14,043 matches
-
pronunță distinct, cu sensul nopțile, cât despre ele. Sunt, repetăm, notații paragramaticale, adevărate indicații de lectură/recitare; țin de retorică, nu de scrierea propriu-zisă. Vorbeam despre schimbarea pauzei (apostrofului) de la Convorbiri literare la Timpul pentru Scrisoarea III. Doar un exemplu: Convorbiri au " - Da 'mpărate!" - Timpul are: " - Da'mpărate!" Fără pauză, ca în Timpul, Mircea este mai ferm, mai pregătit de confruntare; cu pauză, ca în Convorbiri literare (unele ediții care-și permit intruziuni grave în textul eminescian au chiar așa:" - Da, 'mpărate
Forme cu aprostrof în poezia eminesciană by N. Georgescu () [Corola-journal/Imaginative/15398_a_16723]
-
Vorbeam despre schimbarea pauzei (apostrofului) de la Convorbiri literare la Timpul pentru Scrisoarea III. Doar un exemplu: Convorbiri au " - Da 'mpărate!" - Timpul are: " - Da'mpărate!" Fără pauză, ca în Timpul, Mircea este mai ferm, mai pregătit de confruntare; cu pauză, ca în Convorbiri literare (unele ediții care-și permit intruziuni grave în textul eminescian au chiar așa:" - Da, 'mpărate!"), arată vorbă așezată, bătrânească etc. În general tendința este aceasta: în Timpul Eminescu restrânge pauzele pentru a da dinamism, viteză discursului. Mai vorbeam de oscilațiile
Forme cu aprostrof în poezia eminesciană by N. Georgescu () [Corola-journal/Imaginative/15398_a_16723]
-
Da, 'mpărate!"), arată vorbă așezată, bătrânească etc. În general tendința este aceasta: în Timpul Eminescu restrânge pauzele pentru a da dinamism, viteză discursului. Mai vorbeam de oscilațiile lui Maiorescu în privința pauzei pentru apostrof. Exemplul nostru este din Scrisoarea III, v. 21. Convorbirile literare și Timpul au la fel: Și cum o privea Sultanul, ea se'ntunecă... dispare. Maiorescu 4) preia: Și cum o privea Sultanul, ea se 'ntunecă, dispare. Observăm că apostroful larg este completat cu virgula în locul celor trei puncte din
Forme cu aprostrof în poezia eminesciană by N. Georgescu () [Corola-journal/Imaginative/15398_a_16723]
-
perfectul simplu. Dintre edițiile următoare, Perpessicius 6) are: ea se 'ntunecă... dispare (apostrof larg de la Maiorescu și trei puncte din sursele prime) ca și Botez 7) ori Ibrăileanu 8) (și Scorpan 9)) - în timp ce G. Bogdan-Duică 10) păstrează neschimbat textul din Convorbiri (același intervine, însă, în alte locuri, cum ar fi la v. 135, unde interpretează: Și abia plecă bătrânul..., ca pentru adverbul de mod abia-abia, ca să arate că Mircea merge greu). Studiind cu atenție edițiile (din punctul de vedere al apostrofului
Forme cu aprostrof în poezia eminesciană by N. Georgescu () [Corola-journal/Imaginative/15398_a_16723]
-
Vezi și conf. univ. dr. N. Georgescu: Eminescu. Prefață la o ediție nepublicată. În vol. colectiv Comunicările Hyperion, Filologie, 10, Volum coordonat de Dim. Păcurariu, Editura Hyperion, București, 2001. 2). T. Maiorescu: Raport asupra noului proiect de ortografie română. În Convorbiri literare, Iași, 15 aprilie 1880, p. 64-74. 3). Red. Cestiunea ortografică în Academia română. Loc. cit., p. 64. 4). Poesii de Mihail Eminescu/ Ediție de T. Maiorescu/, Editura Librărie Socec & Comp., București, 1884, p. 252. 5). Idem, Ed. a XI
Forme cu aprostrof în poezia eminesciană by N. Georgescu () [Corola-journal/Imaginative/15398_a_16723]
-
Șerban Cioculescu director la Biblioteca Academiei Române, n-am știut de aceste preocupări ale sale pentru restituirea apostrofului lui Eminescu. Personal am înțeles necesitatea apostrofului în poezia lui Eminescu după ani întregi de citiri comparate (confruntări) ale edițiilor sale și ale Convorbirilor literare. 13). M. Eminescu: Luceafărul. Ediție critică de N. Georgescu, Ed. Floare albastră, 1999.
Forme cu aprostrof în poezia eminesciană by N. Georgescu () [Corola-journal/Imaginative/15398_a_16723]
-
Mircea Iorgulescu Difuzată la 15 februarie 1997, în emisiunea ,Oameni, destine, istorie" pe care o făceam pe atunci la Radio ,Europa Liberă", convorbirea cu Augustin Buzura fusese înregistrată mai înainte cu aproximativ două săptămîni, la București, în biroul lui de la Fundația Culturală Română, al cărei președinte era în acel timp. Transcrierea înregistrării sonore a fost făcută de redactia revistei România literară, iar textul
"Am refuzat politica de partid în favoarea proiectelor mele literare" by Mircea Iorgulescu () [Corola-journal/Journalistic/11055_a_12380]
-
urmărind viața acestor intelectuali, atenția cercetătorului orientându-se pe contextele sociale formative. Pentru a inventaria orientările politice ale colaboratorilor lui Gusti am analizat opiniile așa cum au fost declarate în publicistica vremii și în documente personale devenite publice: jurnale, corespondență, amintiri, convorbiri de istorie orală. Am făcut apel la interviurile de istorie orală realizate de profesorul Rostás cu H. H. Stahl și cu alți intelectuali care au luat parte la campaniile monografice la sate între 1925 și 1931: Goicea Mare (Dolj, 1925
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
de o parte, Djilas se depărtează nu doar de comunism, ci și de statul iugoslav acaparat de o "noua clasa", în detrimentul societății/poporului, iar, pe de altă parte, Iugoslavia se rupe de comuniunea cu URSS. Ambele procese sunt descrise în Convorbiri cu Stalin, având în vedere că Djilas se află acolo în calitate de oficial și de persoana particulară, cu conștiința. Neavând caracter de jurnal personal, ci de memorii (narațiune cu caracter autobiografic), relatarea lui Djilas trebuie să recupereze adevărul faptelor, dar mai
Polis () [Corola-journal/Science/84981_a_85766]
-
cele înfăptuite. A obținut premiul pentru traducerea din Omar Khayyam la Salonul Național de Carte (1999), Diplomă of Honor, The 3rd World Congress of Poets for Poetry Research, Iași (2001), premiul U.S.R., Filiala Iași pentru Opera omnia (2003), premiul revistei Convorbiri literare pentru creația eseistica (2004); Doctor Honoris Causa al Universității de Arte „George Enescu” din Iași (2008) ș.a.m.d. 2. George POPA, Luceafărul. Treptele spiritului Hyperionic, Ed. Arhip Art, Sibiu, 2010. Versiunea în limba engleză a studiului aparține Aurorei
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_364]
-
Pentru cine o percepe. Contestația să nu este singulară, de-ar fi să privim numai în istoria poeziei noastre, de la luciditatea eminesciana din Epigonii (ori celebra epistola a poetului trimisă din Viena la 6 februarie 1871 lui Iacob Negruzzi, directorul Convorbirilor literare de la Iași, de definire a epocii în vederea proiectului românesc Naturi Catilinare, cu determinări la diferite nivele ontologice în planul artei și al societății) până la “monoloagele” lui Philippide, viziunile într-un dincolo ale lui Mircea Ciobanu din Patimile și descripțiile
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_364]
-
