2,363 matches
-
a se bate cu pumnul în piept), și dau novicelui iluzia ieșirii glorioase din rând. Această formă de contracultură s-a instituționalizat oarecum după 1989, când în fond toți românii pot adera public la orice doresc, păstrându-și însă vehemența contestatară împotriva culturii oficiale, împotriva grupurilor deja consolidate, acuzându-le pe acestea din urmă de elitism și tactici conspiraționiste de recrutare, consolidare și cenzură. Gâlceava generațiilor, sănătoasă în principiu, capătă astfel o notă suplimentară și otrăvită de resentiment. Amărăciunea unei societăți
[Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
din urmă de elitism și tactici conspiraționiste de recrutare, consolidare și cenzură. Gâlceava generațiilor, sănătoasă în principiu, capătă astfel o notă suplimentară și otrăvită de resentiment. Amărăciunea unei societăți care nu-și găsește făgașul și precaritatea materială endemică a multor contestatari amplifică radicalismul confruntării și îi determină retorica ad hominem (știm că în România problema nu e să obții un post universitar, ci să găsești mereu resurse suplimentare, probabil și fiindcă grupul de referință pentru măsurarea exterioară a succesului în carieră
[Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
cu aceeași dăruire activitatea didactică, științifică și academică, devenind însă extrem de radical în circumstanțele sociopolitice ale momentului, și deși nu a fost angajat efectiv în politică, acest aspect va fi oneros exploatat de dușmanii săi chiar din timpul vieții, de contestatarii săi după moartea sa și, în egală măsură, de detractorii săi din zilele noastre. O boală necruțătoare avea să-i întunece treptat existența, boală a cărei semne (hematuria) apar încă din timpul războiului. Boala se va agrava în ultimii ani
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
manifeste relația discipol-mentor sau elevdascăl oriunde în lume, măcar și prin prisma jurământului hipocratic, aspecte străine și de neconceput pentru domnul Manu. Nimic, în sfârșit, despre marea personalitate a mentorului său Etienne Lancereaux, „leul din Ardenes” decât afirmația pejorativă a contestatarilor săi, care-l numeau la modul ireverențios „mistrețul din Ardenes” (le sanglier des Ardennes), fără să adauge că acest ma re om era „devorat de dorința de a fi util” (il etait devore du desir d’etre utile), că este
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
nou val a fost imediat celebrat, cum se și cuvenea, în romane și chiar în filme care exploatau ineditul unor situații inginerul care are dreptate acolo unde vechiul activist de partid greșește -, răspândind pretutindeni un vag aer de libertate ușor contestatară și cât se poate de îmbătătoare. Un ingredient esențial al acestei atmosfere inedite este noul discurs identitar promovat încă de la Congresul din 1965, care îl alege pe Ceaușescu în mod oficial drept secretar general al partidului, în locul lui Dej. La
by Catherine Durandin şi Zoe Petre [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
structuri rigide de partid, era cel puțin la fel de corectă ca și intuiția opoziției în legătură cu caracterul manipulator și duplicitar al acestor propuneri ale FSN, care urmărea de fapt să-și subordoneze orice forță politică doar pentru a o împiedica să devină contestatară. Or, decizia FSN de a folosi forța "detașamentelor proletare", după exemplul lui Lenin, care îi asmuțise pe muncitorii uzinelor Putilov contra marinarilor baltici, precipită irevocabil o mare mișcare de solidaritate civică în sprijinul partidelor istorice. De aici se va naște
by Catherine Durandin şi Zoe Petre [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
pentru represiune erau în mod firesc absolutizate. Majoritatea inițiatorilor Alianței Civice și-a asumat neîncrederea societății față de partidele politice și față de lupta pentru putere politică, interiorizând fără mari ezitări imaginarul puterii celor fără de putere dezvoltat de Havel în eseurile sale contestatare din ultima perioadă a comunismului, fără să țină seama de faptul că tezele lui Havel nu aveau cum fi translatate ca atare într-un context politic foarte diferit. Repetate declarații publice reiterează ideea că puterea oricare ar fi ea corupe
by Catherine Durandin şi Zoe Petre [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
în pace și liniște ca să poată face pe supuși fericiți" (p. 91). Se înțelege de ce "Stăpânirea" s-a asigurat ca această carte didactică să fie retipărită de 28 de ori! Exponent al pedagogiei supunerii, Catehismul lui Aaron, departe de conținutul contestatar al ordinii existente atât de manifest al lucrării Patria, patriotul și patriotismul, este o armă didactică de supunere în masă față de stăpânire pe cale educațională. Catehismul supunerii sociale se încheie prin detalierea datoriile fiecărui om către patria sa, aceasta din urmă
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
susținătorii anticomunismului au continuat să rămână în stradă trei săptămâni după sfârșitul alegerilor. Definiți drept "golani" de către Ion Iliescu, pe care protestatarii îl vedeau ca întruchiparea umană a neocomunismului, termen pe care aceștia l-au îmbrățișat ca etichetă nominală identitară, contestatarii au adoptat Proclamația de la Timișoara, al cărei punct 8 interzicea candidatura foștilor activiști de partid și ofițeri ai Securității pentru primele trei legislaturi consecutive. Protestele au fost în cele din urmă reprimate prin cea de-a treia mineriadă, cea care
