3,215 matches
-
principal de hrană al indienilor. Povestesc unii vânători, că pe alocuri erau atât de numeroși, Încât puteai merge pe spinările lor. Pe câmpiile pe care pășteau, pe alocuri erau așa numitele walows, gropi făcute de bizoni cu copitele și cu coarnele, În a căror umezeală și noroi se Îngropau pentru a se răcori și a se feri de insecte. Adânciți În noroiul acestor gropi, nu ofereau omului decât greabănul (cocoașa) lor. O altă urmă a lor o constituiau așa numitele „horele
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
alimentarea urșilor, ce are loc pe o coastă de deal cam la 200 metri distanță. În tot parcul sunt circa 300 de urși, În frunte cu rarul și masivul urs Grizzly. Mai sunt cirezi de bizoni, berbeci de munte, bighorn (coarne mari), cerbi, crăpioare, antilope. Punctul de atracție Îl formează urșii. Unii dintre ei cutreieră parcul zi și noapte, uneori dormind În mijlocul șoselei, Împiedicând circulația. La ora mesei, spre seară, tineretul se adună pe această pajiște. Bătrânii stau mai departe, Înaintând
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
treaptă superioară. În stepele Asiei mongolul sau beduinul umblă cu cortul În urma vitelor. El depune astfel o muncă de zi la zi. În Texas nu sunt propriu zis păzite ci numai controlate. Vechea rasă nativă de vite din Texas, cu coarne imense, a fost Înlocuită, iar parte absorbită prin Încrucișări. Fermele de vite (ranchul) au uneori suprafețe imense, Întrucât arenda statului e mică. Se merge astfel la 100.000 și 200.000 ha. În astfel de condiții, numai adevăratul capitalist poate
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
În minte o poză publicată În 1915 de ziarul Universul pe care o admiram ca elev al liceului din Tulcea; cetatea Verdunului Înfășurată de un steag roșu, iar În contra ei, furios, se repede Kronprințul, În chip de taur, rupându-și coarnele. Verdunul a rezistat. El a rămas simbolul rezistenței franceze. Aci s-a semnat un mare act istoric. În Anul 843, fiii lui Carol cel Mare au Împărțit imperiul carolingian și au separat Franța de Germania. Vizităm Întâi monumentul ridicat de
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
în așteptarea stăpânului rătăcit prin cine știe ce magazine, animalul se prezenta cu o demnitate ce rezulta, cred, din acel interior sfânt și secret muritorilor. Am fotografiat-o. Comparând-o cu surata românească, se deosebește printr-un început de cocoașă și prin coarnele lungi, lăsate pe spate. Studiind acum fotografia, observ privirea cu care mă fixa, vrând parcă să-mi transmită ceva mie, turistului ignorant, vânător de suveniruri și imagini. Cât de aproape am fost, oare, de SHRI SHIVA și ce mesaj mi-
Nevăzutele cărări by FLORIN MEȘCA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91862_a_93220]
-
toate pornesc de la taică-tău. — Ei, mamă, cum poți să spui asta ? — Ei, uite, pot s-o spun prea bine. Pentru că am văzut, Cristiane, eram acolo. Pițu era mic, abia învăța ce-i aia viață când tu o luai de coarne. Moartea lui taică-tău, Dumnezeu să-l ierte, te-a schimbat. Am văzut bucățică cu bucățică cum te-ai transformat prea devreme într-un bărbat, când erai la vârsta la care alții încă își trăiau copilăria, dar nici nu putea
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
vitejii și pe fanfaronii). E altceva decât intelectualul cu tenul fără riduri care perorează în gol, à la française. Desigur, nu noi suntem vinovați de proliferarea acestui tip, dar o societate care n-a mai văzut de cincizeci de ani coarnele taurului produce aproape natural filfizoni și făcători de fraze. 4. Aici lectura este încă la mare cinste. Nouă cărți pe an, în medie, de fiecare locuitor. A se compara: nici măcar o carte pentru fiecare din locuitorii Iordaniei vecine, unde cinci
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
ei sunt gemeni. Care-i acea dragoste duioasă care nu cunoaște și adversitatea? Și cum să mergem spre lumină fără a ne îndepărta de ceea ce ne face umbră? Domnul Hyde va trăi tot atât cât doctorul Jekyll, iar demonii cu coarne tot atât cât serafimii. Luciferii noștri (Hitler, Stalin, Miloșevici, Saddam Hussein etc.) merg în același pas cu părinții Luminilor noastre (abatele Pierre, maica Tereza, Dalai-Lama), iar noi ar trebui să-i rugăm pe cei ai Întunericului să nu iasă din
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
Dan. Mireca Cozma Bușteanul Marcu Anușca Neacșa Costea Sărăcină Gavril Hubiș Nastasia Marina Vasco Iurie Serban 6986: Egumenul Putnei: Kir Iosif. 200 zloți tătărești, o moșie. Pecete: Exerga: Eu Ștefan Vodă Domnul pământului Moldovei. Cap de bou, cu stea între coarne, cu soarele în stânga și cu luna în dreapta. Nume proprii: Toader Hărniș Bilțu Nicoară Seremet Mărica, fata lui Giargiu Giumătate Mărica, fata Mândrei Căliman Ana Bobului Sima Gureș Nicoară Roman Morzinco Cristina Ion Popșa Moisa Filosof Caliman Jumătate Toader Jocaș Farco
