de la brâu
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
trebuia să le îndure din partea autorităților maghiare ale acelor vremuri. Deseori suferințele lui erau îndurate în văzul lumii. Iată ce ne povestește bătrânul nostru consătean, Ion Vodă : - «Eram cioban la munte, și într-o seară cum stam de vorbă noi ciobanii în jurul focului, numai iacă intră-n stână nenea Cârțan cu desagii lui în spinare». - «Sara bună, fraților, zise lăsându-și desagii jos și-și scoase năframa de la brâu să-și șteargă fruntea». - «Dea Dumnezeu bine nene Cârțane, răspunserăm noi, ...dar
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
manifestațiuni încărcat de cărți românești; acum însă, după ce biblioteca i-a fost prefăcută în scrum, însuși el era lipsit de hrana sa spirituală. Simțise el, nu-i vorbă, și lipsa turmei sale de oi atunci când renunțase la ocupația lui de cioban, dar lipsa cărților în care vedea lumină și mântuire, se transformase acum într-o neagră durere sufletească. De aceea comoara aceasta de patriotism, simțea el că trebuie refăcută. Începe să calce din nou potecile dintre Ardeal și Vechiul Regat, el
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
pe care o vezi! Am, făcut multe cereri pentru un spațiu corespunzător către mitropolia Sibiului, dar fără vreun rezultat.» A doua zi Badea Cârțan era în cabinetul mitropolitului. Numai o întrebare i-a pus acestuia: - «Oare nutrites oile pe care ciobanul le duce la pășunat, jumătate înainte de masă, iar cealaltă jumătate după masă ?» îndârjirea lui a fost mai rodnică decât toate memoriile și cererile făcute de învățător până atunci, pentru că Badea Cîrțan a refuzat să părăsească Cancelaria înainte ca mitropolitul să
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
voluntari. Mă cheamă George Cârțan și sunt din comitatul Făgărașului.” - „Armată ai făcut ?” l-a întrebat prietenos ofițerul. -„Doar n-am fost prost să cătănesc la Franț Cătărambă” așa îl porecleau românii din Transilvania pe împăratul Franz-Iosif, a răspuns hâtru, ciobanul. A fost condus la cancelarie și trecut în controalele unității. I s-au dat haine militare și a fost repartizat la compania a 3 a de recruți. A făcut la început instrucția de front, a trecut apoi la instrucția de
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
militare și a fost repartizat la compania a 3 a de recruți. A făcut la început instrucția de front, a trecut apoi la instrucția de trageri, iar după terminarea instrucției individuale, trupeții au trecut la pregătirea amplă pentru front. Pe ciobanul nostru îl treceau nădușelile. Zi de zi, uneori și noaptea, în lunile septembrie și octombrie 1877, au ținut-o numai în marșuri. Uneori la temele de luptă, se târau pe burtă ca șopârlele, simulau atacul unor redute...Când s-a
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
Dorobanți-Tg. Jiu, căzut în luptele de la Stalingrad la 21.11.1942. 23.Budac I. Nicolae, soldat, n.1920, fiul lui Ioan și Filofteia Budac, regimentul 18 Dorobanți. Căzut în luptele de la Stalingrad în 22.11.1943. 24.Boeraș Pavel, soldat, cioban, n.1919, fiul lui Gheorghe și Ana Boeraș. Regimentul 90 Infanterie. Căzut în comuna SartanaMariopol, U.R.S.S. doborât de tifos exantematic, în 06.02.1943. 25.Cânduleț Ioan, soldat, n.14.08.1907, fiul lui Ioan și Marta Cânduleț, regimentul
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
plecat să caute locuri în care să trăiască poate mai bine. Primele mișcări de populație se pare că au fost cele determinate de fenomenul transhumanței pastorale. Pentru a-i fi mai eficientă activitatea la care s-a dedat dintru început, ciobanul nostru pleca primăvara cu oile la munte, acolo unde iarba era mai grasă, iar toamna pornea la vale și se ducea atât cât nu afla loc acoperit de zăpadă, până unde oile sale mai puteau rupe câte un smoc de
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
în partea de Sud-Est a țării. Au mai plecat între timp și alții, dar adevăratul pelerinaj masiv în Dobrogea începe numai după cucerirea Independenței României la 1877, când, Dobrogea a intrat în administrație românească. Plauzibilitatea explicației constă în aceea că ciobanii noștri cârțișoreni erau bine informați despre existența pământurilor încă nedesțelenite din zonă unde, de-acum, erau împroprietăriți prin politica promovată de Casa Regală a lui Carol I al României, din buna intențiea acestuia, de a aduce pe teritoriile românești, cât
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
pe asiaticul dornic de cea mai rapidă căpătuială, exact la gura minei de aur, unde acestuia nu-i mai rămânea altceva de făcut, decât să adune repede pepitele de aur. Numai traista s-o fi avut pregătită. Așa își închipuia ciobanul nostru care-și lăsase oile pe Plaiul Lăiți și pleca la antipozi să culeagă aur. Situația era însă mult mai complexă, riscantă, obositoare, chinuitoare, dar mai ales uneori deosebit de tristă. Ne informează cercetătorul Eugen Lazăr în studiul său despre lirica
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]