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
climax s-a exprimat prin luptele stradale dintre români și maghiari. Analiza procesuală a etnicizării relevă celeritatea cu care etnia s-a impus în mentalul colectiv și în discursul public ca schemă identitară supremă (identity frame). Dacă în toiul evenimentelor contestatare anticomuniste din decembrie 1989 populația mureșană a manifestat o solidaritate trans-etnică, trei luni mai târziu, în martie 1990, etnia a devenit cadrul identitar dominant și principala resursă simbolică de mobilizare politică și civică. Cele două momente (T1 - solidaritate anticomunistă trans-etnică
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
Tőkés din casa parohială în care locuia în Timișoara), care, magnetizând nemulțumirile populare latente, a evoluat rapid înspre o revoluție anticomunistă (Siani-Davies, 2006). În ciuda puseului de violență (cauzat în mare măsură de intervenția în forță a aparatului represiv comunist), mișcarea contestatară a rămas la stadiul unei "revoluții neterminate" (Roper, 2000), acaparată de figuri provenite din eșalonul secund al Partidului Comunist Român care au reușit remarcabila dublă performanță de a amortiza radicalitatea revendicărilor revoluționare și de a se afirma ca lideri legitimi
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
Mai bine de 15 ani de la răsturnarea regimului comunist, dominantă în arena publică a fost narativa conservatoristă, cauționată politic de succesorii PCR care stăpâneau pozițiile pivotale ale politicii românești și controlau, prin aceasta, tabloul de comandă al culturii autohtone. Narativa contestatară, de factură liberală, deși a fost pusă în circuitul sferei publice încă din postludiul evenimentelor revoluționare (vezi Proclamația de la Timișoara din 1990), a rămas eclipsată de versiunea conservatoristă asupra trecutului în ceea ce privește suportul politic și nivelul de putere de care beneficia
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
la regiumul nazist a generației adulte care a supraviețuit războiului este un factor suplimentar pentru care confruntarea trecutului s-a lăsat așteptată. Pendulul s-a deplasat de la evitare spre confruntare în turbulentul deceniu șase al secolului XX. Una dintre revendicările contestatarilor din '68 a fost reconsiderarea critică a trecutului nazist. Tinerii rebeli care au generat mișcările contestatare din 1968 s-au revoltat împotriva politicilor oficiale de promovare a amneziei, condamnând reprimarea colectivă a trecutului nazist care a caracterizat generația părinților lor
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
confruntarea trecutului s-a lăsat așteptată. Pendulul s-a deplasat de la evitare spre confruntare în turbulentul deceniu șase al secolului XX. Una dintre revendicările contestatarilor din '68 a fost reconsiderarea critică a trecutului nazist. Tinerii rebeli care au generat mișcările contestatare din 1968 s-au revoltat împotriva politicilor oficiale de promovare a amneziei, condamnând reprimarea colectivă a trecutului nazist care a caracterizat generația părinților lor. În ciuda reticenței inițiale și a tentației de eschivare morală care a marcat Germania postbelică, Holocaustul a
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
ca atare, chestiune care acum se pune și se discută serios prima dată în cultuira română. Dilema lui Grama Or, dilema în care trăiesc ei cu adevărat este aceasta, expusă cât se poate de logic de Alexandru Grama, unul dintre contestatarii de temut ai lui Eminescu: „Să recapitulăm încă o dată. Până la căderea în alienațiune mintală, Eminescu n-a fost mai de loc cunoscut publicului mare românesc, încât câteodată mai pierea de foame. Nebunește și apoi moare, și, deodată, nemijlocit după moarte
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
de schimbare adaptativă constă în combinarea unei orientări fundamentale continue cu variația obiectelor valorizate. Să luăm persoanele active politic, al căror sistem de va-lori este orientat (o trăsătură fundamentală a personalității lor) în mod esențial către contradicție. Ele sunt contestatare, se opun, critică, protestează. Păstrează această orientare de-a lungul întregii existențe, dar o aplică succesiv altor obiecte. Sunt, pe rând, împotriva războiului din Vietnam, energiei atomice, expulzării străinilor clandestini, mondializării; în general, împotriva "sistemului". Turnura imprimată de schimbarea unui
by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
-asocierile și structurările între valori, create pentru a forma sistemul; -gradul de coeziune sau de contradicție; -punctele comune între sisteme (care formează consensul social); -divergențele și conflictele; -tipizarea, pornind de la criterii semnificative (de exemplu, orientarea lor: pozitivă, afirmativă sau negativă, contestatară; configurația lor: postmodernă, modernă, tradițională). Un anumit tip poate fi desemnat printr-o formulă-mamă (ca "revoluționarul profesionist", "șaizecișioptistul", "tânărul cadru dinamic"), care desemnează valori ce formează un ansamblu specific, caracteristic unui actor, unui grup sau unui public; -clasarea sistemelor coexistente
