15,474 matches
-
persoanelor cu handicap și art. 52 referitor la dreptul persoanei vătămate de o autoritate publică. ... 13. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că dispozițiile art. 87 și art. 88 din Legea nr. 19/2000 au mai constituit obiect al controlului de constituționalitate. Astfel, analizând critici ce vizau încălcarea dreptului de acces liber la justiție și a dreptului la pensie, Curtea, prin Decizia nr. 439 din 10 mai 2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 370 din 31 mai 2007
DECIZIA nr. 795 din 7 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/252730]
-
639D/2019. ... 2. La apelul nominal lipsesc părțile. Procedura de citare este legal îndeplinită. ... 3. Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepției ca neîntemeiată. În ceea ce privește constituționalitatea dispozițiilor art. 35 alin. (6) din Legea nr. 72/2016, invocă cele reținute de Curtea Constituțională prin Decizia nr. 588 din 8 octombrie 2019. Referitor la dispozițiile art. 130 din Legea nr. 72/2016 arată că susținerile autorului excepției sunt neîntemeiate. ... CURTEA
DECIZIA nr. 798 din 7 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/252671]
-
trai, art. 50 privind protecția persoanelor cu handicap și art. 53 referitor la restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți. ... 24. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că dispozițiile de lege criticate au mai constituit obiect al controlului de constituționalitate în raport cu critici similare și prin raportare la aceleași texte din Constituție invocate și în prezenta cauză. Astfel, prin Decizia nr. 588 din 8 octombrie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 983 din 6 decembrie
DECIZIA nr. 798 din 7 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/252671]
-
referitor la delegarea legislativă, art. 118 privind forțele armate, art. 124 privind înfăptuirea justiției și art. 126 referitor la instanțele judecătorești. ... 23. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că dispozițiile de lege criticate au mai constituit obiect al controlului de constituționalitate în raport cu critici similare celor invocate în prezenta cauză. Astfel, pronunțându-se asupra criticilor de neconstituționalitate extrinsecă aduse Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 57/2015, Curtea, prin Decizia nr. 656 din 30 octombrie 2018, publicată în Monitorul Oficial al
DECIZIA nr. 796 din 7 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/252603]
-
de nevinovăție, art. 41 alin. (1) privind dreptul la muncă și art. 53 referitor la restrângerea exercițiului unor drepturi sau libertăți. ... 15. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea observă că prevederile de lege criticate au mai format obiect al controlului de constituționalitate, exercitat prin raportare la aceleași dispoziții din Legea fundamentală și prin prisma unor critici similare, Curtea respingând, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate, prin Decizia nr. 42 din 4 februarie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 466
DECIZIA nr. 819 din 9 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/252673]
-
sunt invocate prevederile art. 6 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, precum și art. 10 și 11 din Declarația Universală a Drepturilor Omului. ... 13. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că s-a mai pronunțat asupra constituționalității dispozițiilor de lege criticate, dintr-o perspectivă identică, de exemplu, prin Decizia nr. 622 din 22 septembrie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 5 din 5 ianuarie 2021, Decizia nr. 220 din 17 aprilie 2018, publicată
DECIZIA nr. 775 din 18 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/252769]
-
art. 10 din Declarația Universală a Drepturilor Omului și art. 14 pct. l din Pactul internațional cu privire la drepturile civile și politice. ... 12. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că soluția legislativă criticată a mai format obiectul controlului de constituționalitate, în raport cu critici și dispoziții constituționale similare, în acest sens fiind, spre exemplu, Decizia nr. 579 din 5 mai 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 506 din 18 iulie 2011, Decizia nr. 283 din 21
DECIZIA nr. 42 din 27 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/252776]
-
a libertăților fundamentale, precum și celor ale art. 53 referitoare la restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți. ... 12. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că soluția legislativă criticată din Legea nr. 85/2014 a mai format obiectul controlului de constituționalitate, în raport cu critici similare, în acest sens fiind, spre exemplu, Decizia nr. 283 din 21 mai 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 454 din 20 iunie 2014, Decizia nr. 782 din 4 noiembrie 2020, publicată
DECIZIA nr. 41 din 27 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/253119]
-
vedea, spre exemplu Decizia nr. 1.313 din 4 octombrie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 12 din 6 ianuarie 2012), a stabilit că excepția de neconstituționalitate cuprinde trei elemente: textul contestat din punctul de vedere al constituționalității, textul de referință pretins încălcat, precum și motivarea de către autorul excepției a relației de contrarietate existente între cele două texte, cu alte cuvinte, motivarea neconstituționalității textului legal criticat. Curtea a reținut că excepția este inadmisibilă în situația în care
