7,311 matches
-
în unitățile de învățământ, în vederea realizării scopurilor științelor sociale, juridice și administrative. Condițiile determinării conținuturilor științelor juridice sunt consistența și coerența. Conform primei condiții, consistența internă, conținutul trebuie să integreze date esențiale ale domeniului, iar cea de-a doua condiție, coerența, solicită definirea logică și sistematică a acelorași conținuturi. Principalele forme de prezentare ale conținuturilor sunt: - datele factuale; - principiile, conceptele, legitățile; - modelele și metodele de cunoaștere; - atitudinile, sentimentele și judecățile de valoare. Modalitatea de specificare a principalelor conținuturi din științele social-juridice
Didactica știintelor juridice și administrative by Oana Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2316_a_3641]
-
acestea pun la dispoziția studenților posibilități de alegere a unor „drumuri” proprii de aprofundare a studiilor și de formare a calităților de cercetător științific. Totodată, paleta ofertelor facultății contribuie la individualizarea și personalizarea sa în peisajul concurențial universitar. 5. Principiul coerenței planului Planul de învățământ trebuie să fie coerent atât pe verticală, cât și pe orizontală. Coerența verticală se referă la corelația întregului curriculum - de la misiune și obiective până la conținuturile sale și modalitățile de formare și standardele de performanță a pregătirii
Didactica știintelor juridice și administrative by Oana Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2316_a_3641]
-
și de formare a calităților de cercetător științific. Totodată, paleta ofertelor facultății contribuie la individualizarea și personalizarea sa în peisajul concurențial universitar. 5. Principiul coerenței planului Planul de învățământ trebuie să fie coerent atât pe verticală, cât și pe orizontală. Coerența verticală se referă la corelația întregului curriculum - de la misiune și obiective până la conținuturile sale și modalitățile de formare și standardele de performanță a pregătirii. Coerența orizontală se referă la modul în care sunt corelate elementele curriculumului în diverse etape ale
Didactica știintelor juridice și administrative by Oana Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2316_a_3641]
-
planului Planul de învățământ trebuie să fie coerent atât pe verticală, cât și pe orizontală. Coerența verticală se referă la corelația întregului curriculum - de la misiune și obiective până la conținuturile sale și modalitățile de formare și standardele de performanță a pregătirii. Coerența orizontală se referă la modul în care sunt corelate elementele curriculumului în diverse etape ale pregătirii (semestre, ani de studiu, nivelul unui ciclu etc.). Surplusurile, corelațiile greșite sau componentele structurale neglijate în planul de învățământ afectează negativ realizarea obiectivelor procesului
Didactica știintelor juridice și administrative by Oana Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2316_a_3641]
-
din ultimele trei faze. Constituirea unui set de criterii pentru evaluarea calității planurilor de învățământ constituie, oricum, o problemă urgentă, iar principiile enunțate în paragraful 4.2.1 pot fi luate în considerare pentru elaborarea unor asemenea criterii de evaluare. Coerența pedagogică constituie criteriul fundamental, putându-se identifica o coerență pe verticală și o coerență pe orizontală. A. Criterii de coerență verticală A1. Concordanța planului cu filosofia și finalitățile educației naționale. A2. Compatibilitatea finalităților, conținuturilor și a metodologiei de instruire cu
Didactica știintelor juridice și administrative by Oana Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2316_a_3641]
-
pentru evaluarea calității planurilor de învățământ constituie, oricum, o problemă urgentă, iar principiile enunțate în paragraful 4.2.1 pot fi luate în considerare pentru elaborarea unor asemenea criterii de evaluare. Coerența pedagogică constituie criteriul fundamental, putându-se identifica o coerență pe verticală și o coerență pe orizontală. A. Criterii de coerență verticală A1. Concordanța planului cu filosofia și finalitățile educației naționale. A2. Compatibilitatea finalităților, conținuturilor și a metodologiei de instruire cu etosul și practicile învățământului superior din țările Comunității Europene
