8,186 matches
-
l-au ucis pe când acesta tămâia altarul.” ,,Și ce vrei să spui cu asta?”, întrebase el atunci. ,,Ehei! Luminate....profeția! ” ,, Ce e cu profeția?” ceru tetrarhul Irod lămuriri. Nu înțeleg.ˮ ,,Profeția despre Mesia mărite tetrarh! Nu ți se pare ciudat luminate că pruncul Ioan de atunci, a scăpat cu viață? Dacă îl vei lăsa și acum să mai trăiască prea mult, acesta s-ar putea să-ți ia cândva tronul, împlinindu-se astfel profeția despre Mesia. Tatăl luminăției tale a
AL TREILEA FRAGMENT. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1210 din 24 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347932_a_349261]
-
plece. De câteva zile veneam aici dimineața să-mi iau micul dejun și apoi să plec la treburile pentru care venisem în oraș. În fiecare dimineață am observat că la câteva mese în fața mea stătea o persoană feminină, îmbrăcată oarecum ciudat, ieșită din comun chiar. Bluza ei avea o mânecă colorată într-un roșu-vișiniu, iar cealaltă mânecă era de un violet nedefinit. Fusta foarte largă era construită parcă din cercuri concentrice de culori diferite. Părea a fi clovnul unui circ, venit
NECUNOSCUTA de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 223 din 11 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/348095_a_349424]
-
ea fiindcă fata dăduse cu mingea în niște tufe de porumbe negre și nu voia să o scoată de acolo, pe motiv că, dacă nu punea el, Ariel, piciorul în calea ei, mingea s-ar fi dus în direcția potrivită. Ciudat era că nici Mirinda, când îi întâlnise privirea, nu părea să-l fi recunoscut din prima clipă. Și au rămas așa, nedumeriți, unul în fața altuia, până când fata, revenindu-și prima, îi spusese râzând: Bă, Ariele, tu ești? Bată-te vina
DILEMA LUI ARIEL de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 223 din 11 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/348148_a_349477]
-
am revăzut crucea dublă și salcia fără adăpost în care cuiburile, niciodată nu vor mai cânta. Vor lăsa trilul undeva între cer și pământ, în flacăra fragedă a unei candele duble. - Mamă, floare de gând, de ce m-am întors? De ce? ** Ciudat este că deși simt fluid în mine dorința de viață, dorința de toate cele ce împlinesc ființa umană, sunt momente în care rătăcesc, în care doresc din plin finalul, trecerea de care nu mă mai tem. Aproape am trăit-o
PARANTEZĂ PLINĂ de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 1114 din 18 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347519_a_348848]
-
nici o intenție, dar cu plăcere, Istrate constată ce picioare frumoase și ce șold arcuit i se legăna prin fața ochilor, mult mai aproape decât i se întâmplase vreodată. Masa era frumos împodobită și bine garnisită cu aperitive și mâncăruri la care, ciudat, se asortaseră și niște sticle de vin cu renume. Istrate, care și la revelion mânca din pungă și bea bere din sticlă, era complet depășit. La o masă mai apărută, așa ca din întâmplare, primarul, împodobit cu eșarfa tricoloră, doi
VERGINICA, PIVOTUL DEMOGRAFIEI de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1275 din 28 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347473_a_348802]
-
care le va învinge, toate desfășurându-se ca pe un ecran în palma lui. O privea cu ochi de bărbat, nu avea rețineri nici în gânduri și nici în fapt că e țigancă. Avea un timbru al vocii atât de ciudat, de învăluitor, un fel de a se prezenta îngrijit, curat,plăcut și cald, încât simțindu-i căldura mâinii ei, gândurile au plecat mult mai departe, dar s-a oprit la timp. Ce-mi trece oare prin cap? Doar nu o să
PASIUNE SAU CEVA TRECĂTOR? de BERTHOLD ABERMAN în ediţia nr. 1101 din 05 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347504_a_348833]
-