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
dat glas, a strigat gospodarii și i-a îndrumat împotriva hoților care pradă sfânta mănăstire. Așa oamenii au prins pe țigani, când coborau cu boccelele de la mănăstire. Te însori? Nu. Pentru care motiv? Mă tem să nu-mi puie nevasta coarne. De ce? Pentru că le-ași merita. De ce? Pentru că ași fi făcut prostia să mă însor. Poeții de astăzi egalează însă în monedă măruntă aurul care a fost Eminescu. Poetul trebuie să pătrundă realitatea și s-o disece fără a o vesteji
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
z ca sonorizare a căderii pe podul de aramă. Revenind la indiciile directe ale solarului, o altă ipostază zoomorfă a adjuvantului inițiatic o reprezintă boul. Integrându-l în simbolistica taurului, descoperim un animal cu încărcătură uraniană, dată mai ales de coarnele sale, descrise în colinda de fată mare: „Da cărarea cine-o face?/ Face-o, face-o boul sur,/ Cu copite potcovite,/ Cu coarnele într-aurite” (BroșteniBrașov). Același prezent mitic dezvoltă un timp revolut, sacru. În basme conotația solară este și
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
reprezintă boul. Integrându-l în simbolistica taurului, descoperim un animal cu încărcătură uraniană, dată mai ales de coarnele sale, descrise în colinda de fată mare: „Da cărarea cine-o face?/ Face-o, face-o boul sur,/ Cu copite potcovite,/ Cu coarnele într-aurite” (BroșteniBrașov). Același prezent mitic dezvoltă un timp revolut, sacru. În basme conotația solară este și mai evidentă. Boii năzdrăvani își fac cunoscute numele odată cu puterile cosmice, procedeu stilistic utilizat mai ales în construcția personajului principal: „Ce zice Cornea
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
utilizat mai ales în construcția personajului principal: „Ce zice Cornea bou și Galben bou? - Băi, frati-meu, ce putere ai? Da' Galben bou ce zice: - Eheu, frati-meu! Eu iau soarele de la apus și-l dau la răsărit” (Fărcașele - Olt). Coarnele bovine, deși sunt „simbolul direct al «coarnelor» semilunii” servesc aici gestului de stăpân al universului. Întoarcerea soarelui din drum pentru ca eroul săși îndeplinească probele eroice dezvăluie accesul la timpul absolut pe parcursul inițierii, în riturile de consacrare, coarnele fiind o reprezentare
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
Ce zice Cornea bou și Galben bou? - Băi, frati-meu, ce putere ai? Da' Galben bou ce zice: - Eheu, frati-meu! Eu iau soarele de la apus și-l dau la răsărit” (Fărcașele - Olt). Coarnele bovine, deși sunt „simbolul direct al «coarnelor» semilunii” servesc aici gestului de stăpân al universului. Întoarcerea soarelui din drum pentru ca eroul săși îndeplinească probele eroice dezvăluie accesul la timpul absolut pe parcursul inițierii, în riturile de consacrare, coarnele fiind o reprezentare a „suportului material al cerului”. În afară de Galben
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
răsărit” (Fărcașele - Olt). Coarnele bovine, deși sunt „simbolul direct al «coarnelor» semilunii” servesc aici gestului de stăpân al universului. Întoarcerea soarelui din drum pentru ca eroul săși îndeplinească probele eroice dezvăluie accesul la timpul absolut pe parcursul inițierii, în riturile de consacrare, coarnele fiind o reprezentare a „suportului material al cerului”. În afară de Galben bou care își revelează natura pornind de la nivelul onomastic, gestul mitic este înfăptuit pentru flăcău și de Cerban: „După ce învie Ion, ăsta, Cerban, a luat Soarele de la Apus și-l
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
Ăllant e soarili cu coarnili șî-l mutî spri răsărit.” (PiperaBucurești). Remarcăm utilizarea prezentului indicativ exclusiv pentru acțiunea readucerii soarelui la răsărit, gest care poate fi o metaforă a revenirii ab origo, ce guvernează întreg ritualul inițiatic. Ridicarea soarelui în coarnele boului ce-l slujește pe flăcău marchează de fapt ruptura dintre durata profană și saltul în sacru, acolo unde eroul trebuie să îi imite pe strămoși pentru a porni lumea din nou, purificată. Șoimul, ca ajutor mai puțin apropiat omului
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
Republica Moldova). În basmul Cerbul din colecția Ion Pop - Reteganul, flăcăul are parte de o transformare totemică, după ce a băut dintr-o urmă de cerb, gest magic recurent în mentalul tradițional: „Îndată ce beu, se făcu un cerb mare și frumos, cu coarnele aurite” (Sâncel - Alba). Simbolistica solară este aici foarte transparentă, razele soarelui fiind figurate de ramificațiile coarnelor care emană luminozitate. Mai mult decât atât, „cerbul va fi conceput ca un mediator între cer și pământ, ca simbol al soarelui ce răsare