DECIZIA nr. 202 din 7 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257815]
-
alin. (2) din Legea nr. 47/1992, sesizările adresate Curții Constituționale trebuie motivate și, prin urmare, Curtea nu se poate substitui autorului excepției în ceea ce privește formularea unor motive de neconstituționalitate. Acest fapt ar avea semnificația exercitării unui control de constituționalitate din oficiu, ceea ce este inadmisibil în raport cu dispozițiile art. 146 din Constituție. ... 21. De asemenea, aspectele referitoare la interpretarea și aplicarea legii excedează controlului de constituționalitate, fiind de resortul instanței judecătorești învestite cu soluționarea cauzei. ... 22. Pentru considerentele
DECIZIA nr. 202 din 7 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257815]
-
motive de neconstituționalitate. Acest fapt ar avea semnificația exercitării unui control de constituționalitate din oficiu, ceea ce este inadmisibil în raport cu dispozițiile art. 146 din Constituție. ... 21. De asemenea, aspectele referitoare la interpretarea și aplicarea legii excedează controlului de constituționalitate, fiind de resortul instanței judecătorești învestite cu soluționarea cauzei. ... 22. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și
DECIZIA nr. 202 din 7 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257815]
-
libertăți. De asemenea, sunt invocate prevederile art. 14 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale privind interzicerea discriminării. ... 18. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea observă că prevederile de lege criticate au mai format obiect al controlului de constituționalitate, exercitat prin prisma unor critici similare, iar prin mai multe decizii, instanța de contencios constituțional a respins ca neîntemeiată excepția de neconstituționalitate (a se vedea, spre exemplu, Decizia nr. 710 din 6 octombrie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României
DECIZIA nr. 196 din 7 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257752]
-
față de sistemul anterior de salarizare. Or, neconstituționalitatea unui text legal nu se poate pretinde prin simpla comparație dintre reglementarea veche și cea nouă, aceasta din urmă fiind considerată mai puțin favorabilă și declanșând automat un așa-zis conflict de constituționalitate. ... 22. În ceea ce privește invocarea încălcării dispozițiilor art. 41 și 53 din Constituție, Curtea a precizat că Legea fundamentală prevede în art. 41 alin. (2) „instituirea unui salariu minim brut pe țară“, fără să dispună cu privire la cuantumul
DECIZIA nr. 196 din 7 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257752]
-
alin. (2) din capitolul VIII al anexei nr. V la Legea-cadru nr. 153/2017, pe de o parte, și ale art. 22 din capitolul VIII al anexei nr. V la aceeași lege-cadru, pe de altă parte, Curtea a precizat că examinarea constituționalității unui text de lege are în vedere compatibilitatea acestuia cu dispozițiile constituționale pretins a fi încălcate, iar nu compararea mai multor prevederi legale între ele și raportarea concluziei ce ar rezulta din această comparație la dispoziții ori principii ale Constituției
DECIZIA nr. 196 din 7 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257752]
-
de corecții și corelări cu ansamblul actelor normative care fac parte din fondul activ al legislației, aspecte ce țin de competența autorității legiuitoare. ... 31. Curtea a subliniat că modalitatea de aplicare în concret a Legii-cadru nr. 153/2017 excedează controlului de constituționalitate exercitat de Curtea Constituțională, aceasta revenind autorităților publice responsabile, iar în caz de litigiu, instanțelor judecătorești. ... 32. Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine reconsiderarea jurisprudenței Curții Constituționale, atât soluția, cât și considerentele cuprinse în deciziile menționate
DECIZIA nr. 196 din 7 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257752]
-
1) din Constituție, fiind lipsită de unul dintre drepturile și libertățile fundamentale care sunt garantate în cadrul unui stat de drept, și anume accesul la o funcție/demnitate publică, ceea ce contravine, astfel, art. 1 alin. (3) din Constituție. ... 30. Analiza constituționalității prevederilor de lege ce constituie în cauza de față obiect al excepției de neconstituționalitate impune de asemenea efectuarea unui test de proporționalitate similar, cu referire la consecințele excluderii din magistratură ca sancțiune disciplinară, în condițiile inexistenței, în legislația actuală, a
DECIZIA nr. 363 din 8 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257687]
-
omisiune care generează încălcarea Constituției, prin lipsa reglementării, în cuprinsul Legii nr. 303/2004, a unui mecanism juridic similar radierii, existent în alte acte normative care normează statutul altor profesii. În sensul competenței sale de a interveni pentru restabilirea stării de constituționalitate în situația în care constată existența unor omisiuni legislative cu relevanță constituțională, Curtea s-a pronunțat în numeroase rânduri, de exemplu, Decizia nr. 503 din 20 aprilie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 353 din 28
