8,042 matches
-
personale, credințele, sistemul de valori, înclinațiile și motivațiile - pe scurt, stilul personal - sunt variabile care contribuie la o anumită configurare a cunoștințelor procedurale. 3. Cunoștințele conceptuale sunt cele care presupun interpretarea și înțelegerea, realizarea de conexiuni și relații semnificative. Învățarea conceptuală ne permite să lucrăm cu sensuri și semnificații; ea implică reflecția și capacitatea de abstractizare. Memoria de tip semantic se fundamentează pe rețele de cunoștințe construite prin interacțiune și reflecție asupra lumii (engl., semantic webbing). Subiectul este conștient de propriile
Învățarea integrată. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar by Lucian Ciolan () [Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
de abstractizare. Memoria de tip semantic se fundamentează pe rețele de cunoștințe construite prin interacțiune și reflecție asupra lumii (engl., semantic webbing). Subiectul este conștient de propriile capacități și se implică în perfecționarea continuă a acestora. Principalul avantaj al cunoașterii conceptuale este caracterul ei transsituațional, transcontextual, în sensul că nu este dependentă în manifestare de îndeplinirea unor condiții. Ea poate fi transferată cu ușurință și de aceea are o durabilitate ridicată. Pentru dezvoltarea cunoașterii conceptuale, rezultatele cercetărilor arată că trebuie folosite
Învățarea integrată. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar by Lucian Ciolan () [Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
a acestora. Principalul avantaj al cunoașterii conceptuale este caracterul ei transsituațional, transcontextual, în sensul că nu este dependentă în manifestare de îndeplinirea unor condiții. Ea poate fi transferată cu ușurință și de aceea are o durabilitate ridicată. Pentru dezvoltarea cunoașterii conceptuale, rezultatele cercetărilor arată că trebuie folosite: 1. un curriculum în care disciplinele sunt integrate și 2. tehnici instrucționale care îi implică pe elevi într-o învățare socială interactivă, cum ar fi învățarea bazată pe probleme și pe proiect, învățarea prin
Învățarea integrată. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar by Lucian Ciolan () [Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
sunt integrate și 2. tehnici instrucționale care îi implică pe elevi într-o învățare socială interactivă, cum ar fi învățarea bazată pe probleme și pe proiect, învățarea prin cooperare (Roberts, Kellough, 2002, p. 2). Tabelul 5. Cunoașterea declarativă, procedurală și conceptuală În mod evident, disciplinele școlare clasice contribuie în mod prioritar la dezvoltarea domeniului declarativ al cunoașterii, în timp ce TCC ar trebui să se centreze, din punctul de vedere al învățării, pe cunoașterea procedurală și pe cea conceptuală, pentru a sprijini în
Învățarea integrată. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar by Lucian Ciolan () [Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
Cunoașterea declarativă, procedurală și conceptuală În mod evident, disciplinele școlare clasice contribuie în mod prioritar la dezvoltarea domeniului declarativ al cunoașterii, în timp ce TCC ar trebui să se centreze, din punctul de vedere al învățării, pe cunoașterea procedurală și pe cea conceptuală, pentru a sprijini în final capacitatea de a produce cunoaștere, nu doar de a o asimila pe cea existentă la un moment dat. Importanța cunoașterii/învățării conceptuale este subliniată de diverși autori, precum H.L. Erickson, care subliniază: dezvoltarea conceptuală este
Învățarea integrată. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar by Lucian Ciolan () [Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
centreze, din punctul de vedere al învățării, pe cunoașterea procedurală și pe cea conceptuală, pentru a sprijini în final capacitatea de a produce cunoaștere, nu doar de a o asimila pe cea existentă la un moment dat. Importanța cunoașterii/învățării conceptuale este subliniată de diverși autori, precum H.L. Erickson, care subliniază: dezvoltarea conceptuală este un proces de dezvoltare ce se întinde pe tot parcursul vieții. Înțelegerea conceptuală presupune o capacitate de gândire de grad înalt, integrativă, ce trebuie predată sistematic la
Învățarea integrată. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar by Lucian Ciolan () [Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
