4,181 matches
-
verbul regent, însă, absența sa poate determina mutații importante în planul semantic al enunțului lingvistic: „Taina nopții face totul $ambiguu$$...” (O. Paler, Caminante, 297) Datorită conținutului lor semantic (sau numai unuia din sensuri), unele verbe cer cu obligativitate prezența unui complement predicativ (a considera, a socoti, a arăta etc.): „Ea trebuie să strângă din umeri, simțindu-se umilită și rușinată.” (M. Sadoveanu, X, 529), „Îl socotea pe Ghiță om cinstit și vrăjmaș al lui Lică...” (I. Slavici, Moara cu noroc, 50
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
a considera, a socoti, a arăta etc.): „Ea trebuie să strângă din umeri, simțindu-se umilită și rușinată.” (M. Sadoveanu, X, 529), „Îl socotea pe Ghiță om cinstit și vrăjmaș al lui Lică...” (I. Slavici, Moara cu noroc, 50) Absența complementului predicativ ar determina neîmplinirea structurală și semantică a enunțului în care regentul verbal este un verb din această categorie: „...Cerea instanței să-l considere șiresponsabil...ț” (M. Preda, Viața..., 798), El se simțea șnedreptățitț. Tipuri semanticetc "Tipuri semantice" Sub aspect
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
ar determina neîmplinirea structurală și semantică a enunțului în care regentul verbal este un verb din această categorie: „...Cerea instanței să-l considere șiresponsabil...ț” (M. Preda, Viața..., 798), El se simțea șnedreptățitț. Tipuri semanticetc "Tipuri semantice" Sub aspect semantic, complementul predicativ exprimă: • o caracteristică (stare) a subiectului sau complementului, reală, aparentă, ipotetică sau presupusă, care ia naștere, intervine (sau numai se revelă) în timpul desfășurării acțiunii verbale: „Mă gândesc că aș fi putut veni pe lume orb, olog, să mă uit
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
care regentul verbal este un verb din această categorie: „...Cerea instanței să-l considere șiresponsabil...ț” (M. Preda, Viața..., 798), El se simțea șnedreptățitț. Tipuri semanticetc "Tipuri semantice" Sub aspect semantic, complementul predicativ exprimă: • o caracteristică (stare) a subiectului sau complementului, reală, aparentă, ipotetică sau presupusă, care ia naștere, intervine (sau numai se revelă) în timpul desfășurării acțiunii verbale: „Mă gândesc că aș fi putut veni pe lume orb, olog, să mă uit în lumină ca un ciob și să mă târăsc
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
târăsc ca o funie prin țărână...” (T. Arghezi, VI, 104), „Știu eu tare bine că boierul m-a luat de nebun, dar nici cuminte nu sunt, după cum văd eu acum.” (I. Creangă, 175) • calitatea cu care este implicat subiectul sau complementul în desfășurarea acțiunii verbale: „Pentru că nu am fost implicat direct în această realitate, nici ca victimă, nici ca participant la opera de salvare, mi se pare că nu am dreptul să vorbesc despre ea.” (G. Bogza, 314) • o acțiune secundară
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
participant la opera de salvare, mi se pare că nu am dreptul să vorbesc despre ea.” (G. Bogza, 314) • o acțiune secundară, simultană cu acțiunea principală exprimată prin verbul regent și care este atribuită, ca o caracteristică dinamică, subiectului sau complementului: „Casele cresc în pădurea de pini / albe sau ca șofranul, / lucind pe coline.” (L. Blaga, 181), „Și ieșind iute cu dânsa afară din chilie îl auzii descuind ceva, încuind ceva, și iute se întoarse cu ea plină...” (C. Hogaș, 238
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
de pini / albe sau ca șofranul, / lucind pe coline.” (L. Blaga, 181), „Și ieșind iute cu dânsa afară din chilie îl auzii descuind ceva, încuind ceva, și iute se întoarse cu ea plină...” (C. Hogaș, 238) În legătură cu acest conținut semantic, complementul predicativ prezintă două variante: • complement predicativ nominal, expresie a însușirii sau calității subiectului (complementului) privită în contextul desfășurării acțiunii verbale: „Mă trezesc uneori dimineața prea bătrân ca să mai iau totul de la început.” (O.Paler, Galilei, 99) • complement predicativ verbal, expresie
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
șofranul, / lucind pe coline.” (L. Blaga, 181), „Și ieșind iute cu dânsa afară din chilie îl auzii descuind ceva, încuind ceva, și iute se întoarse cu ea plină...” (C. Hogaș, 238) În legătură cu acest conținut semantic, complementul predicativ prezintă două variante: • complement predicativ nominal, expresie a însușirii sau calității subiectului (complementului) privită în contextul desfășurării acțiunii verbale: „Mă trezesc uneori dimineața prea bătrân ca să mai iau totul de la început.” (O.Paler, Galilei, 99) • complement predicativ verbal, expresie a implicării subiectului (complementului) în
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