se duce la chefuri (cunoștea, mărturisește el, mai toate cârciumele din București), însă frecventează când și când cenaclul "Sburătorul,, ,unde anecdota și bârfa se bucurau de mare trecere", ca la ,Junimea", adaug eu, după cum se știe. O dată are o lungă convorbire la cafeneaua Corso cu însuși E. Lovinescu. Portretul criticului se găsește la polul opus aceluia minimalizant ce i-l schițează Petre Comarnescu: ,Domnul Lovinescu e un om cu suflet mare, nobil, cu toate că e vanitos și cam lăudăros, ca orice literat
Un jurnal sentimental și politic by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/10743_a_12068]
-
este un limbaj destinat citirii și nu auzirii. De aceea șirurile de consoane fără vocală sau absența diacriticelor nu deranjează pe nimeni! Există diferențe fundamentale între trei jargoane utilizate în comunicarea prin mediul electronic: limba e-mailului, a chatului și a convorbirii paralele cu alte activități. Prima e mai ceremonioasă, e un fel de stil epistolar, poate include formulari ca ,dragă domnule X", ,Cu stimă deosebită" etc., deși nu exclude absența diacriticelor și majusculelor, unele prescurtări. La chat-ul scris, majusculele cam
În țara lui copy-paste by Horia Gârbea () [Corola-journal/Journalistic/10774_a_12099]
-
irita, a produce crize de nervi", descriind deci o transformare a stării psihice: "Psihiatria crizează România" (titlu, "Atac", 7.01.2006); " Ce mă crizează efectiv în momentul acesta este faptul că operatorii mobili taxează cu minimum 0.14$ / minut o convorbire cu fixul" (forum.softnews.ro). Chiar mai des, verbul apare în construcția intensivă cu reflexivul, a se criza, cu înțelesul "a se enerva", "a face o criză de nervi", "a se agita": "Te asigur că nu mă "crizez" aiurea" (forum
"A se criza" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10907_a_12232]
-
DNA? Ia, acolo, pălăvrăgeli despre vreme, ultimele transferuri în fotbal, epidemia de mătuși, Anul Câinelui... Plictiseală generală, ce mai! -Hei, Haralampy! Camera de filmat... Focalizare pe dom' Prim-ministru - ce Dumnezeu faci!? Te-a adormit declarația-diazepam a Domnei sale? Aha, interceptezi convorbirile telefonice ale domnului Patriciu? Nu ți-e rușine? Băgăciosule!... Ascultând vocea Domnului Prim-ministru, ușor dereglat-alterată de emoția sincerității, și văzându-i fața desfigurat de gravă, ne simțim atât de vinovați de nedreptele noastre bănuieli asupra subiectului discutat de către cei
Anul câinelui începe cu mușcături... by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/10915_a_12240]
-
Mircea Iorgulescu Drumul spre democrație este democrația însăși" înregistrată la București și difuzată la 16 mai 1998, în emisiunea de autor ,Oameni, destine, istorie" de la Radio Europa Liberă, convorbirea cu Nicolae Breban publicată acum de România literară a fost transcrisă în redacție după înregistrarea sonoră. A fost apoi revizuită stilistic de Nicolae Breban și de mine. La cererea redacției, motivată de rațiuni ce țin exclusiv de spațiul tipografic disponibil
Mircea Iorgulescu în dialog cu Nicolae Breban by Mircea Iorgulescu () [Corola-journal/Journalistic/10948_a_12273]
-
La cererea redacției, motivată de rațiuni ce țin exclusiv de spațiul tipografic disponibil, am scurtat textul cu aproximativ zece mii de semne, urmînd ca varianta lungă, integrală, să fie publicată într-un eventual viitor volum în care vor fi adunate aceste convorbiri.