cea conceptuală, pentru a sprijini în final capacitatea de a produce cunoaștere, nu doar de a o asimila pe cea existentă la un moment dat. Importanța cunoașterii/învățării conceptuale este subliniată de diverși autori, precum H.L. Erickson, care subliniază: dezvoltarea conceptuală este un proces de dezvoltare ce se întinde pe tot parcursul vieții. Înțelegerea conceptuală presupune o capacitate de gândire de grad înalt, integrativă, ce trebuie predată sistematic la toate nivelurile de școlaritate. Gândirea integrată constă în abilitatea de a realiza
Învățarea integrată. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar by Lucian Ciolan () [Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
de a o asimila pe cea existentă la un moment dat. Importanța cunoașterii/învățării conceptuale este subliniată de diverși autori, precum H.L. Erickson, care subliniază: dezvoltarea conceptuală este un proces de dezvoltare ce se întinde pe tot parcursul vieții. Înțelegerea conceptuală presupune o capacitate de gândire de grad înalt, integrativă, ce trebuie predată sistematic la toate nivelurile de școlaritate. Gândirea integrată constă în abilitatea de a realiza cu perspicacitate patternuri și conexiuni între fapte, idei și exemple, precum și de a sintetiza
Învățarea integrată. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar by Lucian Ciolan () [Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
de gândire de grad înalt, integrativă, ce trebuie predată sistematic la toate nivelurile de școlaritate. Gândirea integrată constă în abilitatea de a realiza cu perspicacitate patternuri și conexiuni între fapte, idei și exemple, precum și de a sintetiza informația la nivel conceptual (2002, p. 8). Acestea sunt, de fapt, condițiile care-i permit subiectului să devină cu adevărat activ în câmpul cunoașterii, asumându-și rolul de a produce, de a crea cunoaștere. Figura 40 prezintă tocmai această dinamică, pornind de la lumea cu
Învățarea integrată. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar by Lucian Ciolan () [Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
și sculptori, jucătorii de șah etc. Vizual-spațialul gândește în imagini și e mare amator de desen și proiectare; el învață cel mai bine vizual, prin modele, culori și imagini. În procesul de predare-învățare se recomandă utilizarea organizatorilor grafici, a hărților conceptuale, a codurilor de culori, a desenelor și planșelor, a casetelor video și a suporturilor DVD, a hărților și organigramelor. 4. Inteligența muzical-ritmică este capacitatea de a utiliza elemente ale tonului, ritmului, acordului și intensității sunetelor. Posesorul acestei inteligențe poate auzi
Învățarea integrată. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar by Lucian Ciolan () [Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
o primă imagine asupra extensiunii tematice și asupra persoanelor care ar trebui să participe la proiect. Se poate construi o structură, care poate fi reprezentată sub formă de roată/soare. Figura 42. Instrument pentru a realiza „harta” (disciplinară și/sau conceptuală) unei teme cross-curriculare Fiecare câmp disciplinar sau arie curriculară implicată asociază conceptele sau obiectivele/competențele care pot fi explorate în cadrul temei propuse. Ulterior, dacă harta este prea extinsă, se pot face opțiuni, în funcție de scopurile propuse și de interesele elevilor. Este
Învățarea integrată. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar by Lucian Ciolan () [Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
disciplinar sau arie curriculară implicată asociază conceptele sau obiectivele/competențele care pot fi explorate în cadrul temei propuse. Ulterior, dacă harta este prea extinsă, se pot face opțiuni, în funcție de scopurile propuse și de interesele elevilor. Este necesară un fel de hartă conceptuală, prin intermediul căreia se stabilesc structura de rezistență a temei și configurarea unui model didactic. Aici, se pot dovedi importante: - faptele și informațiile, care sunt date esențiale, de bază, idei și probleme punctuale, separate. Accesul și apoi manipularea și controlarea realității
Învățarea integrată. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar by Lucian Ciolan () [Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
programele școlare pentru diverse discipline și niveluri de școlaritate), exemple pertinente pentru buna formulare a rezultatelor așteptate ale instruirii. IV. Planificarea timpului Timpul este atât o constrângere, cât și o resursă. După alegerea temei, stabilirea contribuțiilor disciplinare și configurarea hărții conceptuale care va fi „parcursă” pe durata experiențelor de învățare ale proiectului integrat, trebuie găsit echilibrul între timpul necesar estimat pentru completarea activităților și timpul efectiv disponibil în cadrul activităților școlare cotidiene sau al activităților extracurriculare. O problemă care apare frecvent în