iute cu dânsa afară din chilie îl auzii descuind ceva, încuind ceva, și iute se întoarse cu ea plină...” (C. Hogaș, 238) În legătură cu acest conținut semantic, complementul predicativ prezintă două variante: • complement predicativ nominal, expresie a însușirii sau calității subiectului (complementului) privită în contextul desfășurării acțiunii verbale: „Mă trezesc uneori dimineața prea bătrân ca să mai iau totul de la început.” (O.Paler, Galilei, 99) • complement predicativ verbal, expresie a implicării subiectului (complementului) în dezvoltarea unei acțiuni secundare, simultană acțiunii verbului regent: „În
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
acest conținut semantic, complementul predicativ prezintă două variante: • complement predicativ nominal, expresie a însușirii sau calității subiectului (complementului) privită în contextul desfășurării acțiunii verbale: „Mă trezesc uneori dimineața prea bătrân ca să mai iau totul de la început.” (O.Paler, Galilei, 99) • complement predicativ verbal, expresie a implicării subiectului (complementului) în dezvoltarea unei acțiuni secundare, simultană acțiunii verbului regent: „În ziua aceea când i-a văzut pe acei inși barând ușa de la intrare, doamna Iorga s-a ridicat neliniștită de la biroul ei și
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
variante: • complement predicativ nominal, expresie a însușirii sau calității subiectului (complementului) privită în contextul desfășurării acțiunii verbale: „Mă trezesc uneori dimineața prea bătrân ca să mai iau totul de la început.” (O.Paler, Galilei, 99) • complement predicativ verbal, expresie a implicării subiectului (complementului) în dezvoltarea unei acțiuni secundare, simultană acțiunii verbului regent: „În ziua aceea când i-a văzut pe acei inși barând ușa de la intrare, doamna Iorga s-a ridicat neliniștită de la biroul ei și i-a întrebat cine sunt.” (M. Preda
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
barând ușa de la intrare, doamna Iorga s-a ridicat neliniștită de la biroul ei și i-a întrebat cine sunt.” (M. Preda, Delirul, 148) Aceste variante semantice corespund, mai ales la nivel propozițional, modalităților deosebite, de realizare concretă a funcției de complement predicativ. Tipuri structuraletc "Tipuri structurale" Complementul predicativ nominaltc "Complementul predicativ nominal" a. simplu; se realizează prin: • adjective: „Nici un marinar și nici un aviator nu crede că se mai întoarce viu.” (T.Arghezi, IX, 86), • substantiv: Numai ce-l văd pe Tasache
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
s-a ridicat neliniștită de la biroul ei și i-a întrebat cine sunt.” (M. Preda, Delirul, 148) Aceste variante semantice corespund, mai ales la nivel propozițional, modalităților deosebite, de realizare concretă a funcției de complement predicativ. Tipuri structuraletc "Tipuri structurale" Complementul predicativ nominaltc "Complementul predicativ nominal" a. simplu; se realizează prin: • adjective: „Nici un marinar și nici un aviator nu crede că se mai întoarce viu.” (T.Arghezi, IX, 86), • substantiv: Numai ce-l văd pe Tasache al meu intrând în ogradă și
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
neliniștită de la biroul ei și i-a întrebat cine sunt.” (M. Preda, Delirul, 148) Aceste variante semantice corespund, mai ales la nivel propozițional, modalităților deosebite, de realizare concretă a funcției de complement predicativ. Tipuri structuraletc "Tipuri structurale" Complementul predicativ nominaltc "Complementul predicativ nominal" a. simplu; se realizează prin: • adjective: „Nici un marinar și nici un aviator nu crede că se mai întoarce viu.” (T.Arghezi, IX, 86), • substantiv: Numai ce-l văd pe Tasache al meu intrând în ogradă și ducând de dârlogi
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
că trebuie s-o fi împuns de fugă troienii lui Priamus, când îi luă Achile cu jărdia pe la spate.” (C. Hogaș, 222), „Și pe mine mă știu toți reacționarii că sunt republican, că sunt pentru națiune.” (I.L. Caragiale, I, 134) Complementul predicativ verbaltc "Complementul predicativ verbal" a. simplu; se realizează prin forme verbal-nominale: • gerunziu: „Cine l-ar fi văzut mângâindu-și copiii murdari n-ar fi recunoscut în el pe veselul cântăreț care spune la ziuă glume fără perdea.” (E. Barbu
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
o fi împuns de fugă troienii lui Priamus, când îi luă Achile cu jărdia pe la spate.” (C. Hogaș, 222), „Și pe mine mă știu toți reacționarii că sunt republican, că sunt pentru națiune.” (I.L. Caragiale, I, 134) Complementul predicativ verbaltc "Complementul predicativ verbal" a. simplu; se realizează prin forme verbal-nominale: • gerunziu: „Cine l-ar fi văzut mângâindu-și copiii murdari n-ar fi recunoscut în el pe veselul cântăreț care spune la ziuă glume fără perdea.” (E. Barbu, 384) • participiu: „Se
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
astronomul cu al negurii repaos, Cum ușor ca din cutie, scoate lumile din haos Și cum neagra vecinicie ne-o întinde și ne-nvață Că epocele se-nșiră ca mărgelele pe ață.” (M. Eminescu, I, 140) Marcarea identității specifice a complementului predicativtc "Marcarea identit\]ii specifice a complementului predicativ" Întemeindu-se pe o relație de dublă dependență, identitatea sintactică a complementului predicativ este marcată de prezența simultană a unor modalități de manifestare în planul expresiei a dependenței față de nume (flexiunea) și
