5,650 matches
-
sa prea multă libertate nu era benefică. Deși sunetul acestor idei ne provoacă o reacție de recul, Drăghicescu avea în vedere un autoritarism îndreptat către atenuarea unor practici păgubitoare și impunerea altora benefice. Desigur, nici această intenție nu poate fi convingătoare la acest moment, dar nu acesta este punctul nostru central aici. Practicile amintite megeau de la închiderea cârciumilor în zilele de sărbătoare și până la măsuri privind îmbunătățirea culturii pământurilor prin forțarea țăranilor să are bine, să alterneze semănăturile, să folosească gunoiul
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
fascismul, nu sunt marfă de export. Proiectul avea lacune sensibile care se evidențiază de fiecare dată când gânditorul se îndreaptă către modalitățile practice de a schimba ceva în țară. Deși pleca deseori de la identificarea corectă a problemelor, soluțiile nu erau convingătoare. El arată că burghezia nu era capabilă să sesizeze imperativele timpului și să potențeze cele necesare împlinirii menirii noastre. Dar atunci cine? Soluția este utopică, balansând destul de nesigur pe muchia unor tendințe atât de prezente în epocă. Deși subliniază că
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
mari pentru a reorienta cererea acestora spre produse noi, sau spre produse similare, dar produse de noile firme. 8.6. Promovarea Promovarea include totalitatea activităților de marketing menite să creeze și să stimuleze cererea de consum prin comunitățile informative și convingătoare ale întreprinderii pe piață. Ea cuprinde mai multe tipuri de activități: publicitatea, vânzarea prin eforturi personale, relațiile publice, utilizarea mărcilor, activități specializate de promovare. Stabilirea structurii promovării este influențată de mărimea pieței, de natura produsului și de ciclul de viață
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
-
organizare și dezvoltare. Primele efecte ale globalizării au fost de natură să consolideze percepția inițială. Creșterea decalajului dintre țările dezvoltate și cele în curs de dezvoltare, adică cele cărora li se cerea să se liberalizeze, le-a furnizat cel mai convingător argument contestatarilor globalizării: noul proces promovează interesele celor puternici state sau firme. Cum se putea apăra o țară în curs de dezvoltare în fața coloșilor, în fața multinaționalelor, mai ales că, potrivit preceptului fundamental al globalizării, respectiva țară nici nu putea să
Viclenia globalizării . Asaltul asupra puterii americane. In: Viclenia globalizării. Asaltul asupra puterii americane by Paul Dobrescu () [Corola-publishinghouse/Science/1096_a_2604]
-
optimistă în ceea ce privește evoluția relațiilor internaționale. Prin urmare, și cheltuielile militare au scăzut în toate statele mari. Brusc, din 1998, cheltuielile SUA în domeniul militar cresc, deși la orizont nu se profilase nici un pericol major. De ce? Nu am găsit o explicație convingătoare în afara mecanismului de care am amintit mai sus privind transferul inovațiilor din domeniul militar în câmpul economiei civile. Mecanismul a produs rezultate bune. Dar el presupunea existența unui dușman foarte puternic, care justifica existența unei armate foarte puternice, a unor
Viclenia globalizării . Asaltul asupra puterii americane. In: Viclenia globalizării. Asaltul asupra puterii americane by Paul Dobrescu () [Corola-publishinghouse/Science/1096_a_2604]
-
moderne, un rol asemănător eticii protestante în Europa de Nord"170. Probabil că prima întrebare pe care ar trebui să ne-o punem privește performanța sistemelor în care confucianismul are o influență considerabilă. Faptul că asemenea societăți au cunoscut rezultate impresionante vorbește convingător despre o actualitate de netăgăduit a învățăturilor confucianiste. Dintre contribuțiile pe care am încercat să le schițăm, una le cuprinde pe toate: preocuparea învățatului chinez de a arăta cât de importante sunt structurile de organizare socială în funcționarea oricărei societăți
