3,759 matches
-
să aprofundez polemicile care au vizat, în domenii particulare ale teoriei sociale 206, precum antropologia, psihologia sau sociologia, problema imaginilor reflectate în conștiință (individuală sau colectivă) sau, în sens mai larg, aceea a imaginarului simbolic. Ceea ce mă interesează este să circumscriu câteva dintre principalele coordonate ale imaginarului social, pentru ca, pe baza acestora, să pot delimita ulterior maniera în care ideologia își exercită influența în cadrul acestuia, alături de alte elemente esențiale, precum mitul sau utopia. Consider că, luând în discuție ideologia ca pe
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
un demers teoretic de factură socio-politică este aceea de a identifica convenția cu natura, de a crede că instituirea (constituirea) spațiului social s-ar face urmând sau imitând anumite condiții naturale. În viziunea sa, tocmai această greșeală marchează întreprinderile care circumscriu contextul istoricismului utopic. Desigur că și în cadrul social acționează anumite legi naturale 268. Însă acestea nu sunt legi ale fizicii în sensul în care această știință studiază natura, ci sunt legi care guvernează funcționarea instituțiilor sociale și politice, precum și anumite
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
astfel de perspectivă, s-ar putea susține că abordarea critică întreprinsă de Popper la adresa utopiei este, în măsura în care apare ca fiind una interesată, o interpretare ideologică a textelor unor astfel de autori. O asemenea înțelegere a criticii popperiene la adresa istoricismului este circumscrisă în limitele comentariilor contemporane. Din acest punct de vedere, "într-o interpretare ideologică avem de-a face nu cu descoperirea sensului unui text în funcție de intențiile autorului, textului sau de intențiile rezonabile (care sunt legitime plecând de la cele două tipuri de
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
sau tradiție. De altfel, clarificările din domeniul filosofiei politice și din cel al teoriei politice normative, survenite mai cu seamă în cea de a doua jumătate a secolului trecut, urmăresc fundamentarea epistemologică a demersurilor ce analizează ideile politice. Spre exemplu, circumscriind domeniul de analiză a doctrinelor politice, anumiți autori subliniază că, "prin natura și funcționalitatea sa, fiecare dimensiune a doctrinologiei politice aduce un anumit specific. Fundamentare obiectuală prin dimensiunea ontologică, obiectivitate și științificitate prin dimensiunea epistemică, valoare și opțiune prin cea
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
instituții politice și economice determină existența anumitor efecte nu doar în planul priorităților cercetării, ci și în cazul ipotezelor care urmează a fi puse la lucru. Din această ultimă perspectivă, care vine chiar dinspre cei care, în calitate de filosofi ai științei, circumscriu domeniul epistemologiei, rezultă că relația dintre epistemologie și politică nu este una contingentă, ci necesară. Analizând natura necesară a acestei relații, putem descoperi trei modalități de determinare a sa369. Trebuie să luăm în calcul, mai întâi, condițiile în care sunt
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
implicați (indiferent că aceștia se constituie din instituții, organizații și grupuri sociale ori politice sau sunt simpli indivizi). Pe de altă parte, pentru a explica fenomenele sociale descrise este necesară identificarea regulilor care le guvernează. În acest fel, determinanții obiectivi, circumscriși pe baza analizei cauzale, și deteminanții subiectivi, relevați de interpretarea fenomenelor sociale, constituie cadrul istoric de afirmare a posibilităților subsecvente de dezvoltare socială 373. Totuși, o teorie socială completă nu-și încheie sarcina odată cu momentul în care reușește să ofere
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
societate dată. Ca atare, acest model de analiză a ideologiei implică o interpretare a formelor simbolice vehiculate în societatea modernă prin intermediul mijloacelor de comunicare în masă, creându-se astfel ceea ce Thompson numește "cadrul metodologic al hermeneuticii profunde"391. Acest cadru, circumscris de analiza semnificației ideologice a diferitelor forme simbolice, trimite spre utilizarea a trei faze sau proceduri principale: 1) prima fază, care implică "analiza socio-istorică", se concentrează asupra condițiilor sociale și istorice în care au loc producerea, circulația și receptarea formelor
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
posibilitatea de a explica și înțelege mecanismele prin care ordinea politică de tip democratic este instituită și reinstituită. Acest ultim aspect este relevat de utilizarea conceptului de dominație legitimă în sensul pe care l-a statuat Max Weber atunci când a circumscris tipurile ideale ale dominației tradiționale, charismatice și legal-raționale. Dacă, din perspectiva teoriei politice empirice, analizele indică faptul că în societate fenomenul dominației se regăsește în forme care presupun interrelaționarea celor trei ideal-tipuri, nu e mai puțin adevărat că teoria politică
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
dar și la adresa celorlalte concepte ale gândirii moderne cu care acesta a fost pus în relație și de a evidenția măsura în care ideologia reușește să răspundă acestei provocări. Pentru a contura cadrele unei astfel de discuții, e necesar să circumscriem principalele coordonate ale postmodernității. La nivelul unor clarificări terminologice, trebuie specificată diferența dintre postmodernism și postmodernitate: dacă primul termen desemnează un curent cu orientare preponderent culturală, ce se manifestă în arte, literatură, arhitectură sau filosofie, cel de-al doilea indică
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
ale prezentului care puteau fi considerate "bunuri câștigate" ale lumii occidentale. Este, de altfel, o problemă care revine și în contextul perspectivelor oferite de teoriile mai recente ale unor autori precum Richard Rorty și Anthony Giddens, primul fiind preocupat să circumscrie premisele unei "utopii liberale", iar cel din urmă să statueze condițiile de posibilitate ale unei "utopii realiste" plasate în contextul procesului globalizării. Revenind însă la teza principală a lui Bell, aceea a sfârșitului ideologiei, trebuie spus că, în aceeași măsură
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
și hegemonice"488. Aceste obiective asumate de cei mai mulți dintre gânditorii postmoderni și, pe urmele acestora, de către teoreticienii "noului val" trebuie însă puse în relație cu modificările de structură ale aranjamentelor și practicilor socio-politice. În acest fel, tezele postmoderne pot fi circumscrise mai curând ca abordări normative care încearcă să ofere explicații empirice și, pe baza acestora, soluții practice pentru probleme concrete -, și nu ca simple conjecturi lipsite de finalitate. Ele trebuie interpretate, în opinia mea, prin raportare la ceea ce oferă spațiul
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
Pare că schimbarea comportă un ritm accelerat, începând, mai ales, cu a doua jumătate a secolului trecut, când modernitatea se retrage în spatele cortinei, lăsând loc avansului postmodernității. Liniile de forță ale acesteia sunt însă moștenite, întrucât procesele specifice postmodernității se circumscriu pe aceleași trei paliere: economic, politic și socio-cultural. Spațiul deschis, "universal" în care se desfășoară procesul schimbării sociale este, în perioada contemporană, unul global. Un nou concept se impune, așadar, începând mai ales cu anii '90: acela al globalizării. Delimitarea
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
realismului, postmodernitatea aduce cu sine, prin intermediul procesului de globalizare a societății, viziunea politică a unei lumi multicentrice, care păstrează totuși și anumite aspecte specifice perioadei anterioare. Vorbim astfel despre "cele două lumi" ale politicii mondiale, dimensiuni care se înscriu în cadrul circumscris de globalizare. Este vorba despre două lumi interactive, în care schimbarea socială își face simțită prezența într-un ritm accelerat. Globalizarea economică, așa cum voi arăta, nu impune cu necesitate și o cultură globală, deși globalizarea culturală este în plin avans
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
construcție a unei identități culturale globale, teoreticienii sociali preocupați de această problematică au vizat, în principal, două direcții: unii au considerat că aceasta ar reprezenta cultura unică pe care o avansează capitalismul transnațional specific globalizării, în veme ce alții au circumscris-o, pur și simplu, unui proces de "occidentalizare". În primul sens, dezvoltarea și răspândirea relațiilor de tip capitalist la scară planetară ar fi însoțite de tentativa ideologică de a defini o cultură globală. Utilizând mediul tehnic de comunicare pe care
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
o prezumtivă lume cosmopolită, definită din perspectiva "glocalismului etic", "(...) omul cosmopolit trebuie să aibă, în primul rând, un simț activ al apartenenței la lumea mai largă, să fie capabil să trăiască experiența unei "identități distanțate": o identitate ce nu se circumscrie total localității imediate ci, în mod crucial, cuprinde conștientizarea a ceea ce ne unește ca ființe umane, a riscurilor și posibilităților reciproce"552. Normativă și rațională sub aspect etic, o astfel de proiecție este utopică prin raportare la trimiterile empirice, care
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
că termeni precum acela de "ideologie" sunt dificil de mânuit pentru a reflecta aspecte proprii unor societăți situate în trecutul istoric. 19 Problema semnificației originare a conceptului de ideologie, precum și, potrivit acesteia, a domeniului pe care ideologia promitea să-l circumscrie odată cu inventarea sa efectivă, este restrânsă, în contextul acestei cărți, la sensul acordat termenului în anul 1796 de către Antoine Destutt de Tracy. În acest cadru, încerc să evidențiez resemantizarea ulterioară a termenului, urmărind în același timp recuperarea valențelor sale epistemologice
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
the concept and function of ideology", din lucrarea editată de Paul Edwards, The Encyclopedia of Philosophy, Vol. 4, Macmillan, New York, 1967, pp. 66-76. 66 Sarcina asumată de Terry Eagleton, spre exemplu, în întreprinderea sa cu privire la ideologie este aceea de a circumscrie "ce este valabil și ce poate fi eliminat" din istoria sa conceptuală (op. cit., p. 1). 67 John Gerring, op. cit., pp. 965-966. 68 John B. Thompson, Studies in the Theory of Ideology, University of California Press, Berkeley, 1984, p. 195. 69