Învățarea integrată. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar by Lucian Ciolan () [Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
perspectiva percepției cadrelor didactice asupra oportunității activităților cu caracter interdisciplinar. Care credeți că sunt principalele trei avantaje ale activităților interdisciplinare/cross-curriculare? Proiectele integrate reprezintă un vector important de influență direcționată către practicile profesionale/didactice la clasă. În ciuda noutății și dificultăților conceptuale (și, în bună măsură, metodologice), 140 din cele 141 de răspunsuri susțin că în școlile implicate în program au fost inițiate teme cross-curriculare/proiecte interdisciplinare. Acest fapt, alături de răspunsurile la întrebările complementare, oferă cel puțin trei concluzii: • Implementarea componentelor focalizate
Învățarea integrată. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar by Lucian Ciolan () [Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
logică și legitimă, bine fundamentată teoretic și metodologic, cu politici curriculare clare, pe termen scurt, mediu și lung. A fost momentul „reformei obiectivelor” sau al reformei rezultatelor așteptate ale învățării. Acest al doilea val, în ciuda consistenței amintite, a „rezistenței” sale conceptuale și a bunei aprecieri de care s-a bucurat printre practicieni, a rămas în suspendare, necompletat corespunzător de modificarea așteptată și necesară a practicilor de predare/învățare. „Al treilea val” trebuie să urmeze. Curriculumul din România a ajuns, după aproximativ
Învățarea integrată. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar by Lucian Ciolan () [Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
J., 1981, The Schools in Contemporary Society, McMillan, New York. Jarvis, P. (ed.), 2001, The Age of Learning. Education and the Knowledge Society, Kogan Page, Londra. Judge, A., 1994, „Transdisciplinarity - 3 as the Emergence of Patterned Experience. Transcending duality as the conceptual equivalent of learning to walk”, părțile I și a II-a, lucrare prezentată la primul Congres Mondial al Transdisciplinarității, Arrabida, Portugalia. Kaje, J., Interdisciplinarity and Integrated Assessment, http://staff.washington.edu/jkaje/IDR Paper html.htm. Katz, L., 1994, „The Project Approach
Învățarea integrată. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar by Lucian Ciolan () [Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
Rece 63 4.2. Teoria și practica păcii (liberal-)democratice 66 4.3. Neoconservatorismul și politica externă americană 70 Capitolul 5 - Conceptul de securitate (Ruxandra Stoicescu) 77 5.1. Securitatea În relațiile internaționale: o istorie intelectuală 78 5.2. Reformulări conceptuale 81 5.3. Studiul critic al securității 86 5.4. Securitatea umană - un concept mobilizator 89 5.5. Conceptul de securitate În secolul XXI 90 5.6. Securitatea: teorie și practică 92 Capitolul 6 - Securitatea regională. Contexte, agende, identități (Luciana
Politica de securitate națională. Concepte, instituții, procese by Luciana Alexandra Ghica, Marian Zulean () [Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
Din punct de vedere teoretic, cea mai importantă este aceea că pentru Înțelegerea politicii de securitate ca politică publică este nevoie de explicarea unor noțiuni ce provin din zone academice conexe, precum relațiile internaționale sau studiile strategice. Deși, poate dezvoltate conceptual, În special datorită influenței teoriei relațiilor internaționale, studiile de securitate sunt mai degrabă un domeniu pluridisciplinar. De aceea, analizele strict istorice sau În spiritul geopoliticii clasice nu sunt suficiente pentru o educație de calitate În această direcție. Lor trebuie să
Politica de securitate națională. Concepte, instituții, procese by Luciana Alexandra Ghica, Marian Zulean () [Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
altuia sau a unui grup de state, prin organisme specifice (FMI, BIRD, BERD etc.), asupra altora” (Popescu, 2000, pp. 12-14). Așadar, securitatea națională este un concept mult mai complex decât apărarea granițelor prin mijloace militare, dar este necesar un cadru conceptual și o metodologie rațională de evaluare a mediului de securitate și de identificare a amenințărilor reale și a intereselor naționale În acel context. Politica de securitate națională Își propune să protejeze diferite entități: indivizi, stat, regiuni sau sistemul internațional. Însă