tocmai banca pe care el stătea, când erau atâtea bănci goale primprejur ? Cu toate astea, simțea ceva extrem de familiar în privirea bătrânului, care îl ațintea fix, dar rece. Era ca și cum ar fi privit prin el de undeva din exterior. Foarte ciudat sentiment. -Timpul ne presează, băiete, deschise bătrânul dialogul, în fapt mai mult un monolog care avea să îl marcheze profund. Vezi tu, întâlnirea noastră nu este întâmplătoare. Citesc în ochii tăi nedumerire, dar vei înțelege foarte repede. Ești un băiat
ÎNGER ŞI DEMON (SAU CUM S-AU FĂCUT ÎNGERII-DEMONI DE CACAO PE PĂMÂNT) de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 2031 din 23 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/350012_a_351341]
-
ce aveau pe masă, Întrebând de Dorin de mai este în pat, Părând bolnav după cum și ei au aflat.. Spuse Alin că s-a lovit de el când intră, Dorin era vesel, nu avea o mina blegită, Boală? oricum, părea ciudat ca nicidecum, Niciodată nu-i nebun cum a părut acum...! Din vorbă-n vorbă, Mălin iar se căina, Că-i fu așa la ore dor de a lui Despina, Cu-n dor nemângâiat de vrerea adorată, Simțind și că nu
TRILOGIA PRIETENIEI ŞI A IUBIRII. (III) de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1527 din 07 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350049_a_351378]
-
poveste, Pe care la un moment ne-ar și povesti-o, Dacă o negură datată nu și-ar fi prevesti-o... Ooo, da iată-l cum de mai zburdă Dorin, Ai spune că-i bolnav din iubirea de Mălin, Dar ciudat că parcă se plângea că-i uscat, La suflet pare că destinul inima i-a pișcat... Și, intrând pe ușă al nostru prieten Dorin, Trecând ca pe lângă invincibilul de Alin, Zburând ca pasărea și peste patul Mălin, Se întinse la
TRILOGIA PRIETENIEI ŞI A IUBIRII. (III) de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1527 din 07 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350049_a_351378]
-
Ce ești tu de-mi curge sângele șuvoi Prin tâmple, în inima-mi ce-mi palpită, De parcă bataile-ți au luat-o pe smintită?! Ce ești tu, căci tot fată pari cu părul lung? Cum de fiecare frumusețe surâd prelung, Ciudat că inima-mi lângă tine bate tare, Cum și imaginea-ți o am mereu în cătare... Referință Bibliografică: TRILOGIA PRIETENIEI ȘI A IUBIRII. (III) / Valerian Mihoc : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1527, Anul V, 07 martie 2015. Drepturi de
TRILOGIA PRIETENIEI ŞI A IUBIRII. (III) de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1527 din 07 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350049_a_351378]
-
tot mai puțini se-opresc s-asiste roluri nesecate de soare de lumină pelerini cu alte roluri scrise pe-alte scene cu alte lecții dure de-nvățat cu ochi deschiși în visurile terne n-au timp de rolul unui clovn ciudat sunt clovnul mut din propria mea viață joc roluri într-un teatru de coșmar fac valuri în a timpurilor ceață cu strâmte zile prinse-n calendar Referință Bibliografică: într-un spectacol / Carmen Popescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1470
ÎNTR-UN SPECTACOL de CARMEN POPESCU în ediţia nr. 1470 din 09 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350102_a_351431]
-
unei greutăți a produselor mai mare decât cea estimată inițial în ofertare. În aceeași zi primesc însă și o preavizare, în care apare, surpriză, o greutate mult mai mică a produselor decât cea din oferta inițială. Are loc un schimb ciudat de mesaje, în care eu făceam trimitere la greutatea mai mică, întrebându-i dacă nu ar fi normal să mi se reducă valoarea transportului, iar ei la cea mai mare, insistând să le dau acordul pentru majorarea valorii inițiale. Aflu
CURIERUL DINAMITĂ de MIHAI MANOLESCU în ediţia nr. 2270 din 19 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/350167_a_351496]
-
Acasa > Poeme > Sentiment > AMINTIRI, AMINTIRI Autor: Anatol Covali Publicat în: Ediția nr. 2107 din 07 octombrie 2016 Toate Articolele Autorului Amintirile-mi cer să mai scutur de praf învechitul lor vraf de ciudat efemer. Am dorit să le las în uitare, să șterg șoapta lor și s-alerg doar în ce-a mai rămas. Dar cu cât am fugit mai departe hoinar, gustul lor dulce-amar mai pregnant l-am simțit. Resemnat mă întorn