Didactica știintelor juridice și administrative by Oana Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2316_a_3641]
-
învățământ constituie, oricum, o problemă urgentă, iar principiile enunțate în paragraful 4.2.1 pot fi luate în considerare pentru elaborarea unor asemenea criterii de evaluare. Coerența pedagogică constituie criteriul fundamental, putându-se identifica o coerență pe verticală și o coerență pe orizontală. A. Criterii de coerență verticală A1. Concordanța planului cu filosofia și finalitățile educației naționale. A2. Compatibilitatea finalităților, conținuturilor și a metodologiei de instruire cu etosul și practicile învățământului superior din țările Comunității Europene. A3. Concordanța planului cu funcțiile
Didactica știintelor juridice și administrative by Oana Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2316_a_3641]
-
iar principiile enunțate în paragraful 4.2.1 pot fi luate în considerare pentru elaborarea unor asemenea criterii de evaluare. Coerența pedagogică constituie criteriul fundamental, putându-se identifica o coerență pe verticală și o coerență pe orizontală. A. Criterii de coerență verticală A1. Concordanța planului cu filosofia și finalitățile educației naționale. A2. Compatibilitatea finalităților, conținuturilor și a metodologiei de instruire cu etosul și practicile învățământului superior din țările Comunității Europene. A3. Concordanța planului cu funcțiile învățământului superior. A4. Concordanța planului cu
Didactica știintelor juridice și administrative by Oana Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2316_a_3641]
-
ofertelor de discipline facultative și opționale. A8. Pertinența structurării disciplinelor de specialitate. A9. Ponderea disciplinelor care alcătuiesc trunchiul comun. A10. Nivelul standardelor de performanță la disciplinele obligatorii fundamentale și de specialitate. A11. Ponderea pregătirii teoretice și practice. B. Criterii de coerență orizontală B1. Structura planului pe trepte de pregătire și tipuri/niveluri de calificare. B2. Structura planului pe ani de studiu, semestre etc. B3. Orarul săptămânal (caracteristici). B4. Sesiunile de examene (caracteristici, raționalitate). B5. Programele disciplinelor fundamentale și obligatorii. B6. Programele
Didactica știintelor juridice și administrative by Oana Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2316_a_3641]
-
2. Construcția" Include cinci indicatori: • eșalonarea în timp a situațiilor instructive (secvențele lecției); • obiectivele operaționale; • unitățile de conținut; • strategiile didactice; • instrumentele de evaluare a rezultatelor. Între conținutul acestor cinci indicatori trebuie să existe relații de corespondență. Proiectul trebuie să aibă coerență atât pe orizontală, cât și pe verticală. Indicatorii prezentați mai sus se elaborează în următoarea ordine: a) se formulează obiectivele, care trebuie să aibă un caracter concret, operațional și să fie în strânsă legătură cu unitățile de conținut rezultate în urma
Didactica știintelor juridice și administrative by Oana Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2316_a_3641]
-
să poată gândi pentru sine și în același timp în locul altora și să poată găsi pentru toți modalitatea adecvată de expunere. Există doar un singur Mendelsohn! Ceea ce l-a preocupat pe Kant pare să fi fost nu atât accesibilitatea, cât coerența întregului. După apariția Întemeierii metafizicii moravurilor, dar înainte de publicarea Criticii rațiunii practice și a celei de-a doua ediții a Criticii rațiunii pure, el îi scria, în septembrie 1785, cu un anumit sentiment de neliniște discipolului său Christian Gottfried Schütz
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
