4,884 matches
-
Dan Berindei, "Dezvoltarea presei bucureștene în perioada formării și organizării statului național român (1856-1864)", în Studii, nr. 3, 1962, pp. 669-670. 230 Nicolae Iorga, Istoria presei românești, Muzeul Literaturii Române, București, 1999, p. 80. 231 Monica Spiridon, Eminescu sau despre convergență, Editura Scrisul Românesc, Craiova, 2009, p. 6. 232 D. Vatamaniuc, Publicistica lui Eminescu 1877-1883, 1888-1889, Editura Minerva, București, 1996, p. 256. 233 Apud Ovidiu Papadima, Cezar Bolliac, Editura Academiei, București, 1966, p. 79. 234 Monica Spiridon, Eminescu sau despre convergență
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
convergență, Editura Scrisul Românesc, Craiova, 2009, p. 6. 232 D. Vatamaniuc, Publicistica lui Eminescu 1877-1883, 1888-1889, Editura Minerva, București, 1996, p. 256. 233 Apud Ovidiu Papadima, Cezar Bolliac, Editura Academiei, București, 1966, p. 79. 234 Monica Spiridon, Eminescu sau despre convergență, Editura Scrisul Românesc, Craiova, 2009, p. 39. 235 Ibidem, p. 44. 236 Mihai Eminescu, Opere XI, p. 444. 237 Al. Andriescu, Limba presei românești în secolul al XIX-lea, Editura Junimea, Iași, 1979, p. 194. 238 Mihai Eminescu, Opere X
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
p. 138. 259 Apud G. Călinescu, Viața lui Mihai Eminescu, Editura Minerva, București, 1986, p. 147. 260 Perpessicius, Opere 5, Editura Minerva, București, 1972, p. 47. 261 Un demers de acest gen întreprinde Monica Spiridon, în lucrarea Eminescu sau despre convergență, apărută la Editura Scrisul Românesc, Craiova, în 2009. 262 Ioana Bot, "Publicistica eminesciană într-o lectură necesară", în Steaua, nr. 1-2, 1996, p. 17. 263 D. Vatamaniuc, "Eminescu la sfârșit de secol și început de mileniu", în Viața Românească, nr.
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
Opere XIII, p. 32. 340 Mihai Eminescu, Opere X, p. 162. 341 Ibidem. 342 Mihai Eminescu, Opere X, p. 247. 343 Mihai Eminescu, Opere XII, p. 403. 344 Mihai Eminescu, Opere IX, p. 292. 345 Monica Spiridon, Eminescu sau despre convergență, Editura Scrisul Românesc, Craiova, 2009, p. 44. 346 Mihai Eminescu, Opere X, p. 94. 347 Mihai Eminescu, Opere XII, p. 79. 348 Cornel Munteanu, "Pamfletul eminescian", în Familia, nr. 1, 1992, p. 11. 349 Mihai Eminescu, Opere X, p. 145
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
Cornel Munteanu, "Pamfletul eminescian", în Familia, nr. 1, 1992, p. 11. 349 Mihai Eminescu, Opere X, p. 145. 350 Joachim Peter Storfa, Scrierile politice ale lui Mihai Eminescu, Editura Paideia, București, 2003, p. 107. 351 Monica Spiridon, Eminescu sau despre convergență, Scrisul Românesc, Craiova, 2009, p. 99. 352 Mihai Eminescu, Opere X, p. 269. 353 Mihai Eminescu, Opere XII, p. 70. 354 Ibidem, p. 112. 355 Mihai Eminescu, Opere X, p. 361. 356 Monica Spiridon, Eminescu sau despre convergență, Scrisul Românesc
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
sau despre convergență, Scrisul Românesc, Craiova, 2009, p. 99. 352 Mihai Eminescu, Opere X, p. 269. 353 Mihai Eminescu, Opere XII, p. 70. 354 Ibidem, p. 112. 355 Mihai Eminescu, Opere X, p. 361. 356 Monica Spiridon, Eminescu sau despre convergență, Scrisul Românesc, Craiova, 2009, p. 10. 357 Mihai Eminescu, Opere X, p. 276. 358 Monica Spiridon, op. cit., p. 128. 359 Ibidem, p. 112. 360 Mihai Eminescu, Opere X, p. 394. 361 Mihai Eminescu, Opere X, p. 95. 362 Ibidem. 363
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
Opere X, p. 394. 361 Mihai Eminescu, Opere X, p. 95. 362 Ibidem. 363 Ibidem, p. 95. 364 Ibidem, p. 98. 365 Mihai Eminescu, Opere X, p. 98. 366 Ibidem. 367 Ibidem, p. 96. 368 Monica Spiridon, Eminescu sau despre convergență, Editura Scrisul Românesc, Craiova, 2009, p. 27. 369 Mihai Eminescu, Opere IX, p. 431. 370 Monica Spiridon, Eminescu. Proza jurnalistică, Editura Curtea Veche, București, 2003, p. 43. 371 Mihai Eminescu, Opere IX, p. 165. 372 Mihai Eminescu, Opere X, p.