AMINTIRI, AMINTIRI de ANATOL COVALI în ediţia nr. 2107 din 07 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/350241_a_351570]
-
suferit în tăcere, și-a văzut în continuare de învățătură (acum avea deja 14 ani), dar a rămas foarte preocupat de a afla care era adevărul nu numai în legătură cu Alina, dar și cu comportamentul altor oameni, care i se părea ciudat. Și, din păcate, răspunsul la aceste frământări a venit mai repede decât se aștepta, și fără să-l caute în mod special. Într-o seară, a vorbit cu Marcel, un băiat dintr-o clasă mai mare. Și acela l-a
FATIDICA ALTERNANŢĂ de MIHAI IUNIAN GÎNDU în ediţia nr. 1989 din 11 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/350191_a_351520]
-
să ne întâlnim „pe teren neutru”, la studioul de film. Am băut înainte o bere neagră, pentru a-mi face curaj, apoi am plecat spre destinație. Mă uitam la chipurile oamenilor din autobuz - unele grave, altele vesele, altele indiferente. Ce ciudat! Le vedeam, probabil, pentru ultima oară. Peste puțin timp, mă aflam la studioul lui Cristescu. Mi-a făcut semn să îl urmez în biroul său. „Ceva de băut?”. „Doar un pahar cu apă, mulțumesc”. Îmi oferi paharul solicitat, apoi își
SCENARIUL DIN CARE NU SE POATE IEŞI de MIHAI IUNIAN GÎNDU în ediţia nr. 2070 din 31 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/350193_a_351522]
-
anii tot așa, Spune-mi Doamne, nu pot sa tac.. Ce să fac? Trece-o zi, fără dezmierd, trece-o noapte, iarași te pierd, Vântul bate, urlă grotesc, Am nevoie de tine, înnebunesc.... Vis de moarte, iar vine, mă cuprinde, ciudat, Un imens dor de tine, mă aruncă la pat. Un frison, în al nopții scremut, de-un alean, Îmi provoacă o febră, stau sus, lângă geam. Stau unde-ți plăcea , zac într-un spital, Cu frigul deasupra, eu strig în
UMBRE CE DOR de ANDREI TOADER în ediţia nr. 2043 din 04 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/350266_a_351595]
-
ursuz, singuratic cu înclinații către misticismul ieftin. Poporul făcea bârfe pe seama sa spunând că organizează adevărate orgii în insula Capri la vila Jovis, ceea ce nu era adevărat, însă se spunea că tolera uneori în jurul său niște personaje numite sprintii, vopsite ciudat pe față sau mascați, îmbrăcați bizar, și cărora spuneau unii, nici măcar nu li se putea stabili sexul. De ce făcea asta nimeni nu știa prea bine fiindcă uneori nu dorea să-i vadă prin preajmă pe aceștia. Datorită acestor bârfe de
ANCHETA (FRAGMENT DIN ROMAN 8) de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 367 din 02 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361732_a_363061]
-
umiditate... Să nu te depărtezi prea mult... Mi se pare cam cald.... -Și mie, parcă nefiresc la o asemenea altitudine. Platoul îngust, suspendat pe coasta versantului, era nu mai mare decât un teren de fotbal și înveșmântat de o vegetație ciudat de bogată și variată: speciicare îl contrariau cu cât înainta... Temperatura aerului creștea evident. Se strecura prin desiș urmărind susurul care se amplifica. Auzea inconfundabil apa curgând și simțea aburi, condens...” Un izvor termal” s-a gândit, „o zonă vulcanică
PROZĂ SCURTĂ de ROMEO TARHON în ediţia nr. 373 din 08 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361799_a_363128]
-
iau câteva pixuri, pentru că mă ucid momentele când pixurile nu mai scriu și trebuie să mâzgălesc cercuri și linii strâmbe, ca să-și revină. Aceasta e moartea ideii, moartea sentimentului. Așa că-mi iau, de fiecare dată, mai multe, pentru siguranța. E ciudat câte corespondențe-mi găsesc cu această scriitoare. E pe structura mea sufletească. Un acut simt de observație și teoria amănuntului. Analitic. Sublim. Realitate și închipuire. Amestecate, că nu mai știi să le deosebești. Iată cum poți scoate un lucru sublim
