7,400 matches
-
comportamentul sistemelor sociale, este necesar deci să includem în formularea lor și nivelul de cunoaștere la care se plasează respectivul sistem. Acesta va putea aduce o serie de precizări asupra unor aspecte importante ca: predictibilitatea alegerii, probabilitatea explorării alternativelor, atitudine conservatoare sau inovatoare, considerarea consecințelor de termen scurt și lung etc. Forma conștiinței ca factor determinanttc " Forma conștiinței ca factor determinant" Nu numai conținutul cognitiv al conștiinței (cantitatea și calitatea cunoștințelor disponibile), ci și forma proceselor cognitive aduce o contribuție proprie
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
un anumit mod de organizare. Pentru a funcționa, sistemul social organizat într-un anumit fel dezvoltă forțe integrative, de apărare împotriva factorilor perturbatori, distructivi. Structural, sistemul este orientat spre menținere, perpetuare. Există însă aici o potență negativă: o tendință structurală conservatoare a oricărui mod de organizare. Sistemul nu poate distinge între factori strict distructivi și factori constructivi care presează spre schimbarea sa structurală. Suntem așadar în prezența cecității funciare a oricărei structuri. Ea nu poate distinge între factori perturbatori și factori
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
responsabilă de atitudinea negativă a personalului și de lipsa de autoritate a ierarhiei. Riscul intervenției secvențiale este deci acela de „a cârpi un sac” ce ar trebui mai degrabă să fie schimbat. În aceste situații, ea poate avea o funcție conservatoare, sprijinind menținerea artificială a unor modalități de organizare structural deficitare sau chiar dezvoltarea aberantă a unor sisteme pe căi care, în principiu, nu au nici o speranță. Deasemenea, poate duce la conservarea unor iluzii ale sistemelor sociale particulare. De exemplu, iluzia
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
să genereze reacții de respingere. Atitudine utopică. Adesea, sistemele sociale acuză sociologul că furnizează soluții nepractice, utopice. Uneori, așa cum am văzut mai înainte, această acuzație își are originea în faptul că sociologul este orientat spre explorarea alternativelor structurale, contrariind tendințele conservatoare ale sistemelor practice. Alteori însă, acuzația este îndreptățită. Se întâmplă adesea ca sociologul să judece sistemele reale de pe poziția unor „modele ideale” care nu sunt realizabile fie dincauza lipsei unor condiții obiective, independente de respectivul sistem, fie a inconsistențelor lor
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
împotriva lui Q, iar gama de opțiuni care să poată învinge pe Q este mult mai mică. Dacă opțiunea finală de la sfârșitul procesului de amendare se află în afara acestei game, Q va deveni câștigător. Predilecțiile din cadrul acestui proces sunt destul de conservatoare. Politicile vor evolua ceva mai încet în condițiile unei reguli recapitulative, decât în condițiile uneia care privește doar înainte. O altă consecință va fi aceea de a stabiliza sistemul de propuneri și amendamente. Rezultatul specific nu poate fi prezis, dar
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
și un mod particular de a înțelege și a aprecia lumea. A fost un om profund nemulțumit, irascibil, pătimaș, acuzator, cu o vedere limitată asupra existenței și a oamenilor, sesizând numai partea urâtă și rea a lucrurilor, cu un spirit conservator și terestru, insensibil la idei și fapte mari. Lipsit de studii sistematice prin care să-și apropie și să-și fixeze o viziune asupra istoriei, N. își însușește în mod firesc credințele și părerile omului simplu, după care rânduiala divină
NECULCE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288395_a_289724]
-
simpatie prin afabilitatea lui surâzătoare. O vreme, contând și pe un fizic de care era mândru, a jucat teatru pe scene din provincie, experiență ce avea să-i folosească. În 1911 este primit în Societatea Scriitorilor Români. Inițial cu opțiuni conservatoare, ulterior trece la liberali, ajungând șef de cabinet în Ministerul Instrucțiunii Publice (1912). În presă nu era privit ca un gazetar oarecare, de vreme ce în 1914 Sindicatul Ziariștilor Români îl deleagă să reprezinte breasla la o reuniune desfășurată la Copenhaga. O
NICOLAU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288442_a_289771]
-
un factor de ponderare a entuziasmului raționalist, mai ales că ele au, În sensul lui Mircea Florian, un caracter recesiv și sunt rezultatul unei Înțelepciuni colective Îndelung exersate. Iar În fața exuberanței este mereu necesar un filtru al unei atitudini mai conservatoare. S-au exprimat și puncte de vedere extreme privind situația actuală din această disciplină: „Sociologia nu este decât un cuvânt, sub care se plasează diferite activități eterogene: frazeologia și topica istoriei, filosofia politică a săracului sau istoria lumii contemporane; (ă
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