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
stratégies pragmatiques", în Communication, 1981, p. 32. 428 Mircea Popa, Mihai Eminescu. Contextul receptării, Editura Timpul, Reșița, 1999, p. 63. 429 Daniela Rovența-Frumușani, Analiza discursului. Ipoteze și ipostaze, Editura Tritonic, București, 2004, p. 115. 430 Monica Spiridon, Eminescu sau despre convergență, Scrisul Românesc, Craiova, 2009, p. 180. 431 Mihai Eminescu, Opere XII, p. 253. 432 Ibidem, p. 100. 433 Mihai Eminescu, Opere X, p. 70. 434 Monica Spiridon, Eminescu sau despre convergență, Scrisul Românesc, Craiova, 2009, p. 24. 435 Mihai Eminescu
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
2004, p. 115. 430 Monica Spiridon, Eminescu sau despre convergență, Scrisul Românesc, Craiova, 2009, p. 180. 431 Mihai Eminescu, Opere XII, p. 253. 432 Ibidem, p. 100. 433 Mihai Eminescu, Opere X, p. 70. 434 Monica Spiridon, Eminescu sau despre convergență, Scrisul Românesc, Craiova, 2009, p. 24. 435 Mihai Eminescu, Opere XIII, p. 215. 436 Mihai Eminescu, Opere XII, p. 376. 437 Ibidem, p. 123. 438 Rodica-Magdalena Baciu, Conștiință critică și viziune tragică în publicistica eminesciană, Editura Universitaria, Craiova, 2005, p.
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
Ibidem. 444 Ibidem. 445 Michel Foucault, op. cit., p. 29. 446 Mihai Eminescu, Opere IX, p. 407. 447 Ibidem, p. 119. 448 Mihai Eminescu, Opere XII, p. 419. 449 Mihai Eminescu, Opere X, p. 95. 450 Monica Spiridon, Eminescu sau despre convergență, Scrisul Românesc, Craiova, 2009, p. 26. 451 D. Vatamaniuc, Publicistica lui Eminescu 1877-1883, 1888-1889, Editura Minerva, București, 1996, p. 255. 452 Mihai Eminescu, Opere X, p. 246. 453 Ibidem. 454 Ibidem, p. 247. 455 Mihai Eminescu, Opere IX, p. 466
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
X, p. 246. 453 Ibidem. 454 Ibidem, p. 247. 455 Mihai Eminescu, Opere IX, p. 466. 456 Mihai Eminescu, Opere XII, p. 22. 457 Mihai Eminescu, Opere IX, p. 171. 458 Ibidem, p. 292. 459 Monica Spiridon, Eminescu sau despre convergență, Scrisul Românesc, Craiova, 2009, p. 82. 460 Mihai Eminescu, Opere X, p. 361. 461 Ibidem, p. 268. 462 Monica Spiridon, Eminescu sau despre convergență, Scrisul Românesc, Craiova, 2009, p. 44. 463 Mihai Eminescu, Opere XII, p. 146. 464 Mihai Eminescu
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
Mihai Eminescu, Opere IX, p. 171. 458 Ibidem, p. 292. 459 Monica Spiridon, Eminescu sau despre convergență, Scrisul Românesc, Craiova, 2009, p. 82. 460 Mihai Eminescu, Opere X, p. 361. 461 Ibidem, p. 268. 462 Monica Spiridon, Eminescu sau despre convergență, Scrisul Românesc, Craiova, 2009, p. 44. 463 Mihai Eminescu, Opere XII, p. 146. 464 Mihai Eminescu, Opere X, p. 380. 465 Ibidem, p. 361. 466 Mihai Eminescu, Opere XII, p. 52. 467 Mihai Eminescu, Opere XIII, p. 319. 468 Mihai
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
p. 380. 465 Ibidem, p. 361. 466 Mihai Eminescu, Opere XII, p. 52. 467 Mihai Eminescu, Opere XIII, p. 319. 468 Mihai Eminescu, Opere X, p. 72. 469 Mihai Eminescu, Opere IX, p. 161. 470 Monica Spiridon, Eminescu sau despre convergență, Scrisul Românesc, Craiova, 2009, p. 80. 471 Mihai Eminescu, Opere X, p. 32. 472 J.L. Austin, How to do things with Words, Ed. J.O. Urmson, Oxford, 1962; John Searle, Speech Acts: An Essay in the Philosophy of language, Cambridge
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
tocmai complementaritatea tipurilor lor spirituale. René Guénon desfășoară o hartă a tematicii metafizice în întreaga, infinita ei verticală, susținută abundent cu date din toate spațiile spirituale. Nu logica proprie fiecărei tradiții îl interesează în primul rînd pe Guénon, ci corespondențele, convergența tradițiilor în atacarea unui teritoriu care, în sine, e dincolo de specificul culturilor, are o supremă obiectivitate, e Universalul însuși. Opera lui Guénon e de luat, după mine, ca o structură orientativă de lectură pentru traseele specifice fiecărei tradiții spre Adevărul
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
să cerceteze beneficiile pe care dialogul interreligios, studiul comparativ al doctrinelor religioase le pot oferi pentru adîncirea propriei teologii. Dar se admite îndeobște că fiece credință își păstrează un nucleu dur, de dogmă esențială, unde dialogul nu poate pătrunde, unde convergența religiilor nu poate fi menținută fără riscul de a cădea în relativism. Unui creștin îi va fi greu să accepte că omul se poate salva și altfel decît prin Isus Christos, cel întrupat în istorie. Teologii musulmani ortodocși văd Unul
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
mod sînt de integrat toate modurile bune, iar nu particularitățile lor. Fiindcă omul doar un lucru poate lucra, iar nu toate lucrurile deodată. Trebuie să fie acel lucru, unul, și în acel unul, să le preia pe toate. Astfel înțeleasă, convergența religiilor se opune net relativismului, căci relativismul constă în a zăbovi indefinit pe teritoriul particularului, cu atenția fixată pe evantaiul modurilor între care eziți, între care alegi, pe care le socotești la fel de bune. Astfel înțeleasă, convergența religiilor se opune net
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
pe toate. Astfel înțeleasă, convergența religiilor se opune net relativismului, căci relativismul constă în a zăbovi indefinit pe teritoriul particularului, cu atenția fixată pe evantaiul modurilor între care eziți, între care alegi, pe care le socotești la fel de bune. Astfel înțeleasă, convergența religiilor se opune net fundamentalismului, căci acesta din urmă ridică particularitatea unui singur mod la rang absolut. Prea adesea conflictuală, diversitatea religioasă pe care globalizarea o face de neocolit, căreia modernitatea tîrzie îi dă statut legitim poate fi, dimpotrivă, un
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
propus un model mai subtil care, păstrînd o relație intimă între transcendent și explicitările sale, nu permitea sedentarizarea celor din urmă, transformarea lor în obiectivări autosuficiente. Dimpotrivă, toate aceste explicitări care, pentru Cusanus, sînt entitățile înseși ale lumii urmează logica convergenței către Termenul divin, în care se află înfășurată realitatea lor deplină ; ele își regăsesc astfel condiția adevărată, libertatea, fiind dezlegate de limitările contracției spune Scholem. Peter Brown, amintind de această temă în lucrarea Trupul și societatea (traducere de Ioana Zirra
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
noutate, are condiții să devină o temă proaspătă de interogație. Căci dinaintea ei resimțim, mai mult decît în alte epoci, nedumerire, nesiguranță, uimire. Nu mai recurgem la soluțiile vechi, moștenite pentru a articula cei doi termeni, iar punctul lor de convergență participarea libertății umane la libertatea absolută ne scapă, a ieșit din orizontul nostru mental, nu mai avem treze capacitățile necesare pentru a-l atinge. Pe de o parte, obiectivitatea transcendenței a pălit în conștiința comună, de vreme ce ea nu mai este
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
ca punct de pornire al unui traseu pe care omul îl are dat virtualmente în interiorul lui. Pentru aceste tradiții, omul e prin excelență ființă dinamică, vector vertical. Starea lui de fapt e doar o pistă de lansare, aspectul incoativ al convergenței spre modelul lui universal. în termenii religiilor monoteiste, universalul în noi este chipul divin reflectat în inima profundă. Acestui chip, Unu, fiecare om îi oferă o oglindă unică, proprie, personală, iar prin dinamica asemănării fiecare persoană tinde să se împlinească
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
înalte căci casa e lucru întemeiat, stabil, închis între limite fixe, la condiția înaintării, care folosește limitele drept praguri dincolo de care e de trecut. Condusă de un acut simț al infinitului, ființa utilizează atunci fiecare prag pentru a-și intensifica convergența spre țintă. Limitele fixe ale casei sînt înlocuite de limite mobilizatoare, transparente : ele devin corturi care vorbesc despre popasuri scurte, despre starea însăși a călătoriei, despre absorbirea condiționărilor specifice unui nivel de existență pentru a porni mai departe. A te
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
Sirul, isihaștii, Eckhart, Ruusbroec, beghinele, Cusanus, Silesius, Serafim de Sarov, Berdiaev sau Simone Weil, pentru a-i numi doar pe cîțiva dintre cei de inspirație creștină înclină să dea preeminență modelului vertical intensificat. Pentru ei, distanța reprezintă calea unei aprige convergențe spre divin ; le dă elanul pentru o experiență unitivă care, pe unii, îi înghite. în schimb, la teologii istoriei prevalează celălalt model, orizontal (și comunitar), de transcendență. Cît despre coprezența celor două modele, nu mai trebuie spus că ea nu
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
-i intensifica misterul, a provoca explozia literei lui2 în sfîrșit, științele religiei pot contribui, după mine, la stîrnirea uimirii prin însuși faptul că ne înfățișează diversitatea culturilor spirituale și a modurilor de a concepe transcendentul. în fața acestei diversități cu concordanțele, convergențele ei, dar și cu logica ireductibilă a fiecărei tradiții , putem presimți diferența de nivel dintre formele sub care transcendentul se comunică și natura lui de neîngrădit, incomprehensibilă. Putem aproxima astfel distanța verticală care, despărțindu-ne de el, ne interpelează. Pluralismul
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
pledează pentru depășirea concepției defensive privind diferențele (acceptăm din respect sau de nevoie, ca să trăim în pace, profilul celuilalt, așa cum el ni-l acceptă pe al nostru), pentru a gîndi, în schimb, deosebirile în coprezența lor îmbogățitoare. Fuziunea, completarea mutuală, convergența perspectivelor individuale sau de grup, iar nu omogenizarea lor ar fi strategia dezirabilă în democrația americană actuală. Ea i-ar conduce pe actorii politici sau sociali, participanți la o înfruntare/dezbatere, către un punct de vedere mai amplu, împlinitor pentru
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
de la o înălțime polară și cu exigența practică, urgentă, dificilă a unui dialog foarte concret. în măsura în care încerci să te menții în dialog și să înțelegi logica semenului diferit, parcurgi o asceză. în măsura în care soluția nu aparține nici unuia dintre interlocutori, întîlnirea mobilizează convergența interlocutorilor spre Polul divin. Ea înseamnă ieșire nu numai din propriile limitări, ci și din nivelul individualului. Moartea-înviere împreună cu celălalt revine la a da loc Polului transcendent să își manifeste, în comuniunea interlocutorilor, noutatea inepuizabilă. încrederea în diversitate nu apare
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]