CEZARINA ADAMESCU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 595 din 17 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/365855_a_367184]
-
1995, pg.7 ) afirmă despre exil că este o dezrădăcinare și o înfrângere, iar despre Cioran, un om care a pierdut războiul ... Consider că autorul este informat greșit, permițându-mi să-l contrazic deoarece, Cioran, a fost tot atât de neflexibil și ciudat chiar și în perioada când era în țară. Românii plecați, cu precădere exilații, nu au fost niciodată dezrădăcinați, fiind legati de țara, prin naștere, strămoși, rude, prieteni, limbă, sentimente, etc. Deci și Cioran ar trebui să se supuna acestei reguli
CIORAN CEL SINGUR... de GEORGE ROCA în ediţia nr. 1113 din 17 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365859_a_367188]
-
pragul hipotermiei. Cu fesurile adânc îndesate pe cap au și adormit... Nici un clichet de clopoțel nu le-a tulburat somnul greu... *** Melu văzu un crap mai mare decât o balenă care se apropie de fața lui și începu să latre. Ciudat! Nu aflase că peștii, fie ei și crapi, latră. Privea destul de uimit și cam înfricoșat gura plină de dinți care clămpănea în nasul lui. Luă o decizie eroică! Deschise ochii! Afurisitul de crap continua cu nesimțire să-i latre în
HOBBY de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1656 din 14 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/365899_a_367228]
-
Acasa > Cultural > Spiritual > FEMEIE, PENTRU CE PLÂNGI! Autor: Ștefan Popa Publicat în: Ediția nr. 1220 din 04 mai 2014 Toate Articolele Autorului Primăvara era ciudat de timpurie și de caldă. Începând cu diminețile blânde și până în serile liniștite și călduțe, soarele trezea la viață întreaga față a pământului. Era o încolțire bruscă și viguroasă a tuturor semințelor deodată, una din acele izbucniri violente de sevă
FEMEIE, PENTRU CE PLÂNGI! de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1220 din 04 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/365952_a_367281]
-
Publicat în: Ediția nr. 1517 din 25 februarie 2015 Toate Articolele Autorului Vei știi dar, mai tarziu, cine-s..., tot ce-am să-ți scriu, e-un rezumat al vieții mele, derulată într-o altă lume, uneori nebună, străină și ciudat de rea, alteori, deschisă și senina așa cum este azi, o nouă zi din viața mea. Parcă te văd citind, cu ochii-ți frumoși, ce mult aș vrea ca să-i sărut, tu să-i închizi, lăsându-te pentru o clipă, să
DE VEI CITI AICI de COSTI POP în ediţia nr. 1517 din 25 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366005_a_367334]
-
PRINTRE STÂNCI Peste fumul cetății nu mai zboară cocori, Nu mai iintră verdele-n suflet și nici mare de stele. Plâng apele-n matcă, uitând să fie rebele Și-azurul se-ascunde după furnale de nori. Peste zare ninge confetti ciudat, fulgi de cenușă: S-au dus la plimbare-n abis, iernile cele! Mările și-au cumpărat de Crăciun ambalaje cu stele Și iarna, oh, iarna, uită să mai bată la ușă. S-adună strigăte în frunza purtată de vânt Și
VERSURI (4) de DANIELA POPESCU în ediţia nr. 1914 din 28 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/365988_a_367317]
-
-și exprime dragostea față de femeia din viața lor. Mai mult, emanciparea și independența financiară a femeilor au impus ca „modă” de ziua femeii, participarea la spectacole de striptease masculin sau la „petreceri între fete”. Ceea ce mi se pare un pic ciudat este faptul că ziua femeii este sărbătorită numai între doamne, bărbații fiind excluși. Totuși, dacă ne gândim, numai alături de ei ne putem simți femei și deveni mame, într-un cuvant, ne împlinim menirea nostră pe acest pământ. Căci, ce poate
POVESTEA MĂRŢIŞORULUI ŞI A ZILEI DE 8 MARTIE de GEORGETA NEDELCU în ediţia nr. 426 din 01 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/365234_a_366563]