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
înrădăcinată în esență sau natură cunoscătorului, de a dobândi în mod intențional forme sau structuri ale altor lucruri“. Mai mult, Lisska vede în distincția dintre esse intenționale și esse naturale un acord între Toma și Franz Brentano, care, încercând să circumscrie domeniul psihologiei, diferenția fenomenele psihice, determinate ca fiind intenționale, de cele fizice. Paralelă dintre Toma și Brentano în ceea ce privește intenționalitatea nu este nouă, ba chiar se poate observa, printre exegeții tomiști, o oarecare favorizare a explicitării intenționalității și, implicit, a problemei
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
infor matiile adunate până în acest punct, criteriul cognitiv atinge ultima să formă: un cunoscător este cunosca tor pentru că poate recepta formă altui obiect în mod imaterial și intențional (CC4). Capitolul ÎI CARE SUNT ETAPELE CUNOAȘTERII UMANE? În capitolul întâi am circumscris primul termen (care este, de altfel, si termenul fundamental) din întrebarea care orientează demersul acestui vo lum a „Ce rol joacă entitățile intermediare în procesul cu noas terii umane descris de Toma din Aquino?“ a, anume cunoașterea. Mai exact, privind
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
din natură care nu interacționează unul cu altul, sau cel puțin nu este necesar să interacționeze în vreun fel pentru a putea spune că sunt perfect sau imperfect asemenea. Așadar, rămâne posibilitatea ca cea de-a treia categorie să poată circumscrie și cazuri cognitive, deoarece aici relația de asemănare are loc între agenți și efectele lor. Pentru a putea înțelege mai clar diferența dintre asemănarea implicată în procesul de cunoaștere și cea neutră din punct de vedere epistemic, este util să
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
concluzie mai tarziu, atunci când voi reconstrui rolurile tuturor entităților intermediare din cadrul procesului cunoașterii umane cu scopul a putea răspunde întrebării cadru a volumului, notez rezultatul referitor la speciile sensibile cu „p“. Până acum am clarificat, în primul capitol, cum anume circumscrie Toma din Aquino cunoașterea și, în subcapitolul ce tocmai s-a încheiat, care sunt mecanismele procesului cunoașterii la primul nivel, anume cel al actelor senzoriale. Rezultatele la care am ajuns pot fi rezumate astfel: mai întâi, obiectul extramental transmite prin
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
anume rolul pe care îl joacă în procesul cunoașterii, în cele ce urmeaza mă voi ocupa de această problemă, însă nu înainte de a face un scurt excurs printre interpretările contemporane ale teoriei tomiste a cunoașterii, care mă va ajuta să circumscriu disputa actuala și să mă poziționez în acest labirint interpretativ. 6. Topografia interpretărilor contemporane ale teoriei tomiste a cunoașterii Un cititor sârguincios al acestui volum ar putea, pe bună dreptate, să se întrebe de ce, odată atins nivelul inte lectiv, schimb
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
entitatea este doar cea care cauzeaza asimilarea formală a conținutului informațional pe care îl transmite către puterea cognitivă, care, astfel modificată, are acces nedistorsionat și nemijlocit la forma, accidentala sau substanțială, a obiectului extramental. În capitolul al II-lea am circumscris rolul cauzal al unei entități intermediare având în vedere cinci argumente: (1) identitatea formală, (2) statutul de id quo al entității intermediare, (3) asemănarea dintre entitatea intermediară și forma obiectului extra mental înțeleasă că asimilare formală, (4) dublă existența a
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
forță modelatoare a Însuși acestui proces . Operatorii economici internaționali sunt Întreprinderile naționale care desfășoară În mod sistematic activități de import-export, activități care ocupă o pondere semnificativă În ansamblul activităților Întreprinderii. Cu toate că se manifestă În spațiul economic internațional, operatorii internaționali sunt circumscriși spațiului economic național și continuă să aibă un puternic specific național. La un anumit moment Însă comerțul internațional a devenit neîncăpător pentru corporațiile din ce În ce mai mari. Pe calea schimbului de bunuri și servicii, resursele de extindere s-au epuizat. Acest lucru
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2690]
-
umorilor și o susțin pe cea a corpurilor solide. Teorii credibile se ciocnesc sau coexistă cu teorii și sugestii fanteziste. Dar toți caută. Medicii se interesează între ei de rezultate și idei. științele medicale ca și practica medicală nu se circumscriu unui spațiu strict. Dinamica lor e sortită iradierii, circulației, limbajul medicinei fiind universal. El se vrea pragmatic și răspândit peste tot, căci pretutindeni sunt bolnavi. Un medic, Theophrastre Renaudot înființează, în 1632, „Gazette“, tocmai ca informația să circule. Journal des
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]