19,375 matches
-
sovietici a fi "imperialist de expansiune și de agresiune". În consecință, ei au denunțat și O.E.C.E., creată la 16 aprilie 1948, dar și Consiliul Europei, creat la 5 mai 1949, la Strasbourg, deoarece comuniștii nu dețineau locuri în Adunarea consultativă. De aceea, în revanșă, fosta U.R.S.S. a organizat economic zona sa de influență prin crearea la 25 ianuarie 1949 a Comitetului de Ajutor Economic și Reciproc (C.A.E.R.) cu Polonia, Ungaria, România, Bulgaria, Cehoslovacia, apoi cu Albania (februarie
Euroarmata şi apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene by Constantin Manolache () [Corola-publishinghouse/Science/1432_a_2674]
-
codecizie, instituția parlamentară europeană beneficiază de proceduri rațional definite în procesul democratic al Uniunii Europene. Astfel, conform art. 14 alin 1 Tratatul de la Lisabona, "Parlamentul European exercită, împreună cu Consiliul, funcțiile legislativă și bugetară. Acesta exercită funcții de control politic și consultativ, în conformitate cu condițiile prevăzute în tratate. Parlamentul European alege președintele Comisiei". În spiritul aceluiași articol, alin. 2 "Parlamentul European este compus din reprezentanții cetățenilor Uniunii. (...) Reprezentarea cetățenilor este asigurată în mod proporțional descrescător, cu un prag minim de șase membri pentru
Euroarmata şi apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene by Constantin Manolache () [Corola-publishinghouse/Science/1432_a_2674]
-
raportul Președinției U.E. Președintele subcomisiei se întâlnește periodic cu președinții comisiilor de apărare ai parlamentelor naționale în scopul de a discuta evoluțiile posibile în materie de P.S.A.C. Întărirea prerogativelor parlamentare se realizează și prin puterea financiară. Deși aceste drepturi consultative nu dau Parlamentului European un rol de decizie în P.E.S.C./P.S.A.C., totuși ele sunt supervizate de Parlamentul European, ca autoritate bugetară. Potrivit acordului interinstituțional din 17 mai 2006, Parlamentul European este consultat periodic de președinție (în prezența Comisiei și
Euroarmata şi apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene by Constantin Manolache () [Corola-publishinghouse/Science/1432_a_2674]
-
civile P.S.A.C.), Președinția U.E., reprezentată de reprezentantul COPS, poate consulta Parlamentul European (reprezentat de birourile Comitetului bugetar și de afaceri externe) de cel puțin cinci ori pe an în scopul de a pregăti adoptarea bugetului anual P.E.S.C. Aceste întâlniri consultative reunite au fost considerate ca un ajutor important pentru Comitetul Afacerilor Externe în ceea ce privește viziunea sa privind misiunile P.S.A.C., alături de calculele Comitetului bugetar privind cheltuielile P.E.S.C. Aceste întâlniri simbolizează lucrul întrunit de consultare și control al Parlamentului European, dar și
Euroarmata şi apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene by Constantin Manolache () [Corola-publishinghouse/Science/1432_a_2674]
-
reprezentarea intereselor statelor membre. În termenii deciziei Consiliului European din 1 decembrie 2009, președinția COREPER este "asigurată de un reprezentant al statului membru care asigură președinția Consiliului Afacerilor Generale". COREPER este organul pivot al Uniunii Europene care deține un rol consultativ în elaborarea deciziilor. Acest comitet reprezintă, atât locul dialogului stabilit între statele membre cu sprijinul ambasadorilor, cât și structura de bază în pregătirea lucrărilor și reuniunilor miniștrilor din cadrul Consiliului, exercitând un control preventiv asupra agendei sale. Având competențe în toate
Euroarmata şi apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene by Constantin Manolache () [Corola-publishinghouse/Science/1432_a_2674]
-
inclusiv folosirea forței armate." (articolul 4). Instituția supremă a Pactului de la Varșovia era Comandamentul unificat, creat printr-un comunicat anexat tratatului, la 14 mai 1955. Regulamentul său a fost adoptat în ianuarie 1956 la Sesiunea de la Praga a Comitetului politic consultativ, instaurându-se două organe: comisia permanentă și secretariatul. Spre deosebie de N.A.T.O., al cărei președinție a Comitetului militar era asigurată prin rotație de către un șef de stat-major al unui aliat, funcția de comandant suprem al forțelor Pactului era în
Euroarmata şi apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene by Constantin Manolache () [Corola-publishinghouse/Science/1432_a_2674]
-
