3,668 matches
-
învață teoriile disonanței cognitive sau ale influenței sociale. Într-o situație de schimbare, oamenii obișnuiți acționează în modul cel mai natural, riscă să nu fie eficace, dorind să modifice ideile fără a ține cont de comportamente sau de euristica relațiilor conflictuale. Tot răul decurge din faptul că acționăm ignorând metodele și procedeele fundamentale aflate în joc. Prima breșă pe care modernitatea a făcut-o în armura ideatică și instituțională a ordinii publice în care oamenii au trăit vreme de zeci de
Conceptul de libertate în filosofia modernă by Irina-Elena Aporcăriţei () [Corola-publishinghouse/Science/663_a_1310]
-
ei sunt nevoiți să convină asupra celor ce urmează: în primul rând asupra regulilor generale de soluționare a conflictelor, asupra legilor; în al doilea rând asupra unei instanțe neutre, care poate da un verdict neutru, care are în vedere părțile conflictuale În epoca modernă, originile statului au fost explicate cu ajutorul modelului juridic: Statul este înființat ca o putere neutră care soluționează conflicte, garantând astfel o conviețuire pașnică. Sunt necesare astfel două condiții: pe de o parte, supremațiape de altă parte, supremația
Conceptul de libertate în filosofia modernă by Irina-Elena Aporcăriţei () [Corola-publishinghouse/Science/663_a_1310]
-
un artefact al cercetării, categoriile efective acceptate de informatorii înșiși fiind mult mai ambigue. Ideea de „excludere”, „domesticire” sau „cointeresare” a femeilor, dominantă inclusiv în reevaluările feministe (Brightman 1996), are ea însăși efectul nedorit de a perpetua o realitate exagerat conflictuală, deseori lipsită de substanță în contextul complementarității depline și foarte practice recunoscute de vânătorii-culegătorii înșiși. 4. Limitele analogiilor etnografice Nu ne propunem, în continuare, să contestăm importanța decisivă a contextelor ecologice pentru existența și dinamica tuturor societăților de vânători-culegători, inclusiv
CEI UITAŢI: FEMEILE ŞI COPIII ÎN CERCETAREA EPOCII PALEOLITICE. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Mircea Anghelinu, Loredana Niţă () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_645]
-
În timp ce primul model sugerează un debut timpuriu al relațiilor stabile între cele două sexe - fie ele și poliginice, dar gravitând în jurul certitudinii paternității (Foley 2001; Foley & Lee 1996; Gowlett 2008) -, cel de-al doilea preferă să dea credit unei versiuni conflictuale, în care rezistența colectivă a femeilor la avansurile sexuale ale masculilor se transformă treptat într-o exploatare generică a energiei acestora, sub forma schimbului hrană-sex (Powers & Watts 1996). Succesul „conspirației” ar fi depins, pentru acești din urmă autori, de soliditatea
CEI UITAŢI: FEMEILE ŞI COPIII ÎN CERCETAREA EPOCII PALEOLITICE. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Mircea Anghelinu, Loredana Niţă () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_645]
-
inițiativelor celorlalți copii. Ce rol ia și i se dă copilului în activitățile și jocurile de grup? Acționează el ? Este dominator? Este flexibil? Ce rol joacă în jocul cu roluri? Cum reacționează copilul în situații plăcute și in situații frustrate, conflictuale ? Își exprimă el în mod constant sentimentele, fie ele pozitive, fie ele negative sau arată puține sentimente? Se retrage ? Dar agresivitatea copilului ? Ajunge să se exprime într-un mod care e permis în raport cu situația sau se manifestă continuu și independent
ATITUDINEA PĂRINŢILOR DIN MEDIUL RURAL ŞI EFECTELE ASUPRA ADAPTĂRII ŞCOLARE by SARDARIU ELISABETA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/338_a_598]
-