și, În ultimă instanță, de creștere a statutului său social În relația cu clasa politică. Și clasa politică a văzut În sociologie o resursă de modernizare a societății socialiste și, unii, chiar de utilizare a ei În lupta Împotriva grupurilor conservatoare din partid. Mecanismele relansării sociologiei. Spre sfârșitul anilor ’50 și În prima parte a anilor ’60 activitatea sociologică Începuse să se dezvolte. În primul rând, s-au publicat lucrări de sociologie - de regulă, produse tot de sociologii formați Înainte de război
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
petrecut În toate țările comuniste. Liberalizarea lansată inițial se Înscrisese, inevitabil, pe drumul unei reforme profunde a sistemului - eventual, al schimbării sale. „Comunismul cu față umană” din Cehoslovacia a fost vârful procesului de reformă, fiind Înăbușit cu tancurile de către forțele conservatoare. Procesul de reformă din România nu a Început, În primul rând, de la vârful partidului, ci mai mult din masa de intelectuali, sociologia având și ea o contribuție importantă. Conducerea partidului a creat o anumită permisivitate confuză care a oferit doar
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
și al Studioului de Poezie ieșean (1983-1987). Debutând în perioada înnoirii aduse de promoția optzecistă, P. face, într-un fel, figură aparte printre colegii de generație. Poezia lui, mai ales cea din Norul de marmură, pare mai conformistă și mai conservatoare decât cea a altor optzeciști, vădind mai degrabă înclinația pentru exprimarea în filiația „înaltului modernism” postbelic, decât evoluția către soluțiile postmoderne. Modernismul rezidă nu atât în expresie, dicție, mijloace și recuzită, în imagistică și sintaxa specifică, cât în poziționarea filosofică
PANAITE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288648_a_289977]
-
opoziției unite, este grațiat de rege și își continuă activitatea politică. În Parlament se distinge prin ardoarea cu care susține votul universal, prin înțelegerea arătată deputaților socialiști și prin campaniile de condamnare vehementă a deputaților antisemiți. Se apropie de Partidul Conservator, al cărui membru devine în 1897, din 1901 revenind în Partidul Liberal. Tot acum publică studii despre starea economică și socială a țăranilor români. Ca avocat, P. a pledat, împreună cu B. Delavrancea, în procesul intentat de I. L. Caragiale lui C.
PANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288661_a_289990]
-
mult timp pentru a se transforma într-o altă revoluție. În general, se admite că Revoluția americană și cea franceză au ilustrat pe deplin efectele unei asemenea „revoluții” mentale. De îndată, însă, a apărut și reversul. Este vorba despre reacțiile conservatoare din epocă, inițiate și reprezentate mai ales de Edmund Burke, care, în faimoasele sale Reflections on the Revolution in France (1790), considera că Iluminismul nu a fost decât o „cabală literară”, o conspirație filosofică menită să distrugă creștinătatea, dar și
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
aplicate în secolele al XIX-lea și XX se bazau pe forța explicativă a claselor sociale. Tot astfel, partidele și regimurile politice se defineau prin raportare la diviziunea pe clase sau în funcție de alte axe constitutive ale societăților. De exemplu, partidele conservatoare sau liberale se identificau cu clasele proprietarilor, partidele socialiste cu muncitorii, tot așa cum existau partide țărănești, ale pensionarilor etc. O astfel de construcție era specifică nu numai pentru actorii sociali individuali, ci se aplica și în cazul actorilor naționali. Construcția
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
Berlin, funcție la care renunță la 19 iulie. Întors în țară, conduce ziarul „Timpul” în perioada ianuarie-aprilie 1877. În ianuarie 1878 e ales deputat, prilej cu care se stinge și procesul intentat împotriva sa, ca și a altor foști miniștri conservatori, de către guvernul liberal (i se imputase, între altele, acordarea unor burse de studii în străinătate lui A. Lambrior, G. Panu, G. Dem. Teodorescu, Spiru Haret, C. Meissner). Reales în Adunarea Constituantă la 4 mai 1879, se distinge prin spiritul său
MAIORESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287962_a_289291]
-
10 octombrie. După războiul româno-bulgar, desfășurat în timp ce el era prim-ministru, prezidează Conferința de Pace de la București (iulie 1913). La funcția de prim-ministru a renunțat la 31 decembrie 1913, după ce, scurt timp de la alegere, renunțase și la șefia Partidului Conservator. În timpul primului război mondial a rămas în Bucureștiul cotropit de armata germană, refuzând să ia legătura în orice fel cu ocupanții. Răpus de o boală de inimă, a fost înmormântat la cimitirul Bellu, lângă tatăl său. Impresionantă forță morală, caracter
MAIORESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287962_a_289291]
-
a poporului nostru, cât și concepțiile care animaseră generația trecută au degenerat după 1859, devenind cu timpul o frână. Caută să le combată de pe o poziție situată între conservatorism și liberalism (deși va ajunge până la demnitatea de șef al Partidului Conservator, M. nu a fost un conservator convins). Critica sa nu propune niciodată întoarcerea spre trecut, ci vizează doar o cale spre progres. Partizan al evoluționismului, combate tendințele revoluționare de orice fel, între ele și socialismul, căruia i se opune sistematic
MAIORESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287962_a_289291]
-
Consacrat aproape în întregime problemelor politice din lăuntrul și din afara țării, cu rubrici numeroase ce țin la curent cititorul cu evenimentele de pe diferite fronturi ale războiului, ilustrând cu fermitate ideile progermane și rusofobe ale lui P.P. Carp și ale Partidului Conservator, militând deschis pentru alipirea Basarabiei la patria-mamă, publicația nu abordează decât tangențial problemele literaturii. Scriitorii români sunt surprinși mai ales pe latura convingerilor și a gesturilor politice. În acest sens, sunt criticate luările de atitudine ale lui Barbu Delavrancea, Octavian
MOLDOVA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288220_a_289549]
-
contribui la dezvoltare chestiuni desprinse din viața de zi cu zi, precum frecvența întâlnirii prietenilor, măsura în care oamenii se încred în ceilalți sau în instituții, participarea în asociații profesionale sau în cluburi sportive? Sunt întrebări prin intermediul cărora un gânditor conservator sau mai sceptic ar fi tentat să respingă existența unei astfel de resurse. Cel mai simplu răspuns vine din câteva exemple. Relațiile Să ne imaginăm trei indivizi identici ca pregătire, avere și status social. Unul dintre ei dezvoltă relații doar
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
Blandiana). Ce pot spune despre receptarea volumului? Mai întâi, stocul de carte în librării s-a epuizat foarte repede. Marcând un start cu imperfecțiuni, acest volum n-a avut parte, pesemne, de cititori neutri sau imparțiali. Unii au felicitat poziția „conservatoare” asumată împotriva curentului, precum și curajul îmbinării unei reflecții filozofice cu angajamentul religios explicit. Publicul laic și mediile culturale au receptat cu generozitate mesajul central al cărții. Unii cititori severi din mediile bisericești au suspectat o cochetărie cu „modernismul” lumii contemporane
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
termenii analogiei, pe lângă un savant, prezența gazetarului e la fel de indispensabilă ca aceea a unui diacon pe lângă preot sau episcop. Din alt punct de vedere, majoritatea proiectelor moderne de anvergură par să articuleze simbolic tensiunea dintre religiozitatea de tip agrar - sedentară, conservatoare, defensivă - și fondul mitic pastoral, care recunoaște necesitatea altoirii, a comerțului, a curiozității ofensive. Sunt două atitudini arhaice care se regăsesc în matricea „creștinismului cosmic”: pelerinajul la „locurile sfinte” apare ca o simplă conversie a transhumanței, riturile liturgice sunt o
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
receptiv și totodată profetic al teologiei, chemată să mărturisească zilnic despre universalitatea adevărului. Pentru a sta mai bine pe propriile picioare, Biserica trebuie să se hrănească de la origini. Am aminti aici observația preotului Andrew Louth care spunea: „Ortodoxia nu este conservatoare, ci radicală”1. Teologia deci trebuie studiată la rădăcinile tradiției Bisericii. Filocalia, de pildă, este o colecție de texte de spiritualitate care, în cele mai multe centre universitare, nici măcar nu este răsfoită 2. Mulți profesori „serioși” văd în Pateric o simplă „adunătură
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
și comunitate se transformă, iar răspunsurile teologiei politice la aceste provocări trebuie să țină cont de raportul invizibil dintre tradiție și modernitate. Modelele romanic, gotic, baroc și sofianic-bizantin pot oferi, pe rând, puternice sugestii teologice despre sensul coabitării urbane. Intelectualii conservatori nu joacă rolul „experților” din proiectul stângist de inginerie socială. Ei trăiesc mai degrabă patosul creativității smerite, supuse regulii fidelității și stimulului constant al triadei Bine-Adevăr-Frumos. O nouă teologie politică trebuie să gândească, în primul rând, urbanitatea creștinismului de mâine
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
de argumentele analitice, detașat de lumea specialiștilor academici și angajat responsabil în dezbaterea civică („politică”), aspirând la idealurile vieții creștine („a fi ortodox”) fără să abandoneze un aer cosmopolit intratabil, H.-R. Patapievici are o identitate vizibilă incertă. Ca autor conservator, el a știut să fructifice geniul inconsecvenței. Țintind dialogul cu un public foarte variat, Patapievici și-a păstrat o remarcabilă popularitate pe piața cărții. Faptul a fost confirmat și la apariția ultimului său volum despre Omul recent. Este vorba despre
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
pentru care „miza nu este adevărul, ci performativitatea”1. Asumarea directoratului revistei Idei în dialog (2004) poate fi înțeleasă în exact această suită de gesturi publice, fapt care a generat pentru prima oară în România postbelică resurecția unei conștiințe culturale conservatoare. Scrierea volumului Omul recent poate fi motivată de această descoperire predominant autohtonă a dezastrelor produse de alianța dintre socialismul atavic și postmodernismul imberb al României. Omul recent de extracție valahă a fost conceput în eprubeta unor proprietari fără carte de
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]