cel puțin în spiritul gândirii lui Kant. Un prim tip de cerințe sunt cele care se referă la probe empirice. Prin raportare la ele se determină dacă o ipoteză este bine susținută de fapte. Al doilea tip de cerințe privește coerența diferitelor legi și ipoteze între ele și cu cele din domenii de cercetare învecinate. În sfârșit, cel de-al treilea tip de cerințe sunt condiții de posibilitate ale cunoașterii științifice sau ale cunoașterii obiective, ale experienței în genere. Buchdahl le
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
în general. Rămâne de văzut dacă această interpretare, inspirată în mod clar de puncte de vedere din metodologia și filosofia contemporană a științei 30, rezistă confruntării cu pasaje relevante din textele lui Kant precum și cu reflecții generale asupra condițiilor de coerență ale sistemului filosofiei sale teoretice. Cercetări aprofundate asupra relației dintre metafizica generală și metafizica specială a naturii la Kant au fost întreprinse în ultima perioadă de timp de către Eric Watkins, în primul rând pe baza unei examinări atente a pasajelor
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
un schelet conceptual ca acela care a primit o elaborare sistematică în Pmsn a constituit temelia ordinii arhitectonice a categoriilor prezentată în CRP. Într-o altă lucrare, el formulează următoarea conjectură mai generală: „Tot așa cum Kant încearcă să realizeze o coerență a principiilor fizicii cu cele ale metafizicii generale, se poate aștepta ca acordul să meargă în direcție inversă, ca metafizica însăși să trebuiască să se modeleze după fundamentele fizicii.” (Kant and the Dynamics of Reason, p. 313.) ȘTIINȚA NATURII SI
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
ale sistemului kantian, adesea acuzate de cei mai de seamă exegeți ai vremii, ca Hans Veihinger și Erich Adickes, erau în măsură să sporească atracția lumii filosofice universitare pentru opera lui Kant. A avansa o interpretare ce restituie sistemului o coerență amenințată reprezenta în ochii specialiștilor o prestație filosofică majoră. Am putea compara prestigiul unei asemenea prestații cu cel de care ar avea parte astăzi, cel puțin în filosofia de limbă engleză, o lectură nouă și convingătoare a unor texte filosofice
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
care el abia se străduiește să o atenueze 57. Este interesant de observat că în această lucrarea demersul lui Noica este demersul standard al susținerii unei interpretări, în confruntare cu alte interpretări, prin argumentarea capacității ei de a restitui acea coerență internă spre care năzuiește orice sistem de gândire. După ce rezumă un număr considerabil de reacții la provocarea lui Jacobi, cum sunt cele ale lui Kuno Fischer, Hermann Cohen, Hans Veihinger, Alois Riehl, Bruno Bauch, Erich Adickes, Noica se întoarce spre
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
a amurgului apăsător). Acest lucru n-ar fi relevant pentru scrisul lui Chandler, ci pentru logica internă a personajului. Posibil. Numai că, în cazul romanelor invocate, linia de separare nu există. Planul înclinat al evoluției eroului e contrabalansat de admirabila coerență a întregului. Plăsmuindu-l pe Philip Marlowe, Raymond Chandler a acceptat să limiteze la un singur unghi de vedere și la o singură sensibilitate posibilitățile de a sonda lumea. La început, în povestirile „de încălzire”, intenția de a crea un
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
tot ea să-l ucidă pe Moose Malloy în chiar apartamentul detectivului. Evident, după ce uriașul Moose îl ucisese pe patronul clubului unde dansase cândva Helen/Velma și o sugrumase pe fosta patroană a localului (Jessie Florian). Pentru ca lucrurile să aibă coerență (poate prea multă!), mai aflăm că bătrâna Florian e, la rândul ei, legată de Lindsay Marriott, care deține actul de proprietate al casei în care, finalmente, va fi ucisă. Disecate la rece, toate aceste încrengături par mult prea fantezist articulate
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
