4,753 matches
-
centrată a trupului dinamic și integru își proiectează întreaga prezență și acțiune, forță negativă și efect în orizontul deschis, în câmpul nesfârșit al spiritului uman conștient de sine și de conexarea acestuia la realitatea frivolă și apăsătoare a corporalității. Spiritul conștientizează, așadar, suferința ce nu este și nu poate fi propriu-zis a trupului dar se manifestă prin lezarea profundă a acestuia, se manifestă ca fiind corporală. Durerea și boala trupului are ca țintă finală spiritul atașat acestuia dar străbate și își
Transcendența activă by Marius Cucu [Corola-publishinghouse/Science/1085_a_2593]
-
doar se restrânge concentrat la sine dar se și sesizează ca aruncat în imanent, exilat în matrița fizică pe care acum, poate ca nicicând, o surprinde ca disolubilă, fragilă și efemeră. Aici sufletul suferă alterarea corporalității în care este închis conștientizând relativitatea trupului ca fascicol de imanență activă. Prin această conștientizare adusă de restrângerea la sine din răsfirarea în mundan, de reconcentrarea atomară a spiritului în propria individualitate, suferindul își asumă transcendența ca unică zonă primordială spre care se poate elibera
Transcendența activă by Marius Cucu [Corola-publishinghouse/Science/1085_a_2593]
-
suferințele cauzate prin temeiuri și motive spirituale. Dar aceștia constituie minoritatea iubirii ce-și deschide prea-plinul în imensitatea multiplicată, mereu în expansiune numerică a individualităților prăbușite în orgoliul ce respinge și diprețuiește ascunzându-se sub chipul fățarniciilor care par consolatoare. Conștientizând aceste evidențe sub semnul unei priviri ce se desprinde din negura naivității, cel care îndură suferințele de ordin spiritual percepe lumea învăluitoare asemeni unei dimensiuni în care abundă reprezentațiile teatrale existențiale. Imanentul mundaneității se relevă, aici, un ocean ontic de
Transcendența activă by Marius Cucu [Corola-publishinghouse/Science/1085_a_2593]
-
imanent. Se speră, în acest context, că dinspre transcendență injustiția va fi anihilată, binele va fi restaurat iar răul proiectat într-un trecut ireversibil. În planul transcendenței, suferindul evocat aici nădăjduiește, într-un mod pe care el însuși nu-l conștientizează deplin, că-și va reîntâlni persoana ce s-a îndepărtat respingându-i în final proiecțiile iubirii sau ființa dragă pe care a pierdut-o întru moarte. Plecând de la propria experiență îndurerată, el privește complexul cromatic al lumii drept câmpul energiilor
Transcendența activă by Marius Cucu [Corola-publishinghouse/Science/1085_a_2593]
-
se referă mai mult la feedback-ul pe care instructorii le dau studenților, având drept scop mai mult corectarea mișcărilor greșite, decât felul lor. De asemenea, cunoașterea performanțelor se poate referi la aspectele mișcării pe care subiectul (persoana) nu le conștientizează În Întregime, cum ar fi mișcarea unui anumit membru În timpul unei mișcări complexe. Cunoașterea performanțelor se poate referi și la procesele corpului de care subiectul nu le conștientizează În mod normal, cum ar fi presiunea sângelui sau capacitatea vreunui organ
Feedback-ul – principiul autoreglării utilizat in ora de educaţie fizică. In: Învăţământul românesc în context european by Comănescu Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/1130_a_2353]
-
se poate referi la aspectele mișcării pe care subiectul (persoana) nu le conștientizează În Întregime, cum ar fi mișcarea unui anumit membru În timpul unei mișcări complexe. Cunoașterea performanțelor se poate referi și la procesele corpului de care subiectul nu le conștientizează În mod normal, cum ar fi presiunea sângelui sau capacitatea vreunui organ. De obicei aceste fenomene sunt discutate În capitole despre „biofeedback”, dar ele fac parte din cunoașterea performanțelor așa cum l-am definit noi aici. Cum Își conduc oamenii de