ca argument într-o problemă) * Dialogul de negociere (se practică în cazul unor conflicte de interese) * Dalogul de informare (schimb de informații între mai multe persoane) * Dialogul deliberativ (implică o dilemă ce trebuie rezolvată) * Dialogul persuasiv (se bazează pe opinii conflictuale, fiecare încercând persuadarea interlocutorului) * Dialogul în trei (locutor, interlocutor, public) EXERCIȚII DIALOGUL 4. Într-un ziar citești următorul anunț: “În data de 21 mai 2006 a fost lansată suita de lecții interactive “Învață cu noi”. Lecțiile sunt concepute în conformitate cu programa
Comunicarea. Ghid practic by Elena-Laura Bolotă () [Corola-publishinghouse/Science/655_a_1298]
-
apar marii sceptici: Charron, Sanchez, Montaigne, Pascal și de asemenea analiști și metodiști ai erorii și îndoielii ) : Bacon și Descartes. Secolul al XVII-lea este un secol al contradicțiilor, antinomiilor și dualismului, dar și un secol de trecere de la contradictții conflictuale, la înțelegerea antinomiilor spre avansarea, în plan uman, unui dualism ce va culmina cu o metafizică a subiectivității, a unui om rupt de natură, un om care ține de o paradigmă nouă. Este vorba de “modelul modernității, ce-și face
Cartesianismul ca paradigmă a "trecerii" by Georgia Zmeu () [Corola-publishinghouse/Science/471_a_1370]
-
non a păstrării certitudinii existenței. Cogito-ul rezultă din acțiune și impune așadar acțiune neîntreruptă. Secolul al XVII-lea a fost un secol al contradicțiilor și antinomiilor, ca și secolul nostru, dar a fost și un secol de trecere de la contradicțiile conflictuale la înțelegerea antinomiilor. Metafizica a culminat cu subiectivitatea unui om care începea sa-și recâștige libertatea cu prețul însingurării și al singurătății, un om care sacrifică uitării trecutul în numele unui viitor incert. În acest secol intră în scenă o nouă
Cartesianismul ca paradigmă a "trecerii" by Georgia Zmeu () [Corola-publishinghouse/Science/471_a_1370]
-
care a vrut să se impună prin propria modalitate de expresie artistică. Eu cred în dramaturg, în rolul acesta pe care îl are dramaturgul care știe să construiască și care trebuie să demonstreze că știe să construiască tipologii, caractere, relații conflictuale firești, toată tehnica aceasta de a ține spectatorul în atenție. Eu cred în teatrul bine scris, în consistența replicii. Ceea ce fac regizorii în momentul de față, uneori mă amuză și observ că unora nu prea le stă bine acest teribilism
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_991]
-
care a vrut să se impună prin propria modalitate de expresie artistică. Eu cred în dramaturg, în rolul acesta pe care îl are dramaturgul care știe să construiască și care trebuie să demonstreze că știe să construiască tipologii, caractere, relații conflictuale firești, toată tehnica aceasta de a ține spectatorul în atenție. Eu cred în teatrul bine scris, în consistența replicii. Ceea ce fac regizorii în momentul de față, uneori mă amuză și observ că unora nu prea le stă bine acest teribilism
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_986]
-
din SUA a anunțat o sporire semnificativă a numărului de școli superioare și Universități care oferă cursuri de limbaj gestual, plasând acest limbaj printre primele 15 limbaje cel mai intensiv predate în SUA în 2003. Cum pot exista două impulsuri conflictuale în același timp: a eradica surditatea și a sărbători cea mai ilustră consecință a ei, crearea și întreținerea unei forme unice de limbaj uman? Acest conflict de impulsuri, de ,,a repara” pe de o parte și de a recunoaște diversitatea
Cultura surzilor ?i viitorul comunit??ii lor by Florea Barbu () [Corola-publishinghouse/Science/84045_a_85370]
-