DECIZIA nr. 363 din 8 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257687]
-
dispozițiile art. 41 alin. (1) din Constituție care consacră dreptul la muncă și la alegerea liberă a profesiei. ... 35. Având în vedere nesocotirea prevederilor constituționale menționate, astfel cum a fost demonstrată mai sus, Curtea nu va mai exercita controlul de constituționalitate și prin raportare la dispozițiile art. 26 din Legea fundamentală și ale art. 8 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, referitoare la respectarea vieții intime, familiale și private, invocate în motivarea excepției de neconstituționalitate. ... 36. Față
DECIZIA nr. 363 din 8 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257687]
-
acel prilej, făcând referire la Decizia nr. 668 din 18 mai 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 487 din 8 iulie 2011, Curtea a reținut că folosirea unei norme de drept european în cadrul controlului de constituționalitate ca normă interpusă celei de referință implică, în temeiul art. 148 alin. (2) și (4) din Constituție, o condiționalitate cumulativă: pe de o parte, această normă să fie suficient de clară, precisă și neechivocă prin ea însăși sau înțelesul acesteia
DECIZIA nr. 865 din 14 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/257867]
-
și, pe de altă parte, norma trebuie să se circumscrie unui anumit nivel de relevanță constituțională, astfel încât conținutul său normativ să susțină posibila încălcare de către legea națională a Constituției - unica normă directă de referință în cadrul controlului de constituționalitate. ... 18. În sensul celor de mai sus, Curtea a reținut că prevederile art. 50^2 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 51/2008 privind ajutorul public judiciar în materie civilă nu reprezintă altceva decât transpunerea în legislația națională a prevederilor art.
DECIZIA nr. 865 din 14 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/257867]
-
neconstituționalitate. Prin Decizia nr. 1.313 din 4 octombrie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 12 din 6 ianuarie 2012, Curtea a reținut că excepția de neconstituționalitate cuprinde 3 elemente: textul contestat din punctul de vedere al constituționalității, textul de referință pretins încălcat, precum și motivarea de către autorul excepției a relației de contrarietate existente între cele două texte, cu alte cuvinte, motivarea neconstituționalității textului criticat. În condițiile în care primele două elemente pot fi determinate absolut, al
DECIZIA nr. 860 din 14 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/257877]
-
și soluția pronunțată de instanța judecătorească, la care face referire autorul excepției și care constituie, în realitate, cauza nemulțumirii acestuia, nu pot constitui motive de neconstituționalitate a textelor de lege criticate și, prin urmare, nu intră sub incidența controlului de constituționalitate, ci sunt de competența instanței de judecată învestite cu soluționarea litigiului. A răspunde criticilor autorului excepției în această situație ar însemna o ingerință a Curții Constituționale în activitatea de judecată, ceea ce ar contraveni prevederilor art. 126 din Constituție, potrivit
DECIZIA nr. 433 din 6 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263196]
-
Partea I, nr. 386 din 13 mai 2020, precum și legea în ansamblul său. ... 21. În ceea ce privește stabilirea obiectului excepției de neconstituționalitate, Curtea Constituțională a statuat în jurisprudența sa, cu valoare de principiu, că, în exercitarea controlului de constituționalitate, instanța de contencios constituțional trebuie să țină cont de voința reală a părții care a ridicat excepția de neconstituționalitate; în caz contrar, Curtea ar fi ținută de un criteriu procedural strict formal, respectiv indicarea formală de către autorul excepției a
DECIZIA nr. 346 din 26 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/262954]
-
condiționări formale inerente ce incumbă în sarcina autorului acesteia, poate necesita și o apreciere obiectivă a Curții Constituționale, având în vedere finalitatea urmărită de autor prin ridicarea excepției. O atare concepție se impune tocmai datorită caracterului concret al controlului de constituționalitate exercitat pe cale de excepție (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 297 din 27 martie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 309 din 9 mai 2012, sau Decizia nr. 775 din 7 noiembrie 2006
DECIZIA nr. 346 din 26 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/262954]
-
publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 582 din 30 iunie 2004, Curtea a statuat că Banca Națională a României nu este o instituție fundamentală reglementată prin Constituție, astfel că solicitarea avizului său nu reprezintă un standard de constituționalitate, și că în discuție este o chestiune de drept civil, respectiv reglementarea ipotezelor de impreviziune care pot duce la încetarea contractului de credit prin darea în plată a imobilului ipotecat. Ca atare, nu intră în atribuțiile Băncii Naționale a României
DECIZIA nr. 346 din 26 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/262954]