Feedback-ul – principiul autoreglării utilizat in ora de educaţie fizică. In: Învăţământul românesc în context european by Comănescu Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/1130_a_2353]
-
latura comportamental-emoțională, aceste discuții dezvoltă și latura cognitivă, latura mentală, avînd loc dezbateri pe anumite pro-bleme, făcîndu-se astfel cunoscute anumite idei, proiecte și determinînd chiar anumite trenduri în luarea unor decizii viitoare. În urma unor ase-menea întîlniri și dezbateri, pot fi conștientizate și anumite probleme pe care le are sistemul și se pot găsi chiar și soluții pentru rezolvarea acestora. Există mai multe posibilități de a realiza asemenea discuții cu membri sistemului, dintre care cele mai des folosite sînt următoarele: 1. Adunări
by Flaviu Călin Rus [Corola-publishinghouse/Science/1035_a_2543]
-
a crea în interiorul sistemului simțămîntul de Noi. Este extraordinar ca membrii unui sistem să simtă conceptul de Noi. Conceptul de "noi" nu trebuie înțeles ca o masă de oameni, nivelată. "Noi" reprezintă o sumă de "Eu-ri" cu potențialități specifice, care conștientizează dorința apartenenței la "Noi" și care, prin calitățile sale contribuie la întărirea ideii de "Noi". Simțămîntul de "Noi" oferă unitate și putere sistemului. Există o serie întreagă de acțiuni și tipuri de întruniri pe care le-am descris în această
by Flaviu Călin Rus [Corola-publishinghouse/Science/1035_a_2543]
-
a arătat forța excesului în constituirea omului suveran. Acest "om al surplusului" care nu se adaptează micimilor contabile. Fără să-l uităm pe G. Deleuze: "Ne servim de excedent pentru a inventa noi forme de viață". Chiar dacă faptul nu este conștientizat sau verbalizat ca atare, această preocupare pentru calitativ pare a prevala în practicile anomice despre care am vorbit. Să-ți creezi viața, să creezi în viața ta. Să te bucuri în prezent de ceea ce-ți este dat să trăiești
Revrăjirea lumii by Michel Maffesoli [Corola-publishinghouse/Science/1042_a_2550]
-
astfel de "deontologie". Desigur, ea nu proiectează energia diverșilor protagoniști către niște depărtări mai bune. Fie că sunt politice și/sau religioase. Dar condensează energia, individuală și colectivă, în clipa prezentă. Prin urmare, o intensifică. Este de ajuns să o conștientizăm pentru a face o astfel de intensitate extrem de eficientă. Într-adevăr, în extazele consecutive rupturii lui principium individuationis poate exista ceva care să scoată la suprafață fondul cel mai intim latent în fiecare om. Acest fond nocturn nu este, așa cum
Revrăjirea lumii by Michel Maffesoli [Corola-publishinghouse/Science/1042_a_2550]
-
grup a sportivilor prin un plan social serios (la nivelul sporturilor individuale: gimnastică, scrimă, înot, box, judo, karate, ori la nivelul sporturilor de echipă: fotbal, handbal, volei, hochei), un plan social care, spontan sau nu, poate: -să ajute tinerii să conștientizeze importanța unui mod de viață sănătos în cadrul social! -să ajute tinerii să își dezvolte competențele! -să încurajeze tinerii pentru lucrul în echipă și colaborarea transnațională, în cadrul social! -un plan social prin care tinerii să își asume conștiința de cetățean european
DIALOG ÎNTRE SPORT ŞI SOCIETATE by Mihai Radu IACOB, Ioan IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/100989_a_102281]
-
În același mod, antrenorii, și arbitrii preferă o sferă, întindere, cuprins, limită (de cunoștințe, de atribuții, de ocupații etc.) prin care coordonează sportivii și publicul. Ordinea stă la baza ierarhiei sportive, începând cu relația dintre trup, suflet și spirit. Sportivii conștientizează o relație cu spiritul, vizibil în sufletul corpului fizic, cu ceea ce orientalii numesc ciacre (termen sanscrit însemnând roată și desemnând punctele oculte de joncțiune ale canalelor subtile, prin care circulă energia vitală), ciacrele reprezintă centrul nervos psihic, însemnând roată, cerc