Viclenia globalizării . Asaltul asupra puterii americane. In: Viclenia globalizării. Asaltul asupra puterii americane by Paul Dobrescu () [Corola-publishinghouse/Science/1096_a_2604]
-
of America, dar istoria sa este mult mai bogată. Are puternice rădăcini în religia protestantă, mai ales în preocupările protestante privind predestinarea și semnele exterioare ale grației divine. În condițiile în care nașterea și poziția socială nu mai reprezentau răspunsuri convingătoare cu privire la predestinare, mulți credincioși protestanți au îmbrățișat ideea potrivit căreia succesul financiar obținut prin muncă asiduă este un astfel de semn al grației divine, un indiciu cu privire la faptul că Dumnezeu încuviințează acțiunile umane. Aceasta a mai primit denumirea de "materialism
Viclenia globalizării . Asaltul asupra puterii americane. In: Viclenia globalizării. Asaltul asupra puterii americane by Paul Dobrescu () [Corola-publishinghouse/Science/1096_a_2604]
-
o linie perpendiculară pe scaner, unde se va alinia coada, pentru a lăsa spațiu liber fluxului de persoane, care, vrând să traverseze holul, se loveau de această barieră de călători ce atingea peretele de sticlă al aerogării. Argumentul său este convingător și toată coada se mută rapid, ca un șarpe articulat Într-o mișcare suplă, fără vacarm și fără Încercări de trișare, În timp ce vameșii Înseninați și surâzători vibrează de o reală senzație de plăcere. Acel ainu Însărcinat cu un rol local
Trezirea samuraiului. Cultură şi strategie japoneze în societatea cunoaşterii by Pierre Fayard () [Corola-publishinghouse/Science/2271_a_3596]
-
Obiect - Destinatar, schemă asupra căreia operează două selecții funcționale distincte: a) A (subiect) R O D (complement de atribuire) și a’) A R O D (subiect). (N.B.: O = o știință, o deprindere) (pp. 81-83). Aceeași lucrare conține și o teorie convingătoare cu privire la metaforă, pe care ne vom baza în analiza numelor divine metaforice. În capitolul intitulat „Metaforă și semantismul vag”37 se face de la inceput precizarea: „Metaforă nu preexista definiției ce i se dă, ci se naște dintr-o construcție a
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
traductibil, iar cel putin o parte din valorile conotative și stilistice pot fi compensate, ea poate duce la rezultate fericite. Am evocat astfel cele două principii fundamentale cu care Ioan Kohn abordează problemă traducerii și a caror funcționare o demonstrează convingător cu exemple de traduceri poetice în limba română 45. Și în traducerile bune ale Bibliei și Coranului aceste principii își găsesc o bogată ilustrare, după cum se va vedea în capitolele următoare. Pentru o fidelitate cât mai mare în redarea sensului
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
află și de această dată În realitatea obiectivă, că nici vorbă nu poate fi de o deducție Întâmplătoare, ce ar aparține exclusiv lumii subiective a profesorului, simplei emanații a minții și a voinței sale; ele furnizează unul dintre cele mai convingătoare argumente și anume că metodologia didactică nu se poate construi pe temeiul unei simple intuiții a lucrurilor, aliberului arbitru. Cunoscându-le temeinic, profesorul reușește să convertească aceste norme În acțiune, În tehnică de lucru. În funcție de această orientare, el Încearcă să
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
imuabile. Mai rațional este, prin urmare, să privim clasificarea metodelor de Învățământ ca o problemă deschisă În continuare preocupărilor de acest gen ale pedagogiei contemporane. Vom Întâlni, desigur, clasificări foarte diferite, mai mult sau mai puțin cuprinzătoare și suficient de convingătoare. Fără să Încercăm aici „o clasificare aclasificărilor”, vom remarca, totuși, că unele sunt Înclinate să adopte, de exemplu,criterii externe organizării intime a actului instrucțional (ca cele de ordin istoric, sferă de aplicabilitate, natură a mijloacelor de Învățământ, organizare a
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