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
după ce a băut dintr-o urmă de cerb, gest magic recurent în mentalul tradițional: „Îndată ce beu, se făcu un cerb mare și frumos, cu coarnele aurite” (Sâncel - Alba). Simbolistica solară este aici foarte transparentă, razele soarelui fiind figurate de ramificațiile coarnelor care emană luminozitate. Mai mult decât atât, „cerbul va fi conceput ca un mediator între cer și pământ, ca simbol al soarelui ce răsare și urcă spre zenit”. Devenit una cu transportorul astral, neofitul urmează calea sigură spre consacrare, drumul
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
pe ușă,/ Făr’ numai prin munte;/ Picioarele noastre/ Nu calcă-n cenușă,/ Făr’ numai prin frunză;/ Buzuțile noastre/Nu-și beau din păhare,/ Căci beau din izvoare”. Este limpede antiteza între elementele specifice universului familiar și cele ale libertății naturale. Coarnele ample, similare cu reprezentarea razelor solare, nu pot fi cuprinse de deschiderea casei natale, dimensiunea spirituală actuală trebuie să rămână în sacru, cel puțin deocamdată, fiindcă transformarea totemică are o perioadă rituală de împlinire. Muntele constituie sălașul ființelor mitice, atât
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
un animal mirific, capabil să eclipseze astrul a cărui transfigurare este: „Trupul lui, cât era de mare, era numai și numai de aur, de strălucea să-ți ia vederile. Soarele rămăsese pe lângă el ca stelele cele mici pe lângă soare, iar coarnele cică i-ar fi fost lungi și pline de ramuri, și pe coarne și pe toată rămurica cică erau semănate pietre nestimate de sclipeau de o minune; iar de la vârful unui corn la ălâlalt s-a fi cumpănit încetișor de
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
cât era de mare, era numai și numai de aur, de strălucea să-ți ia vederile. Soarele rămăsese pe lângă el ca stelele cele mici pe lângă soare, iar coarnele cică i-ar fi fost lungi și pline de ramuri, și pe coarne și pe toată rămurica cică erau semănate pietre nestimate de sclipeau de o minune; iar de la vârful unui corn la ălâlalt s-a fi cumpănit încetișor de acolo până acolo un leagăn împletit numai din fire de mătase”. Transformarea totemică
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
un spațiu rezervor de energii propice lumii în care pământul începe să se usuce. Exact vârsta inițiatică constituie momentul metamorfozei din pădure: „Tocmai ajunsese flăcăiandru, când o dată, bând apă dintr-o urmă de cerb, începu să-i crească păr și coarne rămuroase, prefăcându-se cu totul în cerb: alerga prin pădure și zbiera ca dobitoacele, numai cu sor’sa vorbea ca oamenii”. Cerbul de culoarea soarelui va constitui o direcție de interpretare și în colindele de fată mare. Încă un argument
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
în vie s-o băgat./ Rupsă viță/ De străviță/ Ș-aruncă-n dalba corniță” (Bunila - Hunedoara). Gestul ruperii viței figurează încercarea haosului de a pătrunde și anihila domeniul uman a cărui încercuire magică a distrus-o. Mai mult chiar, cerbul își împodobește coarnele cu simbolul cunoașterii umane, atingând o culme a sfidării universului domestic. Via adaugă ipostazei de arbore sacru „expresia vegetală a nemuririi”, tinereții și vieții veșnice. Mai mult, ea asigură viața însăși, idee exemplificată de basmele cu influență creștină în care
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
Genetrix însăși resimte nevoia regenerării arhetipale. Un text din colecția basmelor ardelenești culese de Ion Pop-Reteganul conține imaginea artistică a cornutei nimicitoare în ipostaza unui taur sălbatic care strică recoltele: „E un taur mare, (...) e cu părul sur, cu două coarne de câte o jumătate de stânjen de lungi și de largi și cu un ochi în frunte și cu dinții ca la porcii cei sălbateci, așa spun cei care l-au văzut mai de aproape” (Grădiște - Hunedoara). Portretul încarnării terifiante
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
Portretul încarnării terifiante respectă coordonatele imaginarului tradițional reperat în colinde, atât prin specia zoologică aleasă, cât și prin culoarea cenușie a ființei care ține de lumea neagră, dar o regenerează prin sacrificiu pe cea albă. Anvergura de peste un metru a coarnelor emblematice impresionează percepția mediată de povestire alături de detaliul dentiției înfiorătoare, asupra căreia se insistă și în descântece, ca indiciu pentru monstruos: „Săntâlniră/ Cu nouă gologoane negre,/ Cu cozâle rădicate,/ Cu urechile dabalate, Cu dințî lizâț’,/ Cu ochii beliț’” (Rogoz - Maramureș
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]