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
ca din cutie, scoate lumile din haos Și cum neagra vecinicie ne-o întinde și ne-nvață Că epocele se-nșiră ca mărgelele pe ață.” (M. Eminescu, I, 140) Marcarea identității specifice a complementului predicativtc "Marcarea identit\]ii specifice a complementului predicativ" Întemeindu-se pe o relație de dublă dependență, identitatea sintactică a complementului predicativ este marcată de prezența simultană a unor modalități de manifestare în planul expresiei a dependenței față de nume (flexiunea) și a unor modalități de manifestare în planul
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
întinde și ne-nvață Că epocele se-nșiră ca mărgelele pe ață.” (M. Eminescu, I, 140) Marcarea identității specifice a complementului predicativtc "Marcarea identit\]ii specifice a complementului predicativ" Întemeindu-se pe o relație de dublă dependență, identitatea sintactică a complementului predicativ este marcată de prezența simultană a unor modalități de manifestare în planul expresiei a dependenței față de nume (flexiunea) și a unor modalități de manifestare în planul expresiei a dependenței față de verb (topica). În funcție de planul semantic sau de structura complementului
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
complementului predicativ este marcată de prezența simultană a unor modalități de manifestare în planul expresiei a dependenței față de nume (flexiunea) și a unor modalități de manifestare în planul expresiei a dependenței față de verb (topica). În funcție de planul semantic sau de structura complementului predicativ, mai intervin elementele de relație și articolul. Dintre cele două variante, complementul predicativ nominal se caracterizează prin identitatea cea mai marcată. Flexiunea Flexiunea este orientată de acord și, mai rar, de recțiune. Când se realizează prin nume (pronume) sau
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
planul expresiei a dependenței față de nume (flexiunea) și a unor modalități de manifestare în planul expresiei a dependenței față de verb (topica). În funcție de planul semantic sau de structura complementului predicativ, mai intervin elementele de relație și articolul. Dintre cele două variante, complementul predicativ nominal se caracterizează prin identitatea cea mai marcată. Flexiunea Flexiunea este orientată de acord și, mai rar, de recțiune. Când se realizează prin nume (pronume) sau prin participiu (în structuri simple, multiple infrapropoziționale sau analitice), complementul predicativ (mai ales
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
cele două variante, complementul predicativ nominal se caracterizează prin identitatea cea mai marcată. Flexiunea Flexiunea este orientată de acord și, mai rar, de recțiune. Când se realizează prin nume (pronume) sau prin participiu (în structuri simple, multiple infrapropoziționale sau analitice), complementul predicativ (mai ales nominal, dar și verbal) se acordă în gen și număr cu regentul nominal (pronominal): „Baba, de venin, se smulse odată din piuă-n sus și rupse lanțurile, lungindu-se slabă și mare până-n nori.” (M.Eminescu, P.L.
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
număr cu regentul nominal (pronominal): „Baba, de venin, se smulse odată din piuă-n sus și rupse lanțurile, lungindu-se slabă și mare până-n nori.” (M.Eminescu, P.L., 8), „Am văzut-o devenind brusc palidă.” (O. Paler, Viața..., 161) Când complementul predicativ nominal are structură propozițională, acordul se extinde și asupra numelui predicativ din alcătuirea predicatului său analitic: „I-am simțit de la ușă că erau intrigați și curioși.” (O. Paler, Viața, 60) Rezultat al concentrării specifice a enunțului sintactic prin contragerea
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
analitic: „I-am simțit de la ușă că erau intrigați și curioși.” (O. Paler, Viața, 60) Rezultat al concentrării specifice a enunțului sintactic prin contragerea 47 unui nucleu predicațional care nu și-a subordonat identitatea și autonomia față de nucleul predicațional central, complementul predicativ nominal stă, cel mai adesea, în nominativ, caz cerut de verbul care i s-a impus ca regent: „De patru ori Mircea fusese așezat domn cu sila în țară de Poarta turcească.” (Al. Odobescu, 219) Elemente de relație Elementele
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
de relație depind de tipul, semantic și structural, al funcției, de conținutul semantic concret al funcției (A plecat cu o mare încredere./ „A plecat fără nici o încredere.) sau de opțiunea subiectului vorbitor (El se dă director.). Când are dezvoltare infrapropozițională, complementul predicativ, varianta nominală, este însoțit uneori: • de adverbele întrebuințate prepozițional cu și drept; • de prepoziții (locuțiuni prepoziționale): de, din, cu, fără, în chip de ș.a.; Prepozițiile impun toate cazul acuzativ: „Drept lumânare / Aș vrea o floare.” (M. Isanos, 249) „M-
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]