DIALOG ÎNTRE SPORT ŞI SOCIETATE by Mihai Radu IACOB, Ioan IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/100989_a_102281]
-
Acesta a fost momentul în care muzeul devenea o anexă a puterii, un pretext al propagandei prin promovarea nostalgiei vieții simple, rurale, în natură. Substratul ideologic ghida treptat publicul către noțiuni ca: "patrie, sînge și pămînt" în necesitatea de a conștientiza în public o formulă de justificare a acțiunilor sale. După război, acest tip de muzeu se îndreaptă spre o relație dinamică, ferită de orice inserție ideologică, între cadrul natural și spațiul socio-cultural, anii '80 reprezentînd pentru acest muzeu și Germania
Muzeul contemporan: programe educaționale by IULIAN-DALIN IONEL TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
a sensului informației. Alte studii au indicat o înțelegere adecvată a sensului unui obiect prin punerea în relație a artefactului în contextul din care acesta face parte. Această contextualizare îi face pe copii capabili să identifice relații, asocieri sau să conștientizeze noi sensuri între obiect și cadru. Scopul acestor cercetări a fost legat de optimizarea elementelor expoziționale din punct de vedere muzeografic, pedagogic și tehnic. Se poate aminti și studiul lui Hodder (1996) privind rolul activ, dinamic al obiectului în discursul
Muzeul contemporan: programe educaționale by IULIAN-DALIN IONEL TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
se drogheze... Cel mai grav este faptul că cei care au acest viciu, nu mai realizează ce greșeală au făcut, când au făcut primul pas pe acest drum și continuă să l străbată, îndepărtandu-se de familie, de prieteni... Nu mai conștientizează. Râul e deja făcut. Cel care ne dă prima țigară, sau primul pahar de alcool nu ne e prieten, vrea doar să vadă cum ne distrugem și noi viața! Pot doar să spun că nimeni și nimic nu trebuie să
Fii conștient, fii independent!. In: Fii conştient, drogurile îţi opresc zborul! by Darie Tudor Dragoș () [Corola-publishinghouse/Science/1132_a_1909]
-
Trecerea de la copilărie la adolescență doare, chiar dacă durerea nu este conștientizată. Omenirea se confruntă cu un fenomen de o amploare fără precedent. În fiecare zi, pe tot globul pământesc, milioane de oameni folosesc droguri și sute de mii mor din cauza lor. România a devenit un punct de atracție pentru cei ce
Drogurile, de la curiozitate la dependenţă. In: Fii conştient, drogurile îţi opresc zborul! by Miron Elena Petronela () [Corola-publishinghouse/Science/1132_a_1917]
-
afecțiuni digestive, hipersensibilitate, hiperactivitate sau slăbiciune fizică și psihică. Cei care devin sclavii unor astfel de substanțe nocive, devin dependenți în timp și ajung să comită infracțiuni grave doar pentru a le procura: furt, tâlhărie, calomnie, hărțuire. Cei mai mulți dintre consumatori conștientizează pericolul acestora atunci când ei înșiși nu mai au puterea de a le refuza sau sfârșesc prin a-și face rău voit, sub imperiul dependenței. Consumul de droguri, indiferent de tipul acestora, transformă orice persoană și redă cenușiul, deformatul, hidosul din
Drogurile deformează totul. In: Fii conştient, drogurile îţi opresc zborul! by Florea Albert-Emanuel () [Corola-publishinghouse/Science/1132_a_1915]
-
de vorbă și mai bea câte un pahar, două, până nu le mai știe numărul. Cînd mă întorc de la școală trec pe acolo și îi spun: Hai acasă, tată ! Oamenii râd. La început rădeam și eu. Acum, vă spun sincer, conștientizez și îmi vine să plîng. Vreau să îl ajut dar nu știu cum ...