și lung asupra celor cu care interacționează. II.5.2.2 Geometria variabilă a relațiilor educaționale Relațiile profesor(i) - elev(i) influențează statutul existențial al celor intrați în situația de comunicare educațională. Temperatura situației educaționale (caldă, normală, rece sau tensional conflictuală) definește parțial calitatea interacțiunilor în educație, potențialul de câștig al jocului de tip „educație”. Pentru mulți, subiecți conduita empatică este una imperios practică. Echilibrul competențelor comunicativ-afective devine elementul central al profesionalității. Prin retroacțiune, empatia relațională prezentă în spațiul educațional produce
Competenţa profesională în sistemul educaţional by Marin Pânzariu, Andrei Enoiu-Pânzariu () [Corola-publishinghouse/Science/734_a_1172]
-
stabilește cu elevii, colegii, superiorii și chiar cu persoane din afara mediului profesional, pot apărea anumite dezacorduri cauzate de existența unor puncte de vedere diferite, scopuri diferite, nevoi și valori diverse. Aplicând expresia „tonul face muzica”, profesorul poate depăși aceste stări conflictuale prin următoarele metode: comunicarea directă; negocierea (comunicare structurată); mediatizarea (negociere facilitată); facilitarea proceselor de rezolvare și a problemelor (mediere între mai multe părți). II.8 Formarea profesorilor din perspectiva competenței interculturale Termenul de „intercultural”, în spațiul educațional, presupune dobândirea de către
Competenţa profesională în sistemul educaţional by Marin Pânzariu, Andrei Enoiu-Pânzariu () [Corola-publishinghouse/Science/734_a_1172]
-
Prieten al bibliotecii". Data Director Sigla ... Biblioteca Str. ... Localitatea http:// e-mail ... Domnule/doamnă... Sesizarea dumneavoastră a fost analizată de colectivul nostru. Ne cerem scuze pentru incidentul/neajunsul produs. Vă asigurăm de întreaga noastră considerație, sperând să evităm pe viitor situații conflictuale. Data Director Scrisoare de sponsorizare Sigla Biblioteca Str Localitatea http:// e-mail Către instituția.... Domnule Director, Facem apel la înțelegerea dumneavoastră și la suportul financiar adresându-vă rugămintea de a ne ajuta în achiziționarea unor lucrări/editarea unei cărți/organizarea unui
Biblioteconomie şi ştiinţa informării,Vol. 2 : Ştiinţa informării în întrebări şi răspunsuri by Nicoleta Marinescu () [Corola-publishinghouse/Science/521_a_1237]
-
percepe că o altă parte a afectat negativ sau urmează să afecteze negativ ceva de interes pentru prima parte. Conflictul : * poate deforma realitatea * duce la rigiditate în domeniul relațiilor interumane * crează stare de frustare în rândul persoanelor implicate în situația conflictuală Conflictul în sine nu este nedorit ci este considerat un fenomen care are efecte constructive sau distructive asupra grupului și asupra organizației din care fac parte. Efectele constructive ale conflictului: * este energizant, “trezește lumea”, o pune în mișcare; * necesită căutarea
COMUNICARE ŞI CONFLICT ÎN MEDIUL EDUCAŢIONAL by CARMEN ZELINSCHI () [Corola-publishinghouse/Science/708_a_1150]
-
diferite și împărtășesc credințe diferite. De aceea ei se pot raporta la valori diferite și din această cauză pot izbucni uneori conflicte sângeroase. 3. Când oamenii văd diferit un anumit lucru sau gândesc diferit despre el, pot să apară situații conflictuale. 4. Interesele diferite ale oamenilor îi determină pe aceștia să aibă preocupări diferite. Din această cauză pot să apară conflicte în familie, între colegi sau prieteni deoarece fiecare dintre ei, consideră importantă o alta activitate. 5. Banii sunt o resursă
COMUNICARE ŞI CONFLICT ÎN MEDIUL EDUCAŢIONAL by CARMEN ZELINSCHI () [Corola-publishinghouse/Science/708_a_1150]
-
înregistrează efectele conflictului, confruntarea ia sfârșit prin soluționare sau reprimare și se ajunge fie la o colaborare eficientă, fie la un nou conflict mai violent decât primul. B. Efectele conflictului 1. Efecte funcționale - care vizează o bună înțelegere a surselor conflictuale, o îmbunătățire a sistemului decizional, punerea accentului pe dezvoltarea creativității, stimularea spiritului inovator în rezolvarea problemelor și a încrederii în sine. 2. Efectele disfuncționale - cu rol distructiv în dinamica organizației prin menținerea furiei, ostilității și reducerea cominicării, a spiritului participativ
COMUNICARE ŞI CONFLICT ÎN MEDIUL EDUCAŢIONAL by CARMEN ZELINSCHI () [Corola-publishinghouse/Science/708_a_1150]
-
ceilalți cât și în luarea unor decizii importante. Rezolvarea conflictelor este procesul de depășire a barierelor cognitive, stabilirea acordului între părțile aflate în conflict. S ar putea găsi astfel o cale de rezolvare, prin colaborare, care ar putea îndrepta aspectele conflictuale. Principii: 1. Menținerea unei relații pozitive pe perioada conflictului prin ascultarea activă, utilizarea întrebărilor deschise, clarificarea mesajelor; 2. Diferențierea dintre evenimente, comportament și interpretarea lor, evaluarea diferitelor opțiuni; 3. Focalizarea pe problemă și nu pe persoană, folosirea unor termeni concreți
COMUNICARE ŞI CONFLICT ÎN MEDIUL EDUCAŢIONAL by CARMEN ZELINSCHI () [Corola-publishinghouse/Science/708_a_1150]
-
pentru a construi o viziune comună prin explorarea propriei persoane și a celeilalte (joc de rol, harta conflictului); * Privirea problemei într-un context mai larg și într-un cadru temporal mai amplu prin analiză individuală sau de grup a situațiilor conflictuale (lărgirea perspectivelor); * Respectarea nevoilor fiecăruia prin depistarea și elaborarea de soluții în comun, care să asigure victoria ambelor părți (victorie-victorie); * Transformarea problemelor în posibilități constructive (stimularea creativității la nivel individual sau de grup); * Instrumente de comunicare ce construiesc relațiile dintre
COMUNICARE ŞI CONFLICT ÎN MEDIUL EDUCAŢIONAL by CARMEN ZELINSCHI () [Corola-publishinghouse/Science/708_a_1150]
-
care acestea acționează. * Expresie emoțională pozitivă. Elevii învață să-și exprime sentimentele, în special supărarea sau nemulțumirea, în modalități neagresive și nedistructive. Totodata, ei învață autocontrolul. * Rezolvarea conflictelor. Elevii deprind abilitatea de a răspunde în mod creativ într-o situație conflictuală. b. Conflicte între profesor și elevi Pentru a evita apariția acestui tip de conflict, profesorul nu trebuie să-și utilizeze puterea în mod discreționar, cu scopul de a evidenția lipsa de putere a elevilor. Autoritatea profesorului trebuie să se manifeste
COMUNICARE ŞI CONFLICT ÎN MEDIUL EDUCAŢIONAL by CARMEN ZELINSCHI () [Corola-publishinghouse/Science/708_a_1150]
-
poate spune în cancelarie și la subiectele evitate în aceste discuții. În general, se evită temele care au dus sau pot duce la conflicte personale sau profesionale iar abordarea unui astfel de subiect poate semnala posibila apariție a unei situații conflictuale. Foarte delicate sunt conflictele unor profesori cu conducerea școlii în general sau cu directorul școlii, în special. Pentru evitarea și / sau rezolvarea rapidă a unor astfel de conflicte, este bine ca fiecare parte să adopte un comportament „proactiv”, prin care
COMUNICARE ŞI CONFLICT ÎN MEDIUL EDUCAŢIONAL by CARMEN ZELINSCHI () [Corola-publishinghouse/Science/708_a_1150]
-
gestiunea timpului, argumentele și atitudinile utilizabile în construirea sinergiei. 2.Deschiderea negocierii - este foarte importantă pentru că în această etapă se formează practic opinia despre interlocutor. Ea presupune: * ascultarea și evaluarea a ceea ce interlocutorii aud; * punerea de întrebări și explorarea situației conflictuale; * manifestarea de puncte de vedere proprii, fără intenția de a-i distruge “pe partenerii de negociere”; dominarea intențiilor pozitive față de cele negative. Principiile negocierii: * “ce tie nu-ți place, altuia nu-i face” - evitarea atacurilor personale, lansarea unei alternative juste