a fost creat în aprilie 1969, la Budapesta, pentru a întări structura instituțională a Pactului. Când se punea o problemă de politică internațională sau existența unui pericol care amenința pacea, consultările politice sau de urgență erau asigurate de Comitetul politic consultativ, care dispunea de o putere de decizie pentru toate problemele referitoare la aplicarea tratatului. Conform secretomaniei de tip comunist, nu se precizau procedurile de adoptare a deciziilor. Dovadă este intervenția armatei sovietice în Cehoslovacia, în vara anului 1968, și dezaporbarea
Euroarmata şi apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene by Constantin Manolache () [Corola-publishinghouse/Science/1432_a_2674]
-
tip comunist, nu se precizau procedurile de adoptare a deciziilor. Dovadă este intervenția armatei sovietice în Cehoslovacia, în vara anului 1968, și dezaporbarea acesteia de către Albania și România, ceea ce demonstrează faptul că nu exista unanimitate în procesul decizional. Comitetul politic consultativ se reunea de două ori pe an, iar președinția era asigurată prin rotație de reprezentanții fiecărui stat. Deciziile generale ale Comitetului referitoare la întărirea capacității de apărare și organizarea forțelor Pactului aveau putere de legi obligatorii pentru Comandamentul unificat. Comitetul
Euroarmata şi apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene by Constantin Manolache () [Corola-publishinghouse/Science/1432_a_2674]
-
un război civil, în statul unde acestea erau dislocate. Or, excepție au făcut intervențiile din Ungaria din octombrie 1956, cele din Cehoslovacia din august 1968, criza poloneză din 1980-1981. Pactul de la Varșovia, în declarația de la prima reuniune a Comitetului politic consultativ, amintea atașamentul membrilor săi la soluțiile negociate în conflictele internaționale, condamnarea recursului la forță sau la amenințarea cu forța și critica crearea blocurilor militare și cursa înarmărilor. Acest pact a permis coordonarea acțiunii țărilor socialiste în favoarea coexistenței pașnice, menținerii democrațiilor
Euroarmata şi apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene by Constantin Manolache () [Corola-publishinghouse/Science/1432_a_2674]
-
era contrar politicii staliniste. Pactul de la Varșovia s-a dizolvat la 25 februarie 1991. Conceput ca un instrument în serviciul politicii sovietice, el nu a mai putut supraviețui consecințelor perestroika. Structurile politice și militare au fost lichidate, inclusiv Comitetul politic consultativ. Dispariția Pactului de la Varșovia a obligat N.A.T.O. să-și revizuiască obiectivele sale, deoarece țările din est doreau să deschidă relații cu această organizație pentru a se asigura contra unui eventual retur în forță a fostei U.R.S.S. Venirea lui
Euroarmata şi apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene by Constantin Manolache () [Corola-publishinghouse/Science/1432_a_2674]
-
sprijin eu; dacă ar face-o, n-ar putea fi ales. Aș prefera să rămân în afara politicii. Mă simt însă obligat să susțin Partidul Democrat până când cel Republican va ieși de sub controlul extremiștilor. De asemenea, aș dori să sprijin grupurile consultative de experți și organizațiile de suport care ar putea contrabalansa mișcarea conservatoare, dar nu vreau ca ele să devină o imagine simetrică a acesteia. Dacă mișcarea conservatoare constituie o amenințare la adresa societății deschise, o mișcare progresistă care se folosește de
Epoca failibilității. Consecințele luptei împotriva terorii by George Soros [Corola-publishinghouse/Science/1960_a_3285]
-
alcătuit din membrii aleși și membrii de drept. Numărul membrilor aleși era stabilit în raport cu populația județului, între 24 și 36 pentru o populație mai mare, o parte din membri erau aleși cu vot deliberativ, iar o altă parte cu vot consultativ. footnote>, ca organ deliberativ al delegației județene și prefectului. Membrii consiliului județean se constituiau prin alegere, în comisii: comisia administrativă, financiară și de control; comisia de lucrări publice; comisiile cultelor și învățământului; comisia economică cea sanitară sau cea de asistență
Sistemul administrativ românesc – inspiraţie franceză şi adaptare autohtonă by Dragoş Valentin DINCĂ () [Corola-publishinghouse/Science/208_a_439]
-
