2,256 matches
-
În conformitate cu modelele socio-cognitive, factorii individuali favorizează emergența proceselor cognitive și a cognițiilor specifice agresivității. Cognițiile se dezvoltă în timpul interacțiunilor copilului cu mediul său înconjurător și se reorganizează în funcție de experiențele lui ulterioare pentru a-i permite să facă față unor situații contextuale diverse. În ceea ce privește factorii contextuali ai agresivității, abordarea explicativă distinge, pe de o parte, factori situaționali ce favorizează sau amorsează cognițiile și reacțiile agresive și, pe de altă parte, factorii care compun straturile cele mai durabile ale mediului din care face
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
individuali favorizează emergența proceselor cognitive și a cognițiilor specifice agresivității. Cognițiile se dezvoltă în timpul interacțiunilor copilului cu mediul său înconjurător și se reorganizează în funcție de experiențele lui ulterioare pentru a-i permite să facă față unor situații contextuale diverse. În ceea ce privește factorii contextuali ai agresivității, abordarea explicativă distinge, pe de o parte, factori situaționali ce favorizează sau amorsează cognițiile și reacțiile agresive și, pe de altă parte, factorii care compun straturile cele mai durabile ale mediului din care face parte copilul. Aceștia din
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
ni se pare foarte important pentru că permite evitarea ambiguităților în ceea ce privește rezultatele numeroaselor studii realizate în acest domeniu în care caracterul interpersonal al contextului nu permite considerarea stimulilor folosiți. Acest lucru este foarte evident în cazul studiilor ce analizează efectul factorilor contextuali (căldură, frig, miros) asupra comportamentului agresiv. De altfel, studiul intențiilor comportamentale permite la nivel tehnic, teoretic și deontologic profilarea parțială a problemei referitoare la natura nocivă și nedorită din punct de vedere social a comportamentului agresiv. Agresivitatea se manifestă în
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
de vârstă. Bredemeier și Shield (1986 citat de Bredemeier, 1995) au constatat că felul în care indivizii utilizează aprecierea morală în sport și în viața cotidiană se schimbă odată cu vârsta. Cercetătorii denumesc această schimbare "moralitate mutilată" (bracketed morality). Natura schimbărilor contextuale de-a lungul vieții nu este încă foarte bine definită. Iar momentele cele mai favorabile intervenției pentru atenuarea tendințelor agresive nu sunt încă bine cunoscute. Rezultatele obținute în urma unui studiu realizat pe un eșantion de 1018 copii și adolescenți (de la
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
în funcție de contextul dezvoltării lor personale contribuie la formarea unor atitudini sociale și individuale diferențiate. Punerea în aplicare a acestor mecanisme preferențiale depinde deci de contextul în care individul se află. Totuși în cazul comportamentelor agresive pot exista probleme de transcendere contextuală și de generalizare a strategiilor de natură agresivă la toate contextele sociale: comportamentul agresiv este un comportament care poate fi întărit prin satisfacțiile pe care le oferă. A te antrena sau a fi antrenat pentru folosirea strategiilor fizice de atac
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
procesele de mai sus într-un singur model. Modelul propus include diferitele procese legate de activarea fiziologică, stima de sine, identificarea și categorizarea socială. În conformitate cu acest model, două procese diferite contribuie la creșterea nivelului de activare fiziologică a spectatorilor. Factorii contextuali precum statul în picioare pe toată durata competiției, îmbulzeala din mulțime, căldura și zgomotul pot crește nivelul de activare fiziologică a spectatorilor, mai ales a celor care se numesc suporteri. O identificare puternică cu jucătorii poate de asemenea declanșa o
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
la critici din lipsă de probe empirice și din cauza raționamentelor mult prea simpliste. În opinia lui Anderson și Bushman (2001), procesele de învățare, activare și aplicare a schemelor cognitive legate de agresivitate sunt implicate în manifestarea actelor agresive. Percepția informațiilor contextuale (expunerea recentă la violență) influențează manifestarea comportamentului agresiv al individului prin intermediul stării sale afective imediate (activând cognițiile, afectele și starea de activare fiziologică). Sporind nivelul de activare fiziologică sau inducând o stare afectivă legată de agresivitate, pe de o parte
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
domestică săvârșită, natura lor însă rămâne aceeași. O particularitate a agresivității domestice constă în faptul că ea se declanșează ca reacție la o provocare imediată, reală sau imaginată, denumită de către specialiști variabila proximității (Geen, 1998). Și alți factori individuali sau contextuali (personalitatea, socializarea, calitatea relației, drogurile, alcool) favorizează declanșarea scandalurilor cauzate de factorii proximali. Agresivitatea domestică într-un climat socio-cultural tradițional este caracteristica bărbatului care-și tratează soția și copiii ca pe niște bunuri personale, impunând-le supunerea totală. Cel care