Povestea unui copil. In: Fii conştient, drogurile îţi opresc zborul! by Coşuleanu Cosmin, Harhătă Maura () [Corola-publishinghouse/Science/1132_a_1950]
-
de treaptă superioară, individualitatea dispare odată cu atenția față de lucrurile exterioare; omul ajuns la Lumea Inteligibilă nu mai are conștiință de sine; funcțiile normale ale spiritului sensibilitate, memorie sunt unități ale spiritualității, sufletul este cu atât mai puternic, cu cât nu conștientizează propriile calități. În contemplare, spiritul uman trebuie să se despartă de conștiință, de individual pentru a-și putea obține unitatea pierdută. Memoria există în sufletul nepurificat de orice contact cu trupul, odată cu purificarea memoria dispare treptat; memoria nu-și are
Visul lui Scipio. Somnivm Scipionis by Marcus Tulius Cicero [Corola-publishinghouse/Science/1099_a_2607]
-
autentică a creștinului; - un mod de realizare al controlului social, penitentul comparând valorile propuse de către Biserică cu cele propuse de tradiția socială. În multe locuri din spațiul eclezial, crește interesul pentru celebrarea comunitară a sacramentului reconcilierii, iar prin aceasta, se conștientizează valoarea socială nu doar a păcatului, ci și a sfințeniei. În fața acestor aspecte pertinente, se interpun adesea și-provocările oferite de schimbările sociale contemporane, de noile ideologii și idei asupra vieții morale. Acest fapt aduce Biserica și trăirea vieții de
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
de bunătatea și milostivirea sa. O astfel de experiență o poate trăi în mod deplin în sacramentul reconcilierii. Conștientizarea acestui fapt ajută omul să se vadă altfel în relația sa cu divinitatea, să experimenteze iubirea milostivă a lui Dumnezeu, să conștientizeze valoarea actului salvific al lui Cristos, să contribuie la purificarea și la formarea conștiinței, precum și să aprofundeze importanța demnității sale ca om, ca fiu iubit și prețuit de Dumnezeu. După ce a parcurs un drum lung în evoluția istorică a Bisericii
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
sacramental. Confesorul trebuie să aibă mereu conștiința unui servitor umil al lui Dumnezeu și a unui administrator căruia i se cere fidelitate față de misterele divine. El este un om care la rândul său se spovedește, fapt care îl ajută să conștientizeze că, la rândul său, este și el limitat. De aceea, dezlegarea pe care o oferă nu se datorează unei capacități personale, nici abilităților psihologice pe care le-ar deține și nici sfințeniei personale, ci se realizează datorită puterii milostivirii lui
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
pentru că „este firesc ca preotul, chemat la slujirea mărturisirii, să nu piardă ocazia de a ajuta credinciosul, care stă înaintea sa, să parcurgă un drum de credință”. Confesorul își va orienta efortul său pentru a-l ajuta pe penitent să conștientizeze injustiția cauzată prin păcatul său și ofensa pe care a adus-o lui Dumnezeu. Îi va suscita umilința și îl va învăța să vegheze asupra progreselor pe care le mai are de făcut, încurajându-l să crească pe calea generozității
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
și de cerințele pe care însuși Dumnezeu le formulează cu privire la viața omului. În primul rând, confesorul se poate asigura, prin dialog, că penitentul este conștient de însuși actul sacramental pe care îl celebrează. Îl va ajuta, dacă este cazul, să conștientizeze valoarea unui astfel de moment, precum și aspectul liturgic al acestuia. Penitentul trebuie să privească reconcilierea ca pe un dar al lui Dumnezeu, iar penitența ca pe un gest al Bisericii și implicit al omului. Cine se gândește doar la ceea ce
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
și ceea ce este rău. El este învățat să se deprindă să evalueze corespunzător calitatea morală a actelor sale și să își formeze în viitor un mod corect de a-și judeca propriile fapte. În al treilea rând, confesorul îl poate conștientiza pe penitent că vina, pe care el o simte pentru păcatul comis, nu este doar o vină trăită față de Dumnezeu, ci și față de întreaga comunitate eclezială. Legătura dintre viața credinciosului singular și viața comunității din care face parte este din ce în ce mai
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]