atribuții proprii, cum ar fi: verificarea conturilor de gestiune ale orașelor nereședință și comunelor rurale; luarea de măsuri pentru apărarea județului în justiție; inspectarea, controlul și îndrumarea administrației serviciilor județene; întocmirea, împreună cu prefectul, a proiectului de buget și constituirea organului consultativ al prefectului, în orice chestiune de interes local. footnote>. Legea a conferit un rol deosebit de important prefectului, în calitate de reprezentant al guvernului în județ și de cap al administrației județene<footnote Unii autori consideră că această lege a întărit centralismul și
Sistemul administrativ românesc – inspiraţie franceză şi adaptare autohtonă by Dragoş Valentin DINCĂ () [Corola-publishinghouse/Science/208_a_439]
-
recunoaște că o implicare publică în adevăratul înțeles al cuvântului nu este ușor de obținut. Implicarea presupune participarea fiecărei persoane, în funcție de cunoștințele și abilitățile fiecăruia, la rezolvarea problemelor comunității din care face parte. Acest lucru se poate realiza prin grupuri consultative cetățenești, partici parea cu idei sau implicarea în proiectele de dezvoltare a comunității. Principiul deconcentrării Prin deconcentrare administrativă se înțelege redistribuirea de compe tențe administrative și financiare de ministere și celelalte organe de specialitate ale administrației publice centrale către propriile
Sistemul administrativ românesc – inspiraţie franceză şi adaptare autohtonă by Dragoş Valentin DINCĂ () [Corola-publishinghouse/Science/208_a_439]
-
a unei voințe juridice. În cadrul procesului decizional de organizare a executării și de executare a legii, deci de aplicare a legii, este necesară o vastă și complexă activitate de documentare, de consultare a altor instituții. Aceste activități constituie adminis trația consultativă și de documentare. La rândul lor, activitățile prin care se dezbat problemele în legătură cu care urmează să fie luate anumite decizii constituie administrația deliberativă. Apoi, sunt activitățile de executare directă a legii, care formează administrația activă. Activități executive cu caracter de
Sistemul administrativ românesc – inspiraţie franceză şi adaptare autohtonă by Dragoş Valentin DINCĂ () [Corola-publishinghouse/Science/208_a_439]
-
materiale și financiare și având o competență recunoscută de lege, precum și capacitate juridică civilă. Din personalul ministerului face parte ministrul, învestit cu drept de decizie și reprezentare și personalul din aparatul propriu al ministerului, care pregătește deciziile ministerului, alcătuind administrația consultativă, structurată pe direcții, servicii și birouri etc. Temeiul continuității funcției administrației publice centrale este dat de stabilitatea și tehnicitatea, nu de partizanatul funcționarilor ministeriali. Numărul mare al deciziilor pe care ministrul trebuie să le ia nu-i permite studierea în
Sistemul administrativ românesc – inspiraţie franceză şi adaptare autohtonă by Dragoş Valentin DINCĂ () [Corola-publishinghouse/Science/208_a_439]
-
funcționari publici), numiți, de asemenea, prin concurs. În cazul în care ministrul, din diferite motive, nu își poate exercita atribuțiile curente, va desemna secretarul de stat să exercite aceste atribuții, înștiințând prim-ministrul despre aceasta. Pe lângă ministru funcționează, ca organ consultativ, colegiul ministerului. Componența și regulamentul de funcționare a colegiului ministerului se aprobă prin ordin al ministrului. Colegiul ministerului se întrunește, la cererea și sub președinția ministrului, pentru dezbaterea unor probleme privind activitatea ministerului. Atribuțiile generale ale miniștrilor Miniștrii îndeplinesc în
Sistemul administrativ românesc – inspiraţie franceză şi adaptare autohtonă by Dragoş Valentin DINCĂ () [Corola-publishinghouse/Science/208_a_439]
-
se desprindea necesitatea creării unei Agenții Naționale de Dezvoltare Regională, care a și funcționat între anii 1998 și 2000. Această agenție era responsabilă cu elaborarea și implementarea politicii regionale a țării, ca agenție guvernamentală, și era condusă de un organism consultativ ne-guvernal, și anume Consiliul Național pentru Dezvoltare Regională. Prima Agenție de Dezvoltare Regională din România a fost creată la Craiova, în anul 1997, Agenția de Dezvoltare Regională Sud-Vest Oltenia, aceasta fiind urmată în scurt timp de Agenția de Dezvoltare Regională
Sistemul administrativ românesc – inspiraţie franceză şi adaptare autohtonă by Dragoş Valentin DINCĂ () [Corola-publishinghouse/Science/208_a_439]
-