Mircea Iorgulescu în dialog cu Nicolae Breban by Mircea Iorgulescu () [Corola-journal/Journalistic/10948_a_12273]
-
am stîrnit hohotele clasei prezentînd greșelile tipice comise și fraze gen: Ion Creangă, unul dintre marii noștrii (sic!) poeți (...), s-a născut în 1839, cu ajutorul lui Mihai Eminescu, care apoi i-a devenit un mare prieten, a scris pentru revista ,Convorbiri literare". într-altă zi, după ce voi primi mărirea de salariu promisă de guvernanți și voi achiziționa un aparat de înregistrare (aceasta, de bună seamă, dacă individul cu pricina și alții ca el nu-și vor fi modificat între timp ,stilul
Imaginea școlii by Mihai Floarea () [Corola-journal/Journalistic/10916_a_12241]
-
a avut câteva întâlniri memorabile cu publicul din Timișoara, apoi la ,Colegiul Noua Europă" al lui Andrei Pleșu, și, ulterior, la Chișinău), cât și din publicarea în România a cărților sale. Povara responsabilității și Europa iluziilor (aceasta din urmă rezultatul convorbirilor cu membrii grupului ,A Treia Europă") au apărut în 2000, iar ,România: la fundul grămezii" - poate că o variantă mai potrivită a titlului ar fi fost România: coada cozilor -, traducerea însoțită de comentarii a studiului său consacrat candidaturii noastre la
Postwar by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/10978_a_12303]
-
tinerii furioși nu vor accepta, vreodată, împăcați, ,beatificarea". Însă așezarea, cu timpul, a unei estetici ,de avangardă" aruncă, peste toate autoportretele stîngace, de junețe, o lumină ,dulce" și slabă, de lanternă. E impresia pe care o lasă, recitite în șir, convorbirile și articolele, din '79 pînă prin 2002, ale Magdei Cârneci. Aceea de model făcut din rotocoalele luminoase, mai mult tulburi decît intense, care apar-dispar-apar pe o scenă. Cartea asta și e, pînă la urmă: o suită de ieșiri la rampă
Critimixuri și alte fixuri by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10983_a_12308]
-
povești ale românilor, mai cu seamă despre limba lor". La București, ia legătura cu un alt pasionat de folclor, Grigore Tocilescu. Acesta îi împrumută o mulțime de cărți (ale lui Ispirescu, I. C. Fundescu, revista lui Hasdeu Columna lui Traian). Colecția Convorbirilor literare o avea la Praga. Rodul călătoriilor în Transilvania și al studiilor de românistică va fi cunoscuta culegere Doine și strigături din Ardeal, publicată împreună cu Andrei Bârseanu în 1885. Aceasta îl impulsionează pe Jarnik o dată mai mult, încât în 1888
Cehi și români by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/10981_a_12306]
-
București, 1980, pp. 24-25. 28 Mircea Anghene, Mircea Stoica, Controlul activității economico-sociale, Editura Politică, București, 1981, pp. 17-18. 29 Congresul al II-lea..., p. 26. 30 Dumitru Popescu, Un fost lider comunist se destăinuie: "Am fost și Cioplitor de Himere". Convorbire realizată de Ioan Tecșa, ziarist. Express, București, 1993, p. 230. 31 Congresul al II-lea..., p. 27 32 Ibidem, pp. 28-29; vezi și Vasile Pătulea; Stelu Șerban, Gabriel Ioan Marconescu, Răspundere și responsabilitate socială și juridică, Editura Ștințifică și Enciclopedica
Polis () [Corola-journal/Science/84978_a_85763]
-
organizațiilor de partid. Editură Politică, București, 1973. PĂTULEA, Vasile, ȘERBAN, Stelu, MARCONESCU Gabriel Ioan, Răspundere și responsabilitate socială și juridică, Editura Științifică și Enciclopedica, București, 1988. POPESCU, Dumitru, Un fost lider comunist se destăinuie: "Am fost și Cioplitor de Himere". Convorbire realizată de Ioan Tecșa, ziarist. Express, București, 1993. Rolul și atribuțiile sindicatelor, Editura Politică, București, 1972. Planificarea economică sub monarhia autoritara din România (The economic planning under authoritarian monarchy of România) Florin GRECU Abstract. The article analyzes the economic planning
Polis () [Corola-journal/Science/84978_a_85763]
-
cu tâlc deosebit. Când România a hotărât să treacă de partea Antantei - așa cum era firesc, în aspirația sfântă de realizare a statului național unitar - în țară a sosit, într-o vizită oficială, ministrul de externe al Rusiei spre a purta convorbiri cu primul ministru român. Cei doi oameni politici au făcut împreună o vizită la Sinaia și de aici, peste frontieră, în Transilvania. Ministrul rus avea să relateze: „După o clipă de oprire, automobilul nostru a traversat rapid linia de frontieră
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
de mâine. Eminescu nu are nimic de ascuns, el se lasă descoperit, cercetat, dar, ne îndeamnă chiar el, „să ne înarmăm mintea cu o rece nepărtinire și să nu surescităm cugetarea”, să avem „inima foarte caldă și minte foarte rece” („Convorbiri literare”, X, nr. 5, 1 aug. 1876, p. 168). Acest nobil îndemn l-a urmat Mihai Cimpoi. Plecând de la sensul originar, grecesc al cuvântului „enciclopedie” (înăuntru, cerc), exegetul își concentrează întreaga trudă pe cercul emines cian, întrucât „cuvânt-cheie, metaforă obsedantă
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]