4,953 matches
-
direct în duoden. Rata eliberării de bilă în intestin fluctuează cu perioadele interdigestive ale motilității gastrointestinale. In cursul ingestiei alimentare și după ingestie activitatea motorie a vezicii biliare determină eliberarea bilei în duoden (tab. 2). In perioadele interdigestive au loc contracții scurte ale vezicii biliare în același ritm cu complexele motoare migratoare. In cursul ingestiei de alimente, vezica biliară se contractă un timp mai îndelungat, iar volumul să scade cu aproximativ 50% la 30-60 minute după ingestia alimentară. Ritmul golirii vezicii
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2285]
-
motoare migratoare. In cursul ingestiei de alimente, vezica biliară se contractă un timp mai îndelungat, iar volumul să scade cu aproximativ 50% la 30-60 minute după ingestia alimentară. Ritmul golirii vezicii este controlat mai mult de ritmul și forța de contracție a vezicii biliare decât de rezistența la curgere prin canalele biliare. In perioada interdigestivă sfincterul Oddi este contractat tonic; produce o rezistență la curgere care este mică dar suficientă pentru a devia bila secretată în vezicula biliară. In cursul golirii
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2285]
-
perioada interdigestivă sfincterul Oddi este contractat tonic; produce o rezistență la curgere care este mică dar suficientă pentru a devia bila secretată în vezicula biliară. In cursul golirii vezicii biliare are loc o reducere a tonusului sfincterului Oddi și o contracție peristaltică ritmică ce urcă până la sfincterul Oddi. Au loc contracții peristaltice anterograde și retrograde. Astfel, sfincterul Oddi poate modifica curgerea bilei în duoden atât prin modificarea tonusului său cât și prin modificări ale peristaltismului său ritmic care servește la pomparea
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2285]
-
la curgere care este mică dar suficientă pentru a devia bila secretată în vezicula biliară. In cursul golirii vezicii biliare are loc o reducere a tonusului sfincterului Oddi și o contracție peristaltică ritmică ce urcă până la sfincterul Oddi. Au loc contracții peristaltice anterograde și retrograde. Astfel, sfincterul Oddi poate modifica curgerea bilei în duoden atât prin modificarea tonusului său cât și prin modificări ale peristaltismului său ritmic care servește la pomparea bilei în duoden. Evacuarea bilei este controlată prin mecanism nervos
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2285]
-
Astfel, sfincterul Oddi poate modifica curgerea bilei în duoden atât prin modificarea tonusului său cât și prin modificări ale peristaltismului său ritmic care servește la pomparea bilei în duoden. Evacuarea bilei este controlată prin mecanism nervos și umoral. Vagul determină contracția veziculei biliare și relaxarea sfincterului Oddi, iar simpaticul are efecte inverse. Factorul umoral responsabil de evacuarea bilei este colecistokinina (are acțiune stimulatoare directă asupra musculaturii veziculare și reduce rezistența sfincterului Oddi). Bombezina intensifică și ea motilitatea veziculei biliare. Un alt
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2285]
-
de suc intestinal. 5. Motilitatea intestinului gros Colonul primește ~1500 ml/zi de conținut intestinal din ileon. La nivel colic este absorbită cea mai mare cantitate de apă și sare, prin fecale eliminându-se zilnic numai 50-100 ml de apă. Contracțiile colice amestecă conținutul luminal și îl transportă de-a lungul colonului. Când conținutul devine semisolid, acest amestec este un proces de frământare. Progresia conținutului colic este lentă (~5-10 cm/h). De aproximativ 1-3 ori/zi se produce o undă de
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2285]
-
colice amestecă conținutul luminal și îl transportă de-a lungul colonului. Când conținutul devine semisolid, acest amestec este un proces de frământare. Progresia conținutului colic este lentă (~5-10 cm/h). De aproximativ 1-3 ori/zi se produce o undă de contracție numită “contracție în masă” care are rolul de a împinge conținutul colic pe o lungime semnificativă în sens aboral. a. Motilitatea cecumului și a porțiunii proximale a colonului Cea mai mare parte a contracțiilor cecumului și a porțiunii proximale a