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
unei cantități de alcool scad. Insensibilitatea cognitivă astfel instaurată determină declanșarea unui răspuns la semnalele situaționale (mulțime, temperatură ridicată, zgomot) percepute de către individ și mai puțin la informațiile cu privire la intențiile victimei sau la constrângerile impuse de situație. Variabilele individuale și contextuale. Factorii individuali și contextuali ai abuzului conjugal pot fi clasificați în trei categorii generale: (a) socializarea agresorului într-o familie abuzivă, (b) calitatea relației existente între agresor și victimă, (c) personalitatea agresorului. Una dintre cauzele abuzului conjugal la vârsta maturității
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
scad. Insensibilitatea cognitivă astfel instaurată determină declanșarea unui răspuns la semnalele situaționale (mulțime, temperatură ridicată, zgomot) percepute de către individ și mai puțin la informațiile cu privire la intențiile victimei sau la constrângerile impuse de situație. Variabilele individuale și contextuale. Factorii individuali și contextuali ai abuzului conjugal pot fi clasificați în trei categorii generale: (a) socializarea agresorului într-o familie abuzivă, (b) calitatea relației existente între agresor și victimă, (c) personalitatea agresorului. Una dintre cauzele abuzului conjugal la vârsta maturității constă în faptul că
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
părinți continuă la nesfârșit. Acest proces poate constitui fundamentul agresiunii conjugale. Cel care a fost victima maltratării din partea părinților poate influența evoluția propriei sale relații conjugale în sensul agresivității și abuzului. Abuzul conjugal poate fi corelat și cu alți factori contextuali precum calitatea relației conjugale. De exemplu, nemulțumirea generală din interiorul cuplului poate cauza o stare de stres continuă. Stresul în sine nu reprezintă un factor convingător pentru stabilirea unei relații conjugale abuzive, dar el poate declanșa o stare afectivă negativă
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
forme de maltratare, orice eveniment care nu place părinților sau care pune în pericol puterea lor parentală, precum obținerea unei note proaste la școală, ajungerea acasă la ore foarte târzii etc., poate constitui un pretext pentru maltratare. Variabile individuale și contextuale. De multe ori părinții care maltratează au fost ei înșiși copii maltratați, crescuți într-u mediu de socializare negativă, supuși maltratărilor fizice, neglijenței sau altor abuzuri. Într-un studiu comparativ privind familiile incestuoase, Madonna, Van Scoyk și Jones (1991) au
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
comportamentelor agresive. Fiind comportamente care se învață, specialiștii sunt în măsură să propună soluții care să le modifice. Datorită cunoștințelor actuale, se poate admite rolul factorilor biologici și a celor individuali în manifestarea agresivității, predominanți fiind însă factorii sociali și contextuali. Suntem convinși că agresivitatea este determinată de contextele în care individul s-a socializat: familie, școală și societate în sens mai larg. Pentru copii și adolescenți, familia este nucleul central în care se formează comportamentele pro-sociale, sentimentul de responsabilitate față de
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
pe baza experienței emoționale 140-142 interpretativă 212 Emoția emoție negativă 12-13, 34, 140, 231 specifică 20 Empatie 72, 74, 100, 116, 231 Empiric 18, 59, 71, 193 Ereditate 101 Erotic 65, 200 Erotism 66 Eșec 31-31, 118 personal 115 Experiență contextuală 127 emoțională 11, 70, 117 indirectă 127 motivațională 11 subiectivă 117 F Factor de aglomerație 38 de anxietate 38 de mediu 37 de proximitate 204, 205 de personalitate 28-34 de sex 20-28 de temperatură 38, 175 de zgomot 38, 43
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
structurată 213 Meta-analiză 22, 24, 28, 64, 173-174 Metafora mersului la cumpărături (shopping) 79 Mijloace media 96 Mișcare voluntară 118 îndoire-întindere 178 Model de prelucrare a informației 135, 142-143 integrativ 145-150 multidimensional 149 unic 145 Moderator 113 Modulare cognitiv-afectivă 113-120 contextuală 118 N Negativă credință 12 emoție 12 motivare 12 Neglijență 73-75 Neuro motorie 120 vegetativ 118, 120, 150, 179 Nevoi fundamentale 20 personale 75 Normă 58, 63, 76, 234 O Observator 60-62, 91, 137 Observație sistematică 159-173 în laborator 163
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
întronat în societățile moderne un clivaj social-politic total, bazat pe două mari fenomene: 1) sistemul politic modern guvernare-opoziție; 2) sistemul economic modern utilitate-piață. Prin filosofia sa, Hegel nu face decât să "desăvârșească" tradiția creștină de gândire, adaptând-o unor necesități contextuale și locale sinteze nefericite ale raporturilor de forțe din Europa Centrală. Acest soi de gândire dialectică a contribuit, într-un mod fundamental, la formarea criticii și a disciplinelor moderne, a acreditat mașina sterilă și redundantă numită guvernare-opoziție, precum și un mod
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