COMUNICARE ŞI CONFLICT ÎN MEDIUL EDUCAŢIONAL by CARMEN ZELINSCHI () [Corola-publishinghouse/Science/708_a_1150]
-
a utilizat tactica; * “rezumarea incorectă” - în timpul prezentării stadiului la care s-a ajuns, se face o eroare în interes propriu; În desfășurarea oricărei negocieri trebuie evitate câteva erori comportamentale: * agresivitatea (agresiunea și furia întunecă înțelegerea fenomenelor); * personalizarea (legarea unei situații conflictuale de o anumită persoană); * neînțelegerea (înțelegerea greșită a unor gesturi, afirmații care țin de un anumit specific cultural); * uni-raționalismul (să se considere ca unic adevărul propriu); * neascultarea (lipsa abilităților de a asculta). 4.Încheierea negocierii - se face prin evaluarea a
COMUNICARE ŞI CONFLICT ÎN MEDIUL EDUCAŢIONAL by CARMEN ZELINSCHI () [Corola-publishinghouse/Science/708_a_1150]
-
5. Evită etnocentrismul; înțelege și acceptă realitatea diferențelor culturale. 6. Fă diferența clară între “interese” și “poziții”. 7. Cercetează interesele proprii și pe cele ale celuilalt pentru a identifica interesele comune și compatibile pe care le aveți. 8. Definește interesele conflictuale drept o problemă reciprocă ce urmează să fie rezolvată prin cooperare. 9. Ascultă cu atenție și vorbește în așa fel încât să fii înțeles; este necesară încercarea activă de a te pune în locul celuilalt și de a verifica mereu dacă
COMUNICARE ŞI CONFLICT ÎN MEDIUL EDUCAŢIONAL by CARMEN ZELINSCHI () [Corola-publishinghouse/Science/708_a_1150]
-
de a accepta constrângerile, cu alte cuvinte, ea reprezintă o modalitate de protest. Enurezisul creează copilului o stare caracterială particulară de inferioritate, profund umilitoare, ceea ce poate determina prin contrapondere o atitudine de agresiune împotriva mediului ambiant și, eventual, diverse situații conflictuale care îngroașă și mai mult trăsăturile caracteriale reprobabile apărute în conduita copilului. I.Srăchinaru crede că cele mai multe din asemenea manifestări sunt reacții de tip nevrotic și că numai în condiții cu totul particulare dobândesc, la un număr foarte restrâns de
124Bibliografie: Allport G., Structura şi dezvoltarea personalităţii, EDP, 1981 Atkinson R.L., Atkinson R.C., Smith E.E., Bem J. Dary Introducere în psihologie, Editura Tehnică, ediţia a XI-a, 2002 Banciu D., Rădulescu S., Voicu M., Adolescenţii şi familia, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1987 Birch A., Psihologia dezvoltării, Editura Tehnică, Bucureşti, 2002 Doron R., Parot F., Dicţionar de psihologie, Editura Humanitas, Bucuresti, 1981 Hayes N., Orrel S., Introducere în psihologie, ediţia a III-a, Editura Bic All, Bucureşti, 2003 Neamţu C., Devianţă şcolară, Editura Polirom, 2003 Preda V., Profilaxia delincvenţei juvenile şi reintegrarea socială, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1981 Rudică T, Maturizarea personalităţii, Editura Junimea, Iaşi, 1990 Stănciulescu E., Sociologia educaţiei familiale, Editura Polirom, Iaşi, 1997 Străchinaru I., Devierile de conduită la copii, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Vincent R., Cunoaşterea copilului, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Turliuc M.N., curs Psihologia comportamentului deviant Turliuc M.N., Psihologia cuplului şi familiei , Editura Performantica, Iaşi, 2004 125126. In: ROLUL STILURILOR PARENTALE ŞI AL FACTORILOR DE PERSONALITATE ASUPRA DEVIANŢEI COMPORTAMENTALE by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/522_a_875]