by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
și se alătură manifestărilor pacifiste. Se poate ca aceștia să fie cetățeni pașnici, care se gândesc la morțile și dezastrele provocate de război, dar este la fel de posibil ca aceștia să aibă o structură psihologică negativă, care face din ei niște contestatari, niște opozanți. Dacă se ține cont de genul documentului, al sursei, al mărturiei care constituie suport de valoare, interpretarea se in-spiră din contextul literar. Valorile sunt altfel exprimate într-o carte de filosofie politică decât într-un pamflet, într-un
by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
fragmentează (ruptura între Luther și Papă se consumă în 1520). S-a terminat cu unanimismul. De fapt, regula unei societăți unanimiste este că posesorul adevărului poate folosi forța pentru a constrânge recalcitranții să se îndrepte (Inchiziția). Reforma, care reprezintă forța contestatară a epocii, se datorează unei multitudini de cauze, dintre care cea mai vizibilă este declinul Bisericii de la Roma, care se îndreaptă către o criză profundă: abuzurile sunt din ce în ce mai multe, moravurile celor mai înalte autorități sunt corupte, valorile evanghelice sunt nesocotite
by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
este etichetat drept „bolnav mintal” fiind tratat ca atare. Este vorba de o atitudine terapeutico-medicală. b) Antipsihiatria consideră nebunia ca pe o construcție artificială a psihiatriei, iar persoana nebunului ca pe o victimă a psihiatrilor, adoptând față de acesta o atitudine contestatară, sau cel puțin revizionistă. Atitudinea bolnavilor S-a vorbit și s-a scris mult prea puțin despre „atitudinea bolnavilor” față de boala psihică, despre modul în care aceștia „percep” și „trăiesc” propria lor suferință. Vom expune succint, în continuare, cele mai
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
de contestare caracteristică crizei de adolescență, - evaziunea dintr-o lume percepută ca ostilă sau fuga de o realitate considerată ca restrictivă, - căutarea naivă a unei forme noi de comunicare cu alți indivizi care împărtășesc aceleași speranțe și aceleași poziții ideologice contestatare, - conduita toxicomanică are caracter de provocare, putând, în felul acesta, constitui o tentativă disperată de a relua comunicarea ruptă cu niște părinți indiferenți sau inaccesibili datorită principiilor morale rigide ale acestora, - drogul poate oferi iluzia temporară a unei creșteri a
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
prima și cea de-a doua etapă, sunt momentele obligatorii care contribuie la configurarea unor manifestări psihopatologice colective specifice stărilor de criză psiho-socială, reprezentate prin psihozele colective. Dar psihozele colective nu sunt numai „conduite de refugiu”, ele sunt și manifestări contestatare ale unei lumi absurde, aflată într-o gravă criză valorică. Afectat este, în aceste cazuri, sufletul colectiv. Acesta suferă o alterare prin pierderea valorilor morale, spirituale, culturale și religioase care-l compun. Sufletul colectiv este cel care alimentează și la
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
Psihozele expansive Această categorie de psihoze colective cuprinde manifestările psihopatologice de masă, caracterizate printr-o proiecție în viitor. Ele constau dintr-un refuz al prezentului, pe care doresc să-l înlocuiască cu un alt sistem de valori impuse. Aceste mișcări contestatare au la baza lor protestul, ca motivație a dorinței de schimbare. În plan psihologic, avem de-a face cu o criză a identității. Masele nu se mai recunosc ca aparținând unor valori uzate și doresc să impună alte valori care
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
suverane, să hotărască în numele națiunilor în imposibilitatea de a le opune rezistență. Ce-au căutat pușcașii marini, în Irak sau în Libia, mai ales că nimeni nu i-a chemat? Cei care se împotriveau regimurilor politice din aceste țări, contestatari ai problemelor complexe de acolo, nu i-au chemat pe americani, aceștia invadând teritoriile respective din proprie inițiativă. Ca dovadă că nu sunt doriți acolo sunt desele atentate împotriva invadatorilor și cererea unor lideri, puși chiar de americani, la conducere
AMERIC?INII, HUNIUNEA EUROPEAN? ?I POPEYE MARINARUL by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Science/84039_a_85364]
-
astăzi, respectă aceleași indicații pe care le dădea propaganda politică din perioada regimului comunist. Iată, aceleași practici megalomanice puse într-o nouă formă de regim politic. Asemănarea dintre Traian Băsescu și Nicolae Ceaușescu este izbitoare. Unul dintre cei mai acerbi contestatari ai lui Traian Băsescu este Mugur Ciuvică, fost consilier al președintelui Emil Constantinescu în perioada 1996-2000. Cu toate că actualul președinte era atunci în conducerea Partidului Democrat, formațiune politică afiliată la Convenția Democrată, totuși între acesta și Mugur Ciuvică a izbucnit un
AMERIC?INII, HUNIUNEA EUROPEAN? ?I POPEYE MARINARUL by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Science/84039_a_85364]