2,638 matches
-
cel mai genial dintre economiștii germani, Friedrich List, în "Sistemul său național de economie politică" (Cartea IV, cap. 4), după ce propune diferite mijloace pentru a pune mâna pe întinderile meridionale ale Americei, nu uită nici țările noastre. Aceeași politică, de colonizare, zice List, ar trebui să se urmeze în privirea Orientului, a Turciei europene, a țărilor Dunării de Jos. Germania are un interes nemărginit de-a vedea domnind în acea regiune siguranța și ordinea și emigrația care se va 'ndrepta în
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
prefecți de-a spune și moților și mocanilor și câmpenilor și pădurenilor și celor de pe Mureș și celor dintre Crișuri că... d. ministru de esterne al României a declarat prin anume notă oficială că guvernul din București nu permite nicidecum colonizarea străinilor în Dobrogea. Străinilor! Trebuia să li se spuie odată aceasta consângenilor noștri din Transilvania și din Țara Ungurească, că pentru onor. Stătescu și pentru d. I. Brătianu ei sunt... străini, și guvernul din Pesta a fost însărcinat cu aceasta
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
și o prea geloasă temere de înrăutățirea stării lui, deja destul de rele, ca să gonim popularitate pe seama nefericirilor lui actuale. Aci însă nu e vorba de veleități politice ori naționale, ci de ceva cu desăvârșire practic, de bun simț comun: de colonizarea câtorva sute de familii române în Dobrogea, care ieșiseră din Banat fără pasport de emigrare. În realitate nu există nici un cartel de estradare între Austria și România, nici măcar pentru dezertori. A rămas până acum la aprecierea judecătorilor de instrucție 39
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
între ostașii cuceritori, gentes, moșneni sau răzeși, între căpitanii lor - boieri - și restul rămâne pământ domnesc. Moșiile cari se dau boierilor li se dau cu privilegiul de-a le coloniza cu ce condiții vor putea; favoarea cea mai mare pentru colonizări era aceea de-a forma " slobozii" (asylum ) - loc în care oameni robiți, condamnați la pedepse, străini, așezîndu-se, scăpau de urmărire. Roma chiar a fost la început o " slobozie" precum se știe, căci slobozie însemnează " libertate" Cine se așeza pe aceste
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
se poate opune lui Arabi Pașa și partidului său național e că târziu, prea târziu s-a trezit și că neatârnarea Egiptului nu se pierde azi, ci s-a pierdut din acel moment în care țara a devenit terenul de colonizare și de imigrațiune a tuturor popoarelor. Un popor, ca și un copac și ca oricare altă ființă organică, nu poate înainta decât din sine însuși, decât dezvoltîndu-și treptat aptitudinile și puterile sale înnăscute. A trăi în iluzia că, introducând în
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
naționalității nu 'nseamnă nimic, atunci fără îndoială e mare progres și ne-am mira de-un singur lucru, de ce "Romînul" n-ar propune mijloace pentru ca acest progres să fie și mai mare? Există oameni cari susțin cu toată seriozitatea că colonizarea țării c-un popor străin i-ar schimba cu desăvârșire fața, că țara ar merge înainte chiar daca poporul românesc ar pieri. Ca să venim dar de unde am plecat, susținem din nou că starea veche de lucruri - care nu se mai poate
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
făcut cuceriri spre a coloniza. Așa a fost cucerită și colonizată Dacia. Șoselele romane în Transilvania, Valul lui Traian în România și rămășițele podului de piatră peste Dunăre, numele celor mai vechi orașe din Dacia colonizată sunt dovezi incontestabile ale colonizării Daciei de către împăratul Traian, iar cea mai bună dovadă este poporul român însuși. Căci nu este adevărat că limba poporului constă din elemente celtice amestecate cu frânturi slave și gotice și, într-o măsură cu totul neglijabilă, și romanice. Limba
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
tocmai la limitarea unei explozii incontrolabile a ritmului în care crește omenirea. Spun că marele Korona a dorit ca noi să depindem de Lumile Agricole tocmai pentru a nu păți cu întreaga Galaxie ceea ce am pățit pe Terra înaintea primelor colonizări. Dar fiindcă știa că la conducerea Imperiului vor veni și oameni ca tine, a preferat să dea planului său un aspect dogmatic, de regulă care trebuie numai urmată, fără prea multă judecată. Dacă omenirea vrea să se extindă, o poate
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
cunoștințe sau va fi răpit un călugăr destul de competent pentru a ne putea ajuta la sinteza virușilor de pe Z, o să denunțăm unilateral tratatul de pe Eridani și vom declanșa un bombardament orbital asupra Abației pentru a o împiedica să se opună colonizării cu zeți a viitoarelor noastre Lumi Agricole. De asemenea, misiunea lui Vassur este și de a afla mecanismul prin care se produce însămînțarea Lumilor Agricole pentru ca, în cazul în care alternativa zeților eșuează, să ne putem continua existența... Luând însă
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
Și mi-ai pomenit și de vechimea Abației, de fanatismul fraților... ― Da, dar nu e numai asta, se grăbi Kasser să îl întrerupă pe fiul său. Gîndește-te numai la originile Abației. A luat naștere imediat după Ultimul Război, încă înainte de colonizare. Sfântul acela, Augustin cel Nou, se prea poate să fi trăit în timpul războiului. Nu poți ști ce fel de om a fost și care sunt adevăratele fundamente ale religiei lui. Și mai sunt și clonele... Știi bine că Abația nu
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
în sfârșit, după o perioadă de crize fiziologice și psihice reușesc să se simtă în noile ținuturi ca într-o a doua lor patrie. Pentru a concretiza afirmațiile de mai sus, prezentăm în rândurile de față un caz recent de colonizare voită a unui grup de locuitori dintr-o regiune muntoasă, a Carpaților Orientali, într-o regiune de dealuri silvo-stepice din ținutul Fălciului (Moldova). Care sunt faptele? În toamna anului 1922, un grup de 18 familii de bucovineni din satele Ciocănești
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
află și lunca Bârladului cu locuri bune de cultivat zarzavaturile, unde localnicii sau „bulgarii” de la Huși fac grădinărit intens, mulțămind din plin nevoile alimentare cu astfel de produse ale locuitorilor satelor din jur. Altă cauză care a contribuit la nereușita colonizării de la Rădiu este sentimentul de dezrădăcinare pe care l-au simțit coloniștii și mai ales animozitatea cu care i-au primit locuitorii vechiului sat pe noii veniți. Deși terenul agricol și cel de pășunat era suficient, locuitorii din Rădiu ca
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
măcinați de malarie. Aceste neajunsuri, ca și altele neevidențiate, ar fi putut fi în bună parte evitate sau corijate, dacă Statul s-ar fi ocupat și intervenit la timp - în cazul de față ca și în cazurile mai mari de colonizări din țara noastră - dând directive și luând măsuri eficace. Ori statul a fost peste tot absent, autoritățile lui mulțămindu-se a constata uneori doar faptele. Prin aceasta atingem problema în genere a colonizărilor din România care s-au făcut cu oameni
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
față ca și în cazurile mai mari de colonizări din țara noastră - dând directive și luând măsuri eficace. Ori statul a fost peste tot absent, autoritățile lui mulțămindu-se a constata uneori doar faptele. Prin aceasta atingem problema în genere a colonizărilor din România care s-au făcut cu oameni de la munte, din regiunile de deasă populație a Subcarpaților și a ținuturilor de codri, în regiunile de dealuri și câmpie începând din a doua jumătate a secolului al XIX-lea și până
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
au intrat în proprietatea țăranilor proveniți în bună parte din regiunile de deasă populație din Subcarpați și din satele mari și vechi de la codru și deal. Ori nu cunoaștem să fi existat la baza acestor reforme agrare și a acestor colonizări alte preocupări și directive decât cele politico-sociale stricto sensu: s-a dat pământul țăranilor pentru a li se atrage simpatia politică, iar aceștia au plecat săși creeze noi sate pentru că ogoarele deveniseră prea mici și pășunea vitelor insuficientă. La fel
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
menite strângerii germanilor într-o patrie a lor, între frontierele lor naturale. Această patrie urma apoi să se dezvolte în hinterlandul ce cuprindea Europa Centrală, prin crearea unei uniuni vamale ce avea să grupeze toate tarile Europei Centrale, iar prin colonizarea țărilor balcanice urma să se atingă un obiectiv strategic cu implicații nemăsurate, respectiv protejarea influenței germane până la Golful Persic 47; Bismark a neglijat totuși importantă Dunării de Sus că arteră comercială și că axa de penetrație spre Orientul Mijlociu,48 și
Dunărea. Geopolitică şi negociere by Ciprian Beniamin Benea [Corola-publishinghouse/Administrative/1419_a_2661]
-
aceste lucrări s-au desfășurat potrivit unui grafic bine determinat și stabilit înainte de începerea construcției Sistemului; programarea graficului de lucru al celor cca. 5 000 de constructori 286 care au fost aduși pentru executarea lucrărilor pentru execuția lucrărilor prevăzându-se colonizarea lor pe cele două maluri precum și coordonarea activității tuturor uzinelor care urmau să furnizeze materialele necesare, construindu-se în acest scop căi de acces, fabrici de beton pe cele două maluri, depozite de agregate, ciment și alte materiale, ateliere, era
