35,112 matches
-
mai 2020, paragraful 33, a constatat că interpretarea normelor de lege este operațiunea de stabilire a conținutului și a sensului la care acestea se referă și este o etapă absolut necesară în vederea aplicării corecte a legii situației de fapt concrete din cauză, instanța de judecată fiind ținută să aplice în acest scop metodele de interpretare a normelor juridice. Așa cum a stabilit Curtea în mod constant în jurisprudența sa, interpretarea legilor este o operațiune rațională, utilizată de orice subiect de
DECIZIA nr. 766 din 18 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/253210]
-
condiții clare și rezonabile, definite de lege, condiții care să fie fundamentate pe criterii esențiale ce trebuie interpretate restrictiv. ... 12. Autorii subliniază că nici propunerea de revocare a președintelui Senatului și nici Hotărârea Senatului nr. 131/2021 nu invocă norme regulamentare concrete și relevante în susținerea demersului de revocare. ... 13. Prin comparație, art. 26 din Regulamentul Camerei Deputaților, care reglementează procedura revocării președintelui acestei Camere, prevede următoarele: „Președintele Camerei Deputaților poate fi revocat înainte de expirarea mandatului, cu votul majorității deputaților prezenți
DECIZIA nr. 17 din 26 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/252591]
-
sa cu privire la controlul de constituționalitate asupra unei hotărâri de revocare dispuse ca urmare a unei asemenea situații particulare, care valorizează elemente politice cu semnificație juridică în planul relației dintre Parlament și Guvern. În mod firesc și inevitabil, circumstanțele concrete care justifică o asemenea hotărâre diferă de la caz la caz, astfel că hotărârea cuprinde un substrat specific și particular, motiv pentru care analiza Curții nu poate fi decât una cazuală. ... 54. Particularitatea cazului analizat constă în faptul că funcția
DECIZIA nr. 17 din 26 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/252591]
-
al ministrului transporturilor și infrastructurii nr. 108/368/2010 pentru aprobarea Procedurii privind aplicarea măsurii de suspendare a dreptului de utilizare a unui autovehicul prin reținerea plăcuțelor cu numărul de înmatriculare și a certificatului de înmatriculare, precum și a Procedurii privind modalitatea concretă prin care contravenientul face dovada îndeplinirii condițiilor legale pentru continuarea transportului/deplasării, precum și condițiile necesare care trebuie îndeplinite pentru încetarea măsurii de imobilizare, având în vedere disproporționalitatea sancțiunii aplicate și măsurile efective ce necesită a fi luate pentru protejarea drepturilor
DECIZIA nr. 890 din 16 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/253107]
-
atinse de către incident, dacă există, și valorile aferente: numărul total al utilizatorilor serviciilor de plată care au fost afectați și procentul utilizatorilor serviciilor de plată afectați din numărul total al utilizatorilor serviciilor de plată. PSP trebuie să prezinte valori concrete pentru aceste variabile, care pot fi valori efective sau estimări. PSP trebuie să înțeleagă ca fiind „utilizatori ai serviciilor de plată afectate“ toți clienții (de la nivel intern sau din străinătate, consumatori sau întreprinderi) care au un contract cu prestatorul
REGULAMENT nr. 4 din 4 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/252605]
-
legate de furnizarea de servicii de plată. Perioadă de nefuncționare a serviciului: trebuie precizate dacă pragul este sau va fi probabil atins de către incident, precum și valoarea aferentă: timpul total de indisponibilitate a serviciului. PSP trebuie să prezinte valori concrete pentru această variabilă, care pot fi exprimate în valori efective sau estimări. PSP trebuie să aibă în vedere perioada de timp în care orice activitate, proces sau canal asociat prestării serviciilor de plată este sau va fi probabil indisponibil și
REGULAMENT nr. 4 din 4 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/252605]
-
de la momentul în care s-a detectat indisponibilitatea. Impact economic: trebuie precizate dacă pragul este sau va fi probabil atins de către incident, precum și valorile aferente: costurile directe și indirecte exprimate în euro. PSP trebuie să prezinte valori concrete pentru aceste variabile, care pot fi valori efective sau estimări. PSP trebuie să aibă în vedere atât costurile care pot fi legate în mod direct de incident, cât și cele care sunt legate în mod indirect de incident. Printre altele
REGULAMENT nr. 4 din 4 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/252605]
-
și libertăți fundamentale“. Astfel, legea consacră un ansamblu de măsuri care, în contextul pandemiei de COVID-19, sunt considerate apte să contribuie la prevenirea și combaterea efectelor acesteia, măsuri al căror conținut este reglementat la nivelul legii, dar a căror aplicare concretă este stabilită prin hotărâri ale Guvernului, în funcție de existența și incidența anumitor factori de risc. În acest sens, dispozițiile art. 4 alin. (1) din Legea nr. 55/2020 dispun că starea de alertă se instituie și se prelungește, după caz
DECIZIA nr. 50 din 15 februarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/253195]
-
se stabilește aplicarea unor măsuri pe durata stării de alertă cuprind: a) baza legală; b) perioada stării de alertă; c) măsuri pentru creșterea capacității de răspuns, asigurarea rezilienței comunităților și diminuarea impactului tipului de risc necesar a fi aplicate, condițiile concrete de aplicare și destinatarii acestor măsuri; d) instituțiile și autoritățile publice care pun în aplicare sau urmăresc respectarea aplicării măsurilor, după caz“. Urmând capitolului I „Dispoziții generale“ care conține prevederi referitoare la instituirea și prelungirea stării de alertă pe durata
DECIZIA nr. 50 din 15 februarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/253195]
-
flexibilă, astfel încât să se asigure în mod eficient obiectivul stabilit de legiuitor de prevenire și combatere a efectelor pandemiei de COVID-19, dar și imperativul respectării caracterului proporțional al restrângerii exercițiului unor drepturi prin raportare la acest obiectiv și datele concrete ale realității. S-ar putea ajunge astfel în situația în care obligațiile impuse să aibă aceeași sferă de aplicare, deși gravitatea fenomenului s-a redus, justificând restrângerea acestei sfere sau chiar neaplicarea măsurilor. ... 38. Cu același prilej, Curtea a precizat
DECIZIA nr. 50 din 15 februarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/253195]
-
cuprinsul Legii nr. 55/2020 se referă la măsuri consacrate la nivelul legii, așa cum de altfel este și măsura obligativității purtării măștii de protecție, consacrată în mod expres în conținutul art. 13 lit. a) din Legea nr. 55/2020. În situația concretă a autorilor excepției de neconstituționalitate care au fost sancționați contravențional pentru nerespectarea obligației de a purta masca de protecție, Curtea a constatat că aceștia aveau posibilitatea de a lua cunoștință de conținutul acestei obligații prin examinarea conținutului art. 13 lit.
DECIZIA nr. 50 din 15 februarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/253195]
-
doar infracțiunile de corupție reglementate în capitolul III secțiunea a 2-a (intitulată „Infracțiuni de corupție“) din Legea nr. 78/2000, respectiv infracțiunile de luare de mită, dare de mită, trafic de influență și cumpărare de influență, fără a se explica înțelesul concret al acestei expresii. Totodată, noțiunea de „pagubă“ din același articol a fost considerată unanim de instanțele de judecată ca fiind prejudiciul cauzat părții civile reprezentând urmarea imediată a infracțiunii de abuz în serviciu, prevăzută de art. 297 din Codul penal
DECIZIA nr. 26 din 15 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251591]
-
dacă, dimpotrivă, aceasta a lăsat procesul în nelucrare din motive imputabile sieși, dovedind lipsa de stăruință cu privire la finalizarea acestuia. Ca atare, sintagma "motive imputabile" va fi analizată de instanța care se pronunță asupra perimării în funcție de împrejurările concrete și în ansamblul normelor procedurale aplicabile în cauză. Curtea a apreciat, totodată, că nu se poate susține că sintagma criticată ar avea un caracter vag și imprecis, întrucât, față de regulile de procedură clare și inechivoce care guvernează procesul civil
DECIZIE nr. 824 din 9 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/252401]
-
termenul de prescripție al acestei infracțiuni nu poate fi evaluat prin prisma unei alte categorii de infracțiuni (mai ușoară sau mai gravă), cu consecințe asupra termenului în care trebuie finalizată tragerea la răspundere penală a unei persoane. Numai stabilirea cuantumului concret al pedepsei are drept criteriu suplimentar pedeapsa prevăzută de lege pentru infracțiunea cea mai gravă care intră în scopul grupului infracțional. Totodată s-a susținut că, potrivit dispozițiilor art. 141^1 din Codul penal din 1969, prin pedeapsa prevăzută de lege
DECIZIA nr. 75 din 4 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251724]
-
justificată și de argumentul că dispozițiile legale cuprinse în art. 7 alin. (2) din Legea nr. 39/2003 (formularea anterioară datei de 1 februarie 2014) sunt menite a impune o sublimită sancționatorie maximă care nu poate fi depășită în stabilirea pedepsei concrete individualizate judiciar de către instanță, ca efect al reținerii comiterii respectivei infracțiuni în sarcina unei anumite persoane. Aceste sublimite sunt influențate de situația de fapt reținută și de aspecte conexe, fiind, după caz, aplicabile sau nu. Ele nu pot însă
DECIZIA nr. 75 din 4 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251724]
-
că „pedeapsa pentru faptele de la alin. (1) nu poate fi mai mare decât sancțiunea prevăzută de lege pentru infracțiunea cea mai gravă care intră în scopul grupului infracțional organizat“, însă „pedeapsa“ la care face referire acest alineat este pedeapsa concretă aplicată de instanța de judecată, în urma procesului de individualizare judiciară a pedepsei, acest alineat urmând a fi corelat cu dispozițiile alin. (1). Or, termenele de prescripție se calculează prin luarea în considerare a pedepsei prevăzute de lege pentru infracțiunea
DECIZIA nr. 75 din 4 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251724]
-
Or, termenele de prescripție se calculează prin luarea în considerare a pedepsei prevăzute de lege pentru infracțiunea săvârșită, în cazul nostru, aceea de constituire a unui grup infracțional organizat (5-20 de ani), și nu prin luarea în considerare a pedepsei concrete aplicate de instanța de judecată. ... V.3. Universitatea de Vest din Timișoara, Facultatea de Drept, Departamentul de drept public, prin conferențiar universitar doctor Laura Maria Stănilă, în principal, a solicitat respingerea ca inadmisibilă a sesizării Curții de Apel Suceava, susținând că
DECIZIA nr. 75 din 4 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251724]
-
dificultate care să permită a se recurge la procedura hotărârii prealabile. Apare ca evident că înțelesul sintagmei se referă la limitele prevăzute de lege pentru o anumită infracțiune, fără a se avea în seamă limitările în aplicarea unei anumite pedepse concrete, iar instituția prescripției se calculează în funcție de maximul prevăzut în textul de lege respectiv. Ca soluție secundară, în ipoteza în care această opinie nu va fi însușită de Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală din
DECIZIA nr. 75 din 4 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251724]
-
de săvârșirea infracțiunii predicat sau scop a asocierii infracționale. Prin urmare, pericolul său abstract a fost evaluat de legislator, fără raportare la scopul grupării criminale. Deși maximul prevăzut de lege ar fi permis o pedeapsă superioară acelui cuantum, în situația concretă, judecătorul va fi ținut de maximul prevăzut pentru infracțiunea-scop care ar avea tratamentul sancționator cel mai sever. ... V.4. Universitatea din București, Departamentul de Drept penal, Facultatea de Drept, prin asistent universitar Dragoș Pârgaru, a susținut că, în cazul infracțiunii
DECIZIA nr. 75 din 4 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251724]
-
către subiectul activ în cauză. Din perspectiva art. 122 și art. 141^1 din Codul penal anterior și art. 187 din Codul penal actual, în cuprinsul acestei operațiuni sunt lipsite de relevanță juridică diverse aspecte de natură conjuncturală, decurgând din manifestări concrete ale situației de fapt reținute în cadrul anumitor spețe determinate, spre deosebire de ipoteze faptice reținute în alte spețe determinate. Infracțiunea de inițiere sau constituire a unui grup infracțional organizat ori aderare sau sprijinire sub orice formă a unui astfel
DECIZIA nr. 75 din 4 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251724]
-
Legea nr. 39/2003 (de la 5 la 20 de ani închisoare), a instituit o normă de limitare în procesul de individualizare a cuantumului pedepsei. Astfel, deși maximul prevăzut de lege ar fi permis o pedeapsă superioară acelui cuantum, în situația concretă judecătorul va fi ținut de maximul prevăzut pentru infracțiunea-scop care ar avea tratamentul sancționator cel mai sever. Dispozițiile legale ce decurg din prevederi precum cele analizate, cuprinse în art. 7 alin. (2) din Legea nr. 39/2003, în art. 206
DECIZIA nr. 75 din 4 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251724]
-
39/2003, în art. 206 alin. (1) teza ultimă ori art. 269 alin. (2) și art. 270 alin. (2) din Codul penal actual etc., reprezintă texte menite a impune o sublimită sancționatoare maximă care nu poate fi depășită în stabilirea pedepsei concrete individualizate judiciar de către instanță, ca efect al reținerii comiterii respectivei infracțiuni în sarcina unei anumite persoane. Aceste sublimite sunt influențate de situația de fapt reținută și de aspecte conexe, fiind uneori posibil a se aplica, iar alteori nu, însă
DECIZIA nr. 75 din 4 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251724]
-
unui anumit domeniu de relații sociale și de specificul acestuia. Or, în măsura în care domeniul de incidență al reglementării este determinat concret, aceasta are caracter individual, ea fiind concepută nu pentru a fi aplicată unui număr nedeterminat de cazuri concrete, în funcție de încadrarea lor în ipoteza normei, ci, de plano, într-un singur caz, prestabilit fără echivoc. În cazul în care Parlamentul își arogă competența de legiferare, în condițiile, domeniul și cu finalitatea urmărite, se încalcă principiul separației și
DECIZIA nr. 58 din 16 februarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/252398]
-
unui anumit domeniu de relații sociale și de specificul acestuia. Or, în măsura în care domeniul de incidență al reglementării este determinat concret, aceasta are caracter individual, ea fiind concepută nu pentru a fi aplicată unui număr nedeterminat de cazuri concrete, în funcție de încadrarea lor în ipoteza normei, ci, de plano, într-un singur caz, prestabilit fără echivoc. În cazul în care Parlamentul își arogă competența de legiferare, în condițiile, domeniul și cu finalitatea urmărite, se încalcă principiul separației și
DECIZIA nr. 58 din 16 februarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/252398]
-
a bunurilor din domeniul public al statului în domeniul public al unităților administrativ-teritoriale, aduce atingere art. 1 alin. (4) și art. 61 alin. (1) din Constituție, deoarece Parlamentul, care ar trebui să adopte legi aplicabile unui număr nedeterminat de cazuri concrete, își arogă competența de legiferare cu caracter individual pentru bunuri determinate ut singuli, în mod discreționar, oricând și în orice condiții. Folosind în mod nediferențiat termenul „lege“, în condițiile în care, potrivit jurisprudenței Curții Constituționale, numai bunurile care fac obiect
DECIZIA nr. 58 din 16 februarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/252398]