6,252 matches
-
seama că o să Înceapă să plângă. Wilson se aștepta demult la asta și se temea. Macomber depășise deja faza asta, a fricii. Mi-aș dori să nu se fi Întâmplat nimic, asta mi-aș dori, spuse ea și plecă spre cort. Nu plângea tare, dar ei văzură cum Îi tremurau umerii sub bluza trandafirie pe care o purta. — Din ce se mai supără și femeile, spuse Wilson. Nici n-au nevoie de motiv. Puțin stres și gata, se-ntorc cu fundu-n
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
un american. Macomber era din nou demn de respectul lui. Asta dacă ar fi putut să uite ce se-ntâmplase dimineață. Dar, desigur, nu putea. Dimineața fusese cum nu se poate mai rea. — Uite-o pe memsahib. Se Întorcea din cort, Împrospătată, veselă și cu o mină adorabilă. Avea o față perfect ovală, atât de perfectă că te-ai fi așteptat să fie proastă. Dar nu era proastă, se gândi Wilson, nu, nu era deloc proastă. — Ce mai face frumosul domn
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
Înainte, când se trezise din somn și auzise leul care răgea undeva În partea de sus a râului. Era un sunet jos care se termina În niște mârâieli ce semănau cu o tuse. Părea că se află chiar acolo, lângă cort și când Francis Macomber s-a trezit și l-a auzit În noapte a fost Înspăimântat. O putea auzi pe soția sa respirând ușor În somn. N-avea cui să-i spună că i-e frică și n-avea cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
trezi Înspăimântat dintr-un coșmar În care capul Însângerat al leului se afla deasupra sa, și, trăgând cu urechea În timp ce inima-i zvâcnea În piept, Își dădu seama că soția sa nu se află În celălalt pat de campanie din cort. Rămase treaz, conștient de această absență, timp de două ore. La capătul acestui interval, soția lui se reîntoarse În cort, ridică plasa pentru țânțari și se strecură cu plăcere În pat. — Unde ai fost? se auzi În Întuneric vocea lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
inima-i zvâcnea În piept, Își dădu seama că soția sa nu se află În celălalt pat de campanie din cort. Rămase treaz, conștient de această absență, timp de două ore. La capătul acestui interval, soția lui se reîntoarse În cort, ridică plasa pentru țânțari și se strecură cu plăcere În pat. — Unde ai fost? se auzi În Întuneric vocea lui Macomber. — Bună, ești treaz? — Unde-ai fost? — Să iau o gură de aer. — Pe dracu’. Ce vrei să-ți spun
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
Încercat... — Doamne, ce-l urăsc pe porcu’ ăsta cu fața lui roșie. Mi-e silă să mă uit la el. — De fapt e foarte drăguț, să știi. Macomber aproape că țipă: — Mai taci din gură! Exact atunci mașina trase În fața cortului. Șoferul și doi băieți coborâră. Wilson se Îndreptă spre ei și Îi privi, soț și soție, așezați la masă. — Mergem să-mpușcăm ceva? — Da, spuse Macomber ridicându-se, da. — Tu poate-ți iei un plovăr. O să fie destul de răcoare În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
Ea urlă așa noaptea. Nu mă deranjează. Da’ sunt niște animale dezgustătoare, oricum. Bând așa, fără să simtă vreo durere În afara disconfortului de a sta mereu În aceeași poziție, cu băieții care aprindeau focul și umbra lui alungindu-se peste corturi, fu cuprins iar de sentimentul că ar putea accepta tacit viața asta de plăcută capitulare. Ea era foarte bună cu el. După-amiază fusese crud și nedrept. Era o femeie de treabă, minunată chiar. Și tocmai atunci Își reaminti că era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
cum arătaseră oamenii În vremuri diferite. Fusese amestecat În toate astea și le observase și era de datoria lui să scrie despre ele; dar acum n-avea s-o mai facă niciodată. — Cum Îți mai e? Întrebă ea. Ieșea din cort, după ce făcuse baie. — Bine. Crezi că poți mânca acum? Vreau să scriu. — Ar trebui să mănânci puțină supă ca să ai putere. — O să mor la noapte. N-am nevoie de nici o putere. — Te rog, Harry, nu fi melodramatic. — Ți-ai pierdut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
mai degrabă o adiere, ca atunci când vântul face flacăra unei lumânări să tremure și să se Înalțe. — Mai târziu să le zici să-mi aducă plasa aici, s-o lege de copac și să facă focu’. Nu mă duc În cort În noaptea asta. N-are rost să mă mut. E senin. N-o să plouă. Deci așa mori, Înconjurat de șoapte pe care nu le auzi. Ei, n-o să se mai certe. Asta putea promite. N-o să-și strice singura experiență
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
În continuare; acum Îi simțea greutatea pe piept și, pe când ea se ghemuia deasupra lui, Împiedicându-l să se miște sau să vorbească, o putu auzi pe femeie, care zise: — Bwana a adormit. Ridicați Încet patul și duceți-l În cort. Nu putea vorbi, ca să-i spună s-o gonească, și acum ea se ghemuise, tot mai grea, pe pieptul lui. iar el nu mai putea să respire. Și apoi, când ridicară patul, se simți deodată bine din nou, și greutatea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
urcăm În avion. O să mă-ntorc și după mem. Doar că mi-e că trebuie să ne oprim la Arusha ca să iau benzină. Așa că să mergem. Păi și ceaiul? Știi, de fapt nu prea vreau. Băieții ridicară patul și, ocolind corturile verzi, coborând printre stânci, pe câmp, și trecând de focurile care ardeau puternic acum, iarba făcându-se scrum și vântul Înteținnd focul, Îl duseră la micul avion. Îl băgară cu greutate, dar, odată Înăuntru, se rezemă pe scaunul de piele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
James G. Blaine. Seara citea, la lumina lămpii din camera din față The Toledo Blade și ziarul din Grand Rapids sau mergea cu D.J. Smith să prindă pești la felinar. Când venea toamna, el, Smith și Charley Wyman puneau un cort Într-o căruță, Își luau niște topoare și carabinele, doi câini, și plecau spre câmpiile cu pini de după Vanderbilt ca să vâneze căprioare. Cu patru zile Înainte de plecare, Liz și doamna Smith se apucau să le gătească. Liz ar fi vrut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
pe pajiște. Pantalonii i se Îmbibară cu rouă. După ziua fierbinte, roua se lăsase repede și din abundență. Râul nu făcea nici un zgomot. Curgea prea repede și lin. Ajuns la marginea pajiștii, Înainte de a urca un dâmb ca să-și pună cortul, aruncă o privire spre râu ca să vadă păstrăvii sărind. Urmăreau insectele care veneau la căderea serii din mlaștina aflată pe malul opus. Păstrăvii săreau să le prindă. În timp ce Nick străbătea mica Întindere de iarbă de pe malul râului, păstrăvