8,996 matches
-
1990-2003 Procentul deținut de exporturi în PIB a crescut în perioada 1990-2003 de peste 2,3 ori (figura 4.5) din cauza majorării ponderii pe care cererea externă o are în cadrul cererii globale adresată producătorilor autohtoni și în același timp datorită îmbunătățirii competitivității prețurilor produselor românești. Exporturile constituie "cele mai importante motoare de creștere pentru o economie mică, reprezentând un factor întotdeauna pozitiv, și de aceea dezirabil, pe parcursul oricărei transformări. În ani de recesiune, un consum intern slab sau investiții interne reduse reprezintă
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
în special procesului de aliniere a prețurilor interne la cele de pe piața mondială și de asemenea eliminării subvențiilor în scopul sporirii eficienței sectorului public și ca o consecință a derulării procesului de privatizare. 4.6. Liberalizarea revelator al lipsei de competitivitate a economiei românești Liberalizările succesive ale comerțului exterior românesc, care au determinat o cerere explozivă de produse de import (inițial bunuri de consum curent și ulterior echipamente, instalații și tehnologii) și o modificare a structurii competiționale pe diferite piețe de pe
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
de consum curent și ulterior echipamente, instalații și tehnologii) și o modificare a structurii competiționale pe diferite piețe de pe plan intern, au condus în mod inevitabil la sporirea rolului deținut de acest sector în mecanismul funcțional global al economiei naționale. Competitivitatea pe piața externă, ca urmare a unei integrări eficiente în cadrul circuitului economic mondial și pe fondul creșterii performanțelor în activitatea de comerț exterior, reprezintă unul dintre factorii determinanți esențiali care pot genera, impulsiona și menține o creștere economică sănătoasă. În
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
o productivitate superioară și dezvoltarea 29 Proiectul PHARE RO 9907.02.01, p. 51 pozițiilor externe deținute în ramurile industriale bazate pe o tehnologie mai avansată și care utilizează resurse umane cu o calificare superioară"30. Primul indiciu al îmbunătățirii competitivității de ansamblu a unei economii este reprezentat de majorarea în decursul timpului a ponderii totale pe care o dețin exporturile naționale în cadrul fluxurilor similare la nivel mondial. Creșterea ponderii deținute în exporturile mondiale poate reprezenta un semn al unei reale
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
a importurilor nu s-au regăsit decât într-o foarte mică măsură în primii 14 ani ai perioadei de tranziție. Avantajele evidente ale unei politici eficiente de promovare a exporturilor pot fi valorificate numai în situația creșterii de ansamblu a competitivității în cadrul sectoarelor care produc pentru exterior și prin înglobarea în oferta de export, într-un procent din ce în ce mai ridicat, a unor bunuri cu un nivel înalt de prelucrare și o valoare adăugată ridicată, care să facă față cu succes concurenței de pe
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
aplicarea în consecință de măsuri restrictive la import"3. În acest mod România va putea exporta pe Piața unică a U.E. cantități nelimitate de produse industriale cu taxe vamale zero. Cu toate acestea, datorită ponderii limitate și nivelului redus de competitivitate a mărfurilor și 2 Legislație vamală, Tariful Vamal de Import al României. Acorduri Internaționale cu implicații asupra Tarifului Vamal, R.A. Monitorul Oficial, București, 1993, p. 18 3 N. Sută (coord.), Comerțul exterior și politica comercială a României în perioada de
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
cu anul 2000 pe fondul înregistrării unor performanțe superioare în ceea ce privește creșterea economică și datorită efectelor diminuării barierelor comerciale. Perioada de recesiune economică specifică anilor 1997-1999 a determinat o încetinire puternică a fenomenului de generare de comerț, datorită în special diminuării competitivității cauzate de inabilitatea mediului economic românesc de a atrage investiții străine directe consistente și knowhow care să impulsioneze procesul de restructurare economică. 100% 90% 80% 70% 60% 50% 40% 30% 20% 10% 0% UE 15 Fed. Rusa CEFTA Alte regiuni
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
contracarare a concurenței neloiale, pe fondul aplicării unei politici de subvenții similare cu cea din țările partenere (în special UE și CEFTA) și a unor măsuri compensatorii în cazul produselor importate subvenționate, oferind în acest mod posibilitatea îmbunătățirii nivelului de competitivitate a firmelor naționale. O dezvoltare economică durabilă poate fi atinsă în primul rând printr-o adaptare a producției autohtone la dinamica nevoilor pieței interne cât și ale celei internaționale, impulsionând dezvoltarea ramurilor noi, purtătoare ale progresului tehnic și având un
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
Piață unică europeană. În plus, pe lângă măsurile stipulate în Acordul de asociere precum și în alte documente care stau la baza relațiilor comerciale România-UE, este necesară sincronizarea măsurilor de reducere a nivelului protecției vamale cu măsurile de creștere a gradului de competitivitate a firmelor românești pe piața internă cât și pe cele externe, lucru care se poate realiza în special prin modernizarea și restructurarea de ansamblu a ramurilor industriale și firmelor autohtone. În acest sens, apare ca deosebit de necesară realizarea unei analize
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
Măsuri de modernizare și diversificare a exploatațiilor agricole: investiții (se acordă sprijin financiar pentru investițiile în exploatațiile agricole care au ca scop eficientizarea producției, diversificarea acesteia, îmbunătățirea calității produselor, ameliorarea procesului de prelucrare și comercializare a produselor agricole în vederea creșterii competitivității și valorii adăugate a producției agricole); instalarea fermierilor tineri (este acordat sprijin pentru înființarea de ferme de către persoanele de până la 40 de ani, care nu au mai condus o fermă agricolă anterior); activități de formare profesională; conservarea și protejarea pădurilor
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
dinamic al restructurării și regenerării sistemului industrial românesc, pe fondul încurajării industriilor strategice, care dețin un rol primordial în dezvoltarea pe baze moderne a economiei naționale și în 7 C. Zaman, Op. Cit., p. 13 ridicarea permanentă a nivelului său de competitivitate, pentru a asigura în final compatibilizarea economiei României cu cea a Uniunii Europene. Din analiza figurii 7.1 se observă derularea unui proces amplu de tranziție a economiei românești de la intensivitate în forța de muncă slab calificată și utilizarea unui
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
cele cuprinse în secțiunile III și IV din Nomenclatorul Combinat) a oscilat în jurul valorii de 22%, între o valoare minimă de 16% în anul 1991 și o valoare maximă de 39% în anul 1997, aspect care evidențiază gradul limitat de competitivitate a industriei alimentare din țara noastră (figura 7.4). În ceea ce privește importurile de produse agroalimentare, acestea au depășit în permanență exporturile, reprezentând un efort valutar important pentru România, care nu a fost direcționat către investiții ci a fost orientat exclusiv în
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
Combinat (grăsimi și uleiuri vegetale sau animale și produse alimentare, băuturi și tutun), exporturile au stagnat și și-au diminuat relativ lent ponderea în totalul exporturilor agricole ale României către UE. O primă explicație ar putea fi reprezentată de reducerea competitivității pentru o mare parte a produselor agricole românești datorită faptului că prețurile de pe piața internă au devansat prețurile mondiale 22. În al doilea rând, un rol important l-a jucat și accesul restricționat pe piața Comunității, care a fost permis
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
de vârf poate conduce la extinderea efectelor negative și asupra industriilor aflate în imediata vecinătate economică a acesteia. Politica vamală precum și reglementările de politică comercială dețin un rol deosebit de important, având în același timp și un puternic impact, asupra nivelului competitivității pentru ansamblul economiei naționale prin influențarea volumului valoric al importurilor unei țări și performanței exporturilor, prin impulsionarea volumului intrărilor de investiții străine directe precum și prin modificarea comportamentului producătorilor, efectele pozitive fiind resimțite în cele din urmă la nivelul celei mai
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
datorită expunerii sporite la concurența țărilor membre UE, efectul pozitiv fiind resimțit la nivelul consumului, datorită apariției de bunuri din import cu prețuri inferioare în comparație cu produsele realizate pe plan intern. În vederea eliminării sau minimizării diferitelor probleme care pot afecta nivelul competitivității din țara noastră, pentru perioada de pre-aderare imediat următoare, trebuie ținut cont de posibilele decorelări dintre obiectivele fundamentale ale economiei românești (în primul rând atingerea și menținerea unui ritm mediu anual durabil pentru PIB, ridicarea nivelului competitivității și eliminarea dezechilibrelor
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
pot afecta nivelul competitivității din țara noastră, pentru perioada de pre-aderare imediat următoare, trebuie ținut cont de posibilele decorelări dintre obiectivele fundamentale ale economiei românești (în primul rând atingerea și menținerea unui ritm mediu anual durabil pentru PIB, ridicarea nivelului competitivității și eliminarea dezechilibrelor existente pe piața forței de muncă) și măsurile de politică economică care vor fi luate pentru a asigura conformitatea cu angajamentele asumate pe plan internațional. În primul rând, majorarea cotei de impozit pe profit la exporturile României
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
conformitatea cu angajamentele asumate pe plan internațional. În primul rând, majorarea cotei de impozit pe profit la exporturile României, în conformitate cu reglementările de pe piața internă a UE, va afecta negativ volumul acestor fluxuri, fiind echivalentă cu o diminuare a nivelului de competitivitate a prețului din punctul de vedere al exportatorilor din țara noastră. Pentru a limita efectul negativ asupra exporturilor românești, este necesară sincronizarea majorării treptate a impozitului pe profit cu perioada de refacere a economiei UE (2004-2006). În prezent, UE15 se
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
cele din urmă putând acționa ca un factor potențator, extinzându-și efectele benefice asupra celor situate în aval. Având în vedere deschiderea aproape totală a pieței autohtone față de țările membre ale UE, trebuie ținut cont de faptul că nivelul de competitivitate și îmbunătățirea continuă a acestuia se realizează la nivelul întreprinderilor economice, acestea determinând competitivitatea fiecărei ramuri industriale și ulterior extinzându-și efectele pozitive și asupra ansamblului economiei naționale. În acest fel, perspectiva cercetării trebuie deplasată din domeniul macroeconomic, specific avantajului
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
celor situate în aval. Având în vedere deschiderea aproape totală a pieței autohtone față de țările membre ale UE, trebuie ținut cont de faptul că nivelul de competitivitate și îmbunătățirea continuă a acestuia se realizează la nivelul întreprinderilor economice, acestea determinând competitivitatea fiecărei ramuri industriale și ulterior extinzându-și efectele pozitive și asupra ansamblului economiei naționale. În acest fel, perspectiva cercetării trebuie deplasată din domeniul macroeconomic, specific avantajului comparativ privit într-o accepțiune statică, în care accentul cade pe avantajele utilizării factorilor
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
față. Ideea de bază, care poate fi considerată coloana vertebrală a acestui studiu, se referă la faptul că politica vamală precum și reglementările de politică comercială dețin un rol important și au în același timp și un puternic impact asupra nivelului competitivității economiei naționale în ansamblul său, prin influențarea volumului valoric al importurilor unei țări și performanței exporturilor, prin impulsionarea intrărilor de investiții străine directe precum și prin modificarea comportamentului producătorilor autohtoni, efecte pozitive care în final se vor resimți la nivelul majorității
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
în ansamblul său, prin influențarea volumului valoric al importurilor unei țări și performanței exporturilor, prin impulsionarea intrărilor de investiții străine directe precum și prin modificarea comportamentului producătorilor autohtoni, efecte pozitive care în final se vor resimți la nivelul majorității consumatorilor. Nivelul competitivității internaționale reprezintă una dintre condițiile de bază care trebuie îndeplinite în vederea realizării unei îmbinări optime a celor două strategii comerciale de dezvoltare evidențiate de literatura de specialitate, respectiv promovarea exporturilor și substituirea importurilor, dar acest nivel nu trebuie privit ca
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
nu trebuie privit ca un scop în sine ci ca un mijloc, în vederea realizării dezideratului final o dezvoltare durabilă privită în mod necesar prin prisma celor trei dimensiuni inseparabile ale ei socială, economică și ecologică. Atingerea unui grad înalt de competitivitate a exporturilor permite unei țări în curs de dezvoltare, așa cum este și România, acumularea unei cantități sporite de valută și ulterior, pe această bază, posibilitatea importului de produse, servicii și tehnologii necesare în vederea creșterii productivității naționale și ridicării standardelor de
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
mondială conferă posibilitatea realizării unui acces superior la informații și tehnologii de ultimă oră, determinând în acest mod și o serie de eforturi mai susținute în vederea achiziției unor capacități productive și procedee tehnologice mai performante. Cu toate acestea, realizarea unei competitivități ridicate a sectorului de export nu reprezintă o strategie completă pentru o dezvoltare economică durabilă, ci trebuie îmbinată cu măsuri pentru consolidarea sectoarelor care produc preponderent/exclusiv pentru piața internă, astfel încât beneficiile competitivității să poată fi extinse la scara întregii
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
mai performante. Cu toate acestea, realizarea unei competitivități ridicate a sectorului de export nu reprezintă o strategie completă pentru o dezvoltare economică durabilă, ci trebuie îmbinată cu măsuri pentru consolidarea sectoarelor care produc preponderent/exclusiv pentru piața internă, astfel încât beneficiile competitivității să poată fi extinse la scara întregii economii naționale. În caz contrar, atunci când sectorul de export nu are legături strânse cu restul economiei, există riscul creșterii competitivității exporturilor, fără ca aceasta să se reflecte în ridicarea standardelor de viață ale populației
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
măsuri pentru consolidarea sectoarelor care produc preponderent/exclusiv pentru piața internă, astfel încât beneficiile competitivității să poată fi extinse la scara întregii economii naționale. În caz contrar, atunci când sectorul de export nu are legături strânse cu restul economiei, există riscul creșterii competitivității exporturilor, fără ca aceasta să se reflecte în ridicarea standardelor de viață ale populației în ansamblu și în derularea unui proces real de convergență cu țările având un nivel mai ridicat de dezvoltare. Analiza implementării strategiei de substituire a importurilor în cadrul
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]