situației. Un alt model normativ privitor la stilul educațional este cel al lui Vroom, care clasifica stilul astfel: 1. autocrat I - ia singur decizia pe baza informațiilor deținute până atunci; 2. autocrat II - obține informații suplimentare și apoi decide; 3. consultativ I - prezintă problema unor membri relevanți (șeful clasei), apoi ia singur decizia; 4. consultativ II - adesea, membrii grupului, ai clasei iau o decizie; 5. grup II - implementează decizia luată de grup. Likert identifică cele patru sisteme de guvernare și de
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
care clasifica stilul astfel: 1. autocrat I - ia singur decizia pe baza informațiilor deținute până atunci; 2. autocrat II - obține informații suplimentare și apoi decide; 3. consultativ I - prezintă problema unor membri relevanți (șeful clasei), apoi ia singur decizia; 4. consultativ II - adesea, membrii grupului, ai clasei iau o decizie; 5. grup II - implementează decizia luată de grup. Likert identifică cele patru sisteme de guvernare și de conducere: 1. autoritar exploatator: deține puterea, controlul, monopolizează decizia și este vârful ierarhic; 2
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
Likert identifică cele patru sisteme de guvernare și de conducere: 1. autoritar exploatator: deține puterea, controlul, monopolizează decizia și este vârful ierarhic; 2. autoritar binevoitor: dezvoltă oportunități pentru consultare, are o productivitate și comunicare bună și o motivație economică; 3. consultativ: încurajarea delegării și a consultării; dezvoltă interacțiuni profunde, motivare cu recompensare, atitudini favorabile și un grad mare de asumare a răspunderii; 4. participativ: conducătorul se raportează cu respect și interes la subordonați (elevi); se consideră grupul, se încurajează comunicarea laterală
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
foarte scurt și cu cheltuielile de resurse materiale și financiare minime. La acest nivel, calitățile celui care decide, experiențele, intențiile, cunoștințele sale sunt determinante. Mihaela Vlăsceanu (ibidem) propune câteva variante de strategii coparticipative: negocierea colectivă, sistemele legale de participare, sistemele consultative. Cele mai eficiente forme de adoptare a deciziei sunt prin cooptarea elevilor în activitatea de selecție a alternativelor, contribuind astfel la educația pentru participare și la dezvoltarea unei culturi participative în planul personalității elevilor. C. Aplicarea deciziei și urmărirea îndeplinirii
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
al nivelele inferioare/subordonate. Plecând de la concluzia potrivit căreia climatul organizațional este combinarea dinamică a motivației, leadership-ului, comunicării, deciziei, scopului și controlului, autorii au stabilit (din nou...) patru tipuri de climat școlar: climat autocratic explorator, climatul autocratic binevoitor, climatul democratic consultativ, climatul democratic participativ. Climat autocratic explorator Climatul autocratic explorator se caracterizează prin faptul că managerii nu au încredere în subordonați și apelează la amenințări și pedepse pentru a pune lucrurile în mișcare. Deciziile se iau la nivel superior, fără implicarea
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
managerii îi implică pe subordonați în anumite condiții și în anumite situații în luarea deciziilor. Față de primul tip, este un climat mai relaxat, mai sigur, cu un grad mai mare de deschidere și de colaborare (chiar dacă, totuși, insuficient). Climatul democratic consultativ Climatul democratic consultativ permite comunicarea bilaterală. Subordonații sunt responsabili pentru deciziile luate la nivelele inferioare. El se caracterizează printr-o încredere limitată, printr-o deschidere mai ales formală. Climatul democratic participativ Climatul democratic participativ se caracterizează prin descentralizare decizională. Managerii
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
pe subordonați în anumite condiții și în anumite situații în luarea deciziilor. Față de primul tip, este un climat mai relaxat, mai sigur, cu un grad mai mare de deschidere și de colaborare (chiar dacă, totuși, insuficient). Climatul democratic consultativ Climatul democratic consultativ permite comunicarea bilaterală. Subordonații sunt responsabili pentru deciziile luate la nivelele inferioare. El se caracterizează printr-o încredere limitată, printr-o deschidere mai ales formală. Climatul democratic participativ Climatul democratic participativ se caracterizează prin descentralizare decizională. Managerii au mare încredere
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]