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2285]
-
conținutul luminal și îl transportă de-a lungul colonului. Când conținutul devine semisolid, acest amestec este un proces de frământare. Progresia conținutului colic este lentă (~5-10 cm/h). De aproximativ 1-3 ori/zi se produce o undă de contracție numită “contracție în masă” care are rolul de a împinge conținutul colic pe o lungime semnificativă în sens aboral. a. Motilitatea cecumului și a porțiunii proximale a colonului Cea mai mare parte a contracțiilor cecumului și a porțiunii proximale a intestinului gros
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2285]
-
zi se produce o undă de contracție numită “contracție în masă” care are rolul de a împinge conținutul colic pe o lungime semnificativă în sens aboral. a. Motilitatea cecumului și a porțiunii proximale a colonului Cea mai mare parte a contracțiilor cecumului și a porțiunii proximale a intestinului gros sunt segmentare; ele au rolul de a amesteca conținutul colic. Contracțiile segmentare localizate împart colonul în haustre (segmente ovoidale învecinate); haustrele apar ca urmare a contracțiilor combinate ale musculaturii circulare și longitudinale
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2285]
-
pe o lungime semnificativă în sens aboral. a. Motilitatea cecumului și a porțiunii proximale a colonului Cea mai mare parte a contracțiilor cecumului și a porțiunii proximale a intestinului gros sunt segmentare; ele au rolul de a amesteca conținutul colic. Contracțiile segmentare localizate împart colonul în haustre (segmente ovoidale învecinate); haustrele apar ca urmare a contracțiilor combinate ale musculaturii circulare și longitudinale de la nivelul colonului. b. Motilitatea porțiunii centrale și distale a colonului Mișcarea conținutului spre colonul transvers are loc foarte
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2285]
-
colonului Cea mai mare parte a contracțiilor cecumului și a porțiunii proximale a intestinului gros sunt segmentare; ele au rolul de a amesteca conținutul colic. Contracțiile segmentare localizate împart colonul în haustre (segmente ovoidale învecinate); haustrele apar ca urmare a contracțiilor combinate ale musculaturii circulare și longitudinale de la nivelul colonului. b. Motilitatea porțiunii centrale și distale a colonului Mișcarea conținutului spre colonul transvers are loc foarte lent. Mișcările de la nivelul colonului transvers și descendent nu sunt propulsive, la acest nivel predominând
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2285]
-
anus. Sfincterul anal intern se contractă sub influența impulsurilor simpatice, pe când cele parasimpatice exercită un efect relaxant. Controlul asupra sfincterului anal extern se exercită prin intermediul nervilor rusinoși. Distensia rectului determină relaxarea sfincterului anal intern, deplasarea materiilor fecale spre anus și contracția instantanee a sfincterului anal extern care oprește defecația. Prin controlul voluntar al sfincterului anal extern se decide asupra trecerii gazelor sau fecalelor. Controlul voluntar asupra defecației se câștigă în primii doi ani de viață. Defecația deși este un reflex spinal
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2285]
-
trecerii gazelor sau fecalelor. Controlul voluntar asupra defecației se câștigă în primii doi ani de viață. Defecația deși este un reflex spinal, poate fi inhibată voluntar, prin menținerea contractat a sfincterului anal extern sau facilitată voluntar, prin relaxarea sfincterului și contracția musculaturii abdominale. Inhibarea voluntară a defecației determină dispariția senzației de necesitate și a reflexului de defecație, reapariția lui fiind semnalată peste câteva ore când materiile fecale revin în rect (fig. 16). Defecația poate fi inițiată voluntar prin creșterea presiunii intraabdominale
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2285]
-
mișcări de la nivel intestinal. Intestinul primește o inervație extrinsecă dublă: de la sistemul nervos autonom, cu activitate parasimpatică colinergică care determină o activitate crescută a mușchiului neted intestinal și activitate simpatică noradrenergică are efecte inverse asupra mușchiului neted intestinal, dar produce contracția sfincteriană. Fibrele preganglionare parasimpatice trimit aproximativ 2000 de aferențe vagale precum și alte eferențe prin nervii sacrați. In general, ele fac sinapsă cu neuronii colinergici din plexurile mienteric și submucos. Fibrele simpatice sunt postganglionare; multe din ele se termină pe neuronii
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2285]
-
secreția gastrică acidă. G14 și G 34 prezintă toate activitățile gastrinei, dar numai 10% din puterea G17. Rolul fiziologic al gastrinei se bazează pe efecte de stimulare a următoarelor: secreția acidă gastrică, secreția de pepsină; creșterea mucoasei gastrice; motilitatea gastrică; contracția musculaturii care include joncțiunea gastro esofagiană; secreția de insulină (și secreția de glucagon, dar numai după un prânz bogat în proteine și nu după un prânz bogat în glucide). Secreția de gastrină este modificată în funcție de conținutul gastric, rata de descărcare
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2285]
-
și stă la baza reglării secreției prin mecanism de feed-back negativ. Creșterea secreției de hormon determină creșterea secreției acide gastrice, iar acidul, prin feed-back negativ inhibă secreția ulterioară de gastrină. Colecistokinina-Pancreozimina Este cunoscut faptul că hormonul numit colecistokinina (CCK) determină contracția musculaturii netede din pereții veziculei biliare, pe când pancreozimina (PZ) determină creșterea secreției de suc pancreatic bogat enzimatic. De asemenea, este cunoscut faptul că celulele mucoasei intestinului subțire secretă un hormon cu ambele acțiuni descrise mai sus; acest hormon se numește
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2285]
-
structurile nervoase de nivelul ileonului distal și a colonului. De asemenea, neuronii de la nivelul cortexului cerebral secretă CCK. CCK secretată la nivelul duodenului și jejunului este CCK8 și CCK12; CCK58 și CCK8 se găsesc la nivelul creierului. Rolurile CCK: determină contracția veziculei biliare și secreția de suc pancreatic bogat în conținut enzimatic; amplifică stimularea secreției pancreatice alcaline de către secretină; inhibă evacuarea gastrică; exercită un efect trofic asupra pancreasului; crește secreția de enterokinază; crește motilitatea intestinului subțire și a colonului; alături de secretină
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2285]
-
Are o structură similară cu cea a glucagonului, GLI, VIP, GIP. Rolurile secretinei: determină stimularea secreției de bicarbonat de către celulele ductale ale pancreasului și a tractului biliar, stimulează secreția apoasă a sucului pancreatic, scade secreția de suc gastric, poate determina contracția sfincterului piloric. Secreția de secretină este stimulată de produșii de digestie proteică și de concentrația de acid de la nivelul porțiunii superioare a intestinului subțire. Eliberarea de secretină în momentul prezenței acidului în jejun reprezintă un alt exemplu de feed-back; secretina
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2285]
-
similare de la nivelul mucoasei gastro intestinale. Secreția sa este stimulată de prezența chimului acid în lumen; acționează ‘’paracrin’’ prin sucul gastric în medierea inhibării secreției de gastrină produsă de acid. De asemenea, mai inhibă secreția exocrină pancreatică, secreția acidă gastrică, contracția veziculei biliare și absorbția glucozei, aminoacizilor și trigliceridelor. 8. Absorbția nutrimentelor Pătrunderea chimului în duoden determină contracții ritmice care segmentează și amestecă conținutul luminal, favorizând contactul constituenților cu enzimele din sucurile digestive și cu mucoasa, deci absorbția produșilor de digestie
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2285]
-
paracrin’’ prin sucul gastric în medierea inhibării secreției de gastrină produsă de acid. De asemenea, mai inhibă secreția exocrină pancreatică, secreția acidă gastrică, contracția veziculei biliare și absorbția glucozei, aminoacizilor și trigliceridelor. 8. Absorbția nutrimentelor Pătrunderea chimului în duoden determină contracții ritmice care segmentează și amestecă conținutul luminal, favorizând contactul constituenților cu enzimele din sucurile digestive și cu mucoasa, deci absorbția produșilor de digestie. Suprafața mucoasei este crescută prin prezența pliurilor (x3), vilozităților (x30), marginii “în perie” (x600). capilare sanguine limfatic
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2285]
-
alimentar depinde în special de prezența senzațiilor de foame și de sațietate. Foamea reprezintă o senzație subiectivă, vagă și dezagrabilă, localizată mai mult sau mai puțin în epigastru care naște dorința de a ingera alimente. Senzația se însoțește de apariția contracțiilor gastrice “de foame”, contracții peristaltice ritmice, care nu apar mai devreme de 1224 ore de la ultima ingestie de alimente. Consumul de alimente în cantități suficiente potolește foamea și o înlocuiește cu senzația de sațietate, o senzație de satisfacție (euforizantă) vagă
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2285]
-
de prezența senzațiilor de foame și de sațietate. Foamea reprezintă o senzație subiectivă, vagă și dezagrabilă, localizată mai mult sau mai puțin în epigastru care naște dorința de a ingera alimente. Senzația se însoțește de apariția contracțiilor gastrice “de foame”, contracții peristaltice ritmice, care nu apar mai devreme de 1224 ore de la ultima ingestie de alimente. Consumul de alimente în cantități suficiente potolește foamea și o înlocuiește cu senzația de sațietate, o senzație de satisfacție (euforizantă) vagă, imposibil de localizat. Consecința
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2285]
-
mica circulație). La nivel pulmonar sângele preia oxigen din aer și eliberează bioxid de carbon în aer; circulația pulmonară este discutată în detaliu la capitolul de fiziologie a respirației. Inima pompează ritmic sânge în artere în cadrul unui ciclu funcțional de contracție (sistolă) și relaxare (diastolă), numit ciclu cardiac (revoluție cardiacă). Activitatea ritmică permanentă a inimii este susținută de metabolismul celulelor miocardice, care prezintă numeroase aspecte particulare. Stimulul natural, fiziologic, pentru activitatea inimii este potențialul de acțiune generat ritmic de celule specializate
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2285]
-
funcții ale miocardului (care se referă de fapt la proprietăți funcționale): batmotropă (excitabilitate), cronotropă (ritmicitate), dromotropă (conductibilitate), inotropă (contractilitate), tonotropă (tonicitate). Astfel, despre factori care scad frecvența cardiacă se spune că au efect cronotrop negativ, iar cei care cresc forța contracției sunt inotrop pozitivi. 12.1. Histologia funcțională a inimii Cordul uman este tetracavitar, format din două atrii și două ventricule, cu comunicare numai la nivelul orificiilor atrio-ventriculare (AV), prevăzute cu valve (fig. 30). Cavitățile sunt căptușite de endocard (epiteliu pavimentos
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2285]
-
de foița parietală printr-o cantitate mică de lichid pericardic. Cordul prezintă un schelet fibros, format din porțiunea conjunctivă a peretelui AV, cu extensiile sale de la nivelul valvelor AV. Miocardul, țesutul muscular al inimii, este organizat în structuri specializate pentru contracție, miocardul contractil atrial și ventricular, respectiv pentru generarea și conducerea excitației electrice, sistemul excito conductor (nodulul sino-atrial, nodul AV, fasciculul His și rețeaua Purkinje; fig. 30). Cardiomiocitele contractile au un diametru de 10-15 μm, o lungime de ~50 μm și
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2285]