Politica de securitate națională. Concepte, instituții, procese by Luciana Alexandra Ghica, Marian Zulean () [Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
ale lumii relațiilor internaționale. De-a lungul timpului, aceste contexte teoretice au avut un profund impact nu numai asupra modalităților de structurare a studiului relațiilor internaționale 1, dar și asupra procesului politic real. Distincția este importantă nu doar În termeni conceptuali, atrăgând atenția asupra pericolului formulării de legi politice despre care se presupune că au fost Învățate din istoria relațiilor internaționale, ci și În termenii mai practici ai politicii de zi cu zi. Pentru a plasa discuția Într-o perspectivă teoretică
Politica de securitate națională. Concepte, instituții, procese by Luciana Alexandra Ghica, Marian Zulean () [Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
asupra relației dintre individ, stat și sistem internațional. Privind aceste dezbateri din alt punct de vedere, este important de notat că, În multe cazuri, disciplina relațiilor internaționale a fost extrem de explicită În a asigura politicienii că le poate furniza hărți conceptuale de Încredere, interpretări „corecte” ale realității, pentru a facilita Înțelegerea evenimentelor și a anumitor recurențe istorice În domeniul politicii internaționale. Hans Morgenthau, de pildă, susținea că ar exista legi obiective care dau formă politicii internaționale În timp și spațiu, iar
Politica de securitate națională. Concepte, instituții, procese by Luciana Alexandra Ghica, Marian Zulean () [Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
avea atât un scop politic, cât și academic și metodologic. Scris În anii imediat următori căderii Cortinei de Fier, urmărea să susțină nevoia de studii despre securitate (scopul politic) și să stabilească o istorie intelectuală sau cel puțin o genealogie conceptuală pentru a se putea merge mai departe În studiul securității (scopul metodologic). Analistul identifică două etape principale ale evoluției studiilor de securitate Înainte de 1991, o „epocă de aur”, care a durat din timpul celui de-al doilea război mondial până În
Politica de securitate națională. Concepte, instituții, procese by Luciana Alexandra Ghica, Marian Zulean () [Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
puțin fatale) variind În mod drastic În timp și spațiu. A Înțelege sensul contemporan al securității, Înseamnă, În aceste condiții, a Înțelege dinamica istorică a politicii mondiale (Krause și Williams, 1997, p. 36). 5.2. Reformulări conceptualetc "5.2. Reformulări conceptuale" În general, se acceptă departajarea susținătorilor acestor reformulări În grupul celor ce vor să extindă studiul securității și cei ce vor să Îl aprofundeze (Tarry, 1998). Acest lucru se referă la cei ce păstrează schema inițială a statului ca obiect
Politica de securitate națională. Concepte, instituții, procese by Luciana Alexandra Ghica, Marian Zulean () [Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
uităm Însă că securitatea umană este mai ales un excelent slogan mobilizator, elaborat În anul 1994 cu scopul strategic de a modifica o anumită agendă politică (Krause, 2004, p. 44). Importanța ei rezidă În faptul de a acorda o coerență conceptuală numeroaselor inițiative guvernamentale și non-guvernamentale, naționale și internaționale, și de a promova reformularea relației dintre stat și cetățenii săi În cazurile unde este nevoie. 5.5. Conceptul de securitate În secolul XXItc "5.5. Conceptul de securitate În secolul XXI
Politica de securitate națională. Concepte, instituții, procese by Luciana Alexandra Ghica, Marian Zulean () [Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
și după ce securitatea a Început să fie definită și prin prisma percepției amenințărilor de securitate 2 (Jervis, 1970; Allison G., 1971; Jervis, 1976), această abordare este Însă mai puțin vizibilă În literatura de specialitate. Există Însă și perspective mai dezvoltate conceptual. Ceea ce au În comun este observația că, pentru a vorbi de securitate regională și, În general, de o problematică la nivel regional, este necesar un grad minim de interdependență Între actorii implicați. Ce anume Înseamnă acest grad de interdependență este
Politica de securitate națională. Concepte, instituții, procese by Luciana Alexandra Ghica, Marian Zulean () [Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]