dispoziție un interval de 8-10 minute pentru a discuta problema controversată, după ce, În prealabil, au stabilit cu profesorul lor câteva reguli de bază, ca de exemplu: - argumentarea și susținerea unei idei/opinii/soluții pe bază de dovezi incontestabile, argumentate, relevante, convingătoare; - susținerea părerii antevorbitorului și aducerea de argumente și date suplimentare, convingătoare; - combaterea, negarea poziției, ideii/soluției antevorbitorului cu argumente Întemeiate; - comunicarea să fie agreabilă, animată, utilă și eficientă; - participanții să dea dovadă de receptare activă și Încurajare a colegilor În
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
după ce, În prealabil, au stabilit cu profesorul lor câteva reguli de bază, ca de exemplu: - argumentarea și susținerea unei idei/opinii/soluții pe bază de dovezi incontestabile, argumentate, relevante, convingătoare; - susținerea părerii antevorbitorului și aducerea de argumente și date suplimentare, convingătoare; - combaterea, negarea poziției, ideii/soluției antevorbitorului cu argumente Întemeiate; - comunicarea să fie agreabilă, animată, utilă și eficientă; - participanții să dea dovadă de receptare activă și Încurajare a colegilor În exprimarea propriilor idei, opinii, atitudini. • În același timp, ocupanții cercului exterior
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
noi; - În această etapă are loc și o inversiune a rolurilor și perspectivelor. Cei care și-au consolidat o anumită poziție În microgrup, trec pe o poziție contrară, Încercând să susțină punctul opus de vedere Într-un mod cât mai convingător; - abandonându-și rolurile de avocat al unei poziții sau alteia, echipele trebuie să alcătuiască, În scris, un raport care să se bazeze pe compromis; - În final, echipele au la dispoziție cca 10 minute; În acest interval vor face un raport
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
activism și valoare procesului de Învățământ. d) Demonstrația tehnică audiovizualătc "d) Demonstrația tehnică audiovizuală" Ca modalitate inedită de redare a realității, demonstrația audiovizuală valorifică virtuțile imaginii dinamice/statice Îmbinate cu cuvântul și cu sunetul. Extrem de sugestive, de probante și de convingătoare, imaginile audiovizuale aduc În câmpul observării colective (a clasei), simultane și prelungite ceea ce este imposibil de a fi adus aici pe căi obișnuite. Lucruri și fenomene Îndepărtate În spațiu și În timp, inaccesibile sau greu accesibile unei percepții obișnuite sunt
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
cu care se lucrează; - ca prin felul În care este concepută și aplicată, analiza de caz să capete semnificația unei adevărate metode euristice, să devină un exercițiu al căutării, al descoperirii, al găsirii de răspunsuri și de argumentații fundamentate științific, convingătoare, să pună În evidență reguli de rezolvare creatoare a altor cazuri-problemă asemănătoare; - să se urmărească utilizarea și familiarizarea sistematică a elevilor/studenților cu specificul aplicării acestei metode. Etapizarea acestui demers poate fi reprezentată grafică precum În figura următoare (Kurt, 1968
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
fost, de exemplu, dramatizarea unei ședințe a Divanului ad-hoc desfășurată la Iași, din anul 1857, realizată de către elevii unei școli generale din București și transmisă la TV. Prezentarea faptelor Într-un cadru dramatic adaugă predării o forță de sugestie extrem de convingătoare; elevii trăiesc mai viu, cu mai multă intensitate, pătrund mai adânc și rețin mai bine ceea ce profesorul intenționează să-i Învețe. Stările conflictuale, situațiile-problemă, aspirațiile, teoriile etc. sunt tratate acum de către elevi ca și cum ar fi ale lor proprii. b) Exersarea
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
internațională, depind în mare măsură de prosperitatea țării, măsurabilă prin PIB. Această corelație subliniată insistent de autorii raportului național al studiului PISA+ 2000 este valabilă pentru comparația dintre țările OECD și cele nemembre OECD, însă nu mai este atât de convingătoare dacă ne restrângem la țările OECD. În cazul acestora observăm alte regularități, precum performanțele deosebite ale copiilor din țările sud-est asiatice și cele anglo-saxone, altele decât SUA. Țări foarte bogate, precum SUA, Norvegia și Elveția, sunt depășite de state cu