Alex Morny - aduce izbitor cu Cypress Club, domeniul lui Eddie Mars. Exemplele pot fi înmulțite pentru fiecare din categoriile invocate. Poate că aici se află și explicația mizei lui Raymond Chandler pe figura detectivului. Conștient că sudura evenimentelor, dar și coerența ansamblului au de suferit, autorul a încercat să sugereze caracterul inevitabil al întâmplărilor, punându-le pe seama muncii de teren a lui Marlowe. Într-adevăr, detectivul se mișcă mai mult decât în toate celelalte romane la un loc - iar apoteoza o
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
Marlowe înțelege de ce avocatul Umney s-a străduit din răsputeri să ascundă identitatea celui care-i ceruse s-o urmărească pe Eleanor King. Mizând totul pe cartea plauzibilității, Chandler n-a insistat suficient pe articularea logică a secvențelor. Interesat de coerența de ansamblu, a neglijat o bună distribuire a energiei narative în interiorul episoadelor. Dar scriitorul era prea experimentat, la data scrierii cărții, pentru a gafa serios. Și totuși, o anumită inconsistență în construirea personajelor, diluarea acțiunii, mutată dintr-un loc în
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
cadru normativ care ne permite să ne dezvoltăm, avem standarde de calitate care ne dau garanția unor servicii de calitate, avem disponibilitate atât internă, cât și internațională pentru a asigura și resursele materiale necesare. - Putem vorbi de o lipsă a coerenței în ceea ce privește sistemul de asistență socială? Dacă da, unde și cum anume trebuie intervenit pentru a acoperi acest deficit? - Organizarea și funcționarea sistemului național de asistență socială sunt guvernate de Legea-cadru nr. 705/2001 și de legile speciale în ceea ce privește protecția copilului
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
a doua teorie a pulsiunilor, o altă modalitate de clivaj, aflată la originea relației subiect - obiect și numită de autoare clivaj al obiectului. Este cel mai primitiv mecanism de apărare împotriva angoasei, destinat să aducă eul la o mai mare coerență și să stabilizeze turbulențele relaționale care îl agită. După M. Klein, dat fiind faptul că relațiile obiectuale există de la început, primul obiect, sânul mamei, ar cunoaște pentru copil un clivaj în „obiect bun”, sursă de plăcere păstrată în interior, și
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
să găsească între ele o legătură logică, adesea împotriva oricărei logici, și le raționalizează. Semnificația pentru patologietc "Semnificația pentru patologie" Utilizarea raționalizării acoperă un câmp foarte vast, de la absența formelor patologice până la delir, trecând prin nevroza obsesională. Gândirea normală caută coerența și logica, iar descoperirea unei explicații raționale pentru fenomenele observate este unul dintre scopurile inteligenței. Prin urmare, nu orice raționament explicativ trebuie pus pe seama raționalizării-apărare. În studiul său consacrat nevrozei obsesionale, Freud (1909b/1979) citează în mai multe rânduri mecanismul
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
în timp, va conduce la o aliniere a culturilor din diferite țări în domeniul guvernanței corporative. Principiile guvernanței corporative elaborate de OECD În octombrie 1998, ministerele de finanțe ale țărilor membre ale G7 au lansat un apel privind transparența, calitatea, coerența și comparabilitatea informațiilor referitoare la piețele de capital. În particular, ele au făcut apel la OECD ca, în colaborare cu organismele internaționale de reglementare, să finalizeze până în luna mai 1999 elaborarea unui „cod de principii pentru o administrare sănătoasă a
Guvernanţa corporativă by Marcel Ghiță () [Corola-publishinghouse/Science/229_a_483]
-
rezultatele sau acțiunile neputând fi anticipate; e) un control eficace necesită menținerea echilibrului între: autonomie și unitate. Pentru a păstra acest echilibru, putem fi adesea obligați să trecem de la centralizare la descentralizare și de la impunerea de constrângeri pentru motive de coerență la acordarea unei libertăți de acțiune; situația de fapt și adaptarea la schimbări. Pentru a păstra acest echilibru putem fi adesea obligați, pe de o parte, să cerem mai multă coerență în scopul eficienței și, pe de altă parte, să
Guvernanţa corporativă by Marcel Ghiță () [Corola-publishinghouse/Science/229_a_483]