lui Adam Smith și printr-o neînțelegere a preceptelor celebrului gânditor scoțian în raport cu lumea lui britanică, de la sfârșitul secolului al XVIII-lea. Ceea ce a gândit Smith atunci nu mai poate fi o platformă program pentru realitățile de azi. Gândirea e contextuală și evanescentă. A aplica aceleași pattern-uri de gândire/interpretare duce la haos social, economic și politic. Ceea ce a fost posibil cândva devine imposibil altcândva, pentru că lumea nu e statică, iar toată această dinamică umană și istorică schimbă condițiile în
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
că oricare altele”57 și ceea ce a fost exprimat în ele poate fi transferat în orice limbă de pe glob, sensul referențial având prioritate față de „formă”. De altfel, încă de la început este stabilit un întreg sistem de priorități: 1. Prioritatea coerentei contextuale asupra celei verbale 58. Despre acest lucru scrisese Nida și în lucrarea din 1961, avertizând asupra traducerii „concordante”, care oferă peste tot același echivalent pentru un cuvant sau o expresie din limba sursă, indiferent de context. 2. Prioritatea echivalentei dinamice
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
pierderile semantice” sunt adesea inevitabile: e vorba de expresiile idiomatice, de sensurile figurate, de deplasări ale unor componente centrale de sens și indică prin exemple în ce fel aceste pierderi ar putea fi minimizate. Se ajunge astfel la importanța condiționării contextuale și a modificărilor de structură la nivelul discursului, al frazei, al cuvântului și, în sfârșit, al corespondentelor sonore. Ultima fază, restructurarea, oferă prilejul discutării variantelor și nivelurilor de limbaj. Stilurile sunt abordate funcțional, caracteristicile lor fiind dictate de scopurile pe
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
care nu se suprapune peste a celuilalt. Ba mai mult, după cum am arătat și la paragrafele respective, consideram preferabil să nu fie tradus nici unul peste tot cu aceeași vocabula, ci cu acel termen care îi transfera cel mai bine semnificația contextuala. Aici am putea adăuga misteriosul nume coranic Œamad (2.1.7.6.), daca din multitudinea de semnificații propuse pentru el o alegem pe aceea de „Ocrotitor veșnic” (cf. Arberry, „the Everlasting Refuge”). 4.2.15. al-Naœr (2.1.11
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
noastră. Cele mai generale li s-au impus că o necesitate firească traducătorilor. De pildă, concordismul este în general evitat: și tabelele noastre arată că unul și același nume este echivalat diferit de acelasi traducător, daca i-o cere coerentă contextuala. Nu s-au realizat traduceri în limbaj „popular” sau „pentru tineri”. Majoritatea traducerilor biblice de la noi sunt bisericești, destinate uzului liturgic. În ele, numele divine sunt inteligibile, cu puține excepții: „Cel cuvios” pentru hósios (Blaj, BS), „Domnul Savaot”/„Domnul puterilor
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
probleme: ele au mutat accentul de la configurarea unei opoziții absolute Între mythos și logos și de la ideea unei evoluții lineare În care un model Îl elimină pe celălalt, la sugerarea unui sistem de comutări și congruențe, bazate pe utilizări nuanțate, contextuale, În care mythos capătă diferite accepțiuni, În funcție de conceptul În raport cu care este gândit (logos, aletheia, palaia), de intențiile autorilor și de valorile culturale specifice paradigmelor (istorie, filosofie, retorică etc.) În care apare. Exprimând acestă viziune, C. Calame (1999, p. 142) afirmă
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
Caragiale afirma I. Constantinescu ar fi văzut " absurdul lumii sale și chiar a profetizat câteva din elementele devenirii sale viitoare": alienarea, antieroul, antidialogul ș.a. Mai mult, și-ar fi caracterizat viziunea prin adjectivele : "monstruos", "absurd", "apocaliptic". Extragerea unor atribute "folosite contextual" de Caragiale și investirea lor cu rolul "de pecete definitivă" comentează autoarea rămâne o procedură identic de "absurdă'. Ezitarea Loredanei Ilie de a-l include pe Caragiale în aceeași serie cu Eugen Ionescu, Samuel Beckett, Arthur Adamov este justificată prin
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
omenești. Devenise un comic în stare pură. Acum, însă, oamenii care asistă la Conu Leonida, la Noaptea furtunoasă n-au oare ispita de a căuta personajele în prezent?"24 Echivocul denunțării caragialiene paralizează râsul pentru că vizează esența și nu veșmântul contextual al referenților. Însă nu doar prin tentația echivalarii mentale a ridicolelor personaje caragialești cu noile și mult mai hidoasele specimene ("Pristanda, de pildă, e transformat în paznic de închisoare, Rică Venturiano în cerber și cenzor de ziare, iar Jupân Dumitrache
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
și chiar a profetizat câteva din elementele devenirii sale viitoare: omul alienat, "omul fără calități", "păpușa automată", etc. Mai mult, el și-a caracterizat propria viziune, folosind chiar termenii "monstruos" , "apocaliptic", "absurd""19. Considerăm totuși că extragerea unor atribute folosite contextual de Caragiale fără nici o intenție de autocaracterizare și investirea cu rolul de pecete definitivă sau unificatoare a viziunii sale, este la fel de "absurdă" și neproductivă. Rezonabil ar fi să punem în balanță toate aspectele care țin de concepția și realizarea artistică
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]