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
genera o creștere economică sustenabilă, reducerea șomajului, reducerea inflației, nemaivorbind despre protecția socială. Există acum un contracurent care justifică intervenția instituțiilor statului, subminând astfel ceea ce se numește curentul de fundamentalism al pieței. În plină criză, evidențele sunt mai mult decât convingătoare că În economiile În care statul a jucat un rol de arbitru sever, a se vedea Germania, Țările nordice și Polonia, nu s-au Înregistrat derapaje În ceea ce privește politicile macroeconomice. Tocmai pentru a stăvili acest flux de creștere a deficitelor, la
Managementul Cunoașterii. In: Managementul Cunoașterii by Octavian ȘERBAN () [Corola-publishinghouse/Science/233_a_168]
-
impuls motivațional, dobândirea de cunoștințe În domenii neexplorate sau despre piețe neatinse. Este o colaborare win-win. Pe termen lung, este vorba despre multiple oportunități de cooperare, dobândirea de noi parteneri de afaceri, noi perspective pentru afaceri etc. Exemplul cel mai convingător este implicarea mea În acest program, materializată În 2009-2010 cu un stagiu de cercetare În Sardinia, urmat de un amplu program de implicare a specialiștilor italieni În sectorul prelucrării laptelui de ovine și caprine din România. Programul, desfășurat sub autoritatea
Managementul Cunoașterii. In: Managementul Cunoașterii by Octavian ȘERBAN () [Corola-publishinghouse/Science/233_a_168]
-
minte, de fiecare dată, Platon. Datorită teoriei sale a ideilor, lui Platon i se recunoaște în unanimitate meritul, în general prea puțin sau aproape de loc pus în discuție, de adevărat părinte al tradiției metafizice a Occidentului. Această interpretare a acreditat convingător imaginea unui Platon metafizicianul cel mai pur, absolut, din cultura europeană. * Dacă aceasta este imaginea tradițională care s-a impus, a unui Platon acaparat, oarecum în întregime, de fior metafizic, rezultatele cercetărilor și interpretărilor mai noi au amendat această imagine
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
trebuie o determinare specifică. Însă aici, ca și în alte multe alte locuri, Platon se distanțează de metodele pur formale, preferând variante simbolice, într-o logică a semnificațiilor mai degrabă decât a termenilor. Prima încercare de definire, cu toate că este foarte convingătoare, eșuează: relația dintre conducător și cei conduși este mai mult decât relația dintre un păstor și turma sa. Deși fusese determinat foarte precis și univoc, această determinație nu este una semnificativă. Prin urmare, intenția e clară: modelul trebuie să fie
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
unei inteligențe artificiale trans-umane, bazată pe forță și pe principiul funcționalității, atunci acoperim și clasa funcției politice din afara individului, fără știință politică (atâta timp cât știința politică este dedicată speciei umane și indivizilor ce o compun). Am lăsat la urmă exemplul mai convingător, pentru că el a fost o problemă a filosofilor timp de mai multe secole. Pentru clasa științei politice din afara indivizilor care este și exercitată (7) propunem ca exemplu modelul politic ierarhic excentric medieval. După acest model, sursa puterii politice este Dumnezeu
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
poate rezista filosofia lui Platon unui eventual episkepsis, el însuși obligat acum să ia în considerare dilema astfel născută? Răspunsul la această întrebare nu merită să fie reformulat doar în orizontul unor speculații care se pot dovedi interesante sau chiar convingătoare. Putem să constatăm faptul că, în acest punct, gândirea lui Platon se întâlnește în mod paradoxal cu gândirea permisivă („pensiero debole”, după Vattimo) specifică postmodernului. Ambele urmăresc de pe poziții cvasimitice și insolente (sfidând raționalitatea clasică) renegocierea raporturilor dintre formele culturii
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]