Dunărea. Geopolitică şi negociere by Ciprian Beniamin Benea [Corola-publishinghouse/Administrative/1419_a_2661]
-
inhalezi, că nu nasul îl bagi în pungă, ci gura. Inhalezi pe gură. Poate. Locuiesc în canale. La fel ca membrii populației vedda din Ceylon care trăiau goi în adăposturi săpate în stâncă. Avem așadar de-a face cu o colonizare. Faptul că oamenii își pipăie portofelul ne face să credem că sunt conștienți de dreptul pe care și-l arogă alogenii. Acela de a-i jefui și de a-i muta pe băștinași într-o altă zonă. „Băștinașii“ cred însă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1854_a_3179]
-
își pipăie portofelul ne face să credem că sunt conștienți de dreptul pe care și-l arogă alogenii. Acela de a-i jefui și de a-i muta pe băștinași într-o altă zonă. „Băștinașii“ cred însă că o posibilă colonizare a aurolacilor ar avea intenții civilizatoare. Iar când așa ceva nu se poate înfăptui unul zice că: „Acuma, dacă tot i-am prins pe toți grămadă în autobuz, să-i închidem și să le dăm foc“. Exterminarea, genocidul devin niște condiții
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1854_a_3179]
-
rămâne datoare. Păi, cum? Un scriitor spunea că între război și turism doar obiectele pe care invadatorii le poartă cu ei diferă. Cam așa gândește și tanti Magdalena. Turismul ca invazie. După ce și-a populat casa, tanti Magdalena trece la colonizarea locuințelor vecine. Pentru treaba asta percepe un comision de 20%. Pentru că aduce chiriași. Li-i bagă-n casă. Li-i vâră pe gât. Umblă cu chiriașii să-i rostuiască, se tocmește la preț. Nu e ușor. Astfel că 20% e
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1854_a_3179]
-
a Muncitorilor Industriali. Adlai Ewing Stevenson (1900-1965), guvernator în Illinois, candidat al Partidului Democrat la alegerile prezidențiale din 1952 și 1956, învins de fiecare dată de către Dwight Eisenhower. Conchistador spaniol (1475-1517) care în 1513 a descoperit Oceanul Pacific și a început colonizarea coastei de vest a Americii de Sud. Ploșniță. De bună seamă, mai încape îndoială? Puișor. Citat din Biblie, Psalmul 136, 1. Pupă-mă-n cur. Grafician american (1894-1978) remarcabil în redarea scenelor de familie din viața de zi cu zi a micilor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1907_a_3232]
-
ritmul mișcării pe pământ, ci pe dimensiunea de fascinație exotică a călătoriilor lungi, fără performanță de viteză, pe întinderile marine. Explorările marine fac și ele parte din zestrea europeană, mai mult ca pe alte continente, însă legate de aspectul de colonizare imperialistă și de prozelitism al valorilor care trebuie transpuse într-un alt mediu, nou și virgin față de aportul colonului care vine să se instaleze pe pământ străin. Pentru că, nu trebuie uitat: oricât de fascinant ar fi elementul marin, oricâtă atracție
Nocturnal by Tarangul Marin () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1360_a_2889]
-
ca să alcătuiască o națiune uniformă, se stinge și puterea fecundă a spiritului de a se putea expatria și crea, de fiecare dată, o nouă patrie a spiritului. Grecii mai fac și azi colonii, dar nu mai pot pune fundațiile unei colonizări spirituale. Poporul evreu a avut șansa - sau destinul - să se poată constant propaga: începând din vechime și până astăzi, el a rămas același spirit, cu toate că s-a răspândit mereu, constrâns sau nu, în afara zidurilor casei sale. Sau, mai curând, el
Nocturnal by Tarangul Marin () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1360_a_2889]
-
această planetă una sustenabilă, să punem capăt sărăciei, să controlăm poluarea, să descătușăm libertatea si să devenim mai productivi și mai siguri, atunci suntem deschiși să o primim. Pag. 258 OPORTUNITĂȚI GLOBALE FANTASTICE Nivelul Impactului Superior societatea îmbunătățirea cunoștințe hidrogen colonizarea postgeno condiției în timp spațiului mică umane real terorism creaturi droizi evoluție Mediu inteligență cibernetice proiectată omniprezentă Conectare spații lipsă de nanoeconowireless în inteligente forță de mie bandă largă comunicare muncă interactivă între parteneri Scăzut La cerere grilă i-piețe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2287_a_3612]
-
umane. Vom învăța să proiectăm mediul unei planete folosind ultimele cuceriri ale nanobioingineriei pentru a crea aerul, solul, terenul și clima. Atmosfere integrale vor fi concepute și desfășurate pentru a susține forme ale habitatului uman care vor fi pregătite pentru colonizare. Alte modalități de pregătire pentru popularea noilor planete ar putea implica autopopularea, prin care vom trimite misiuni de roboți înspre planete aflate la distanță, de pregătire a planetelor de locuit pentru noi cu o sută de ani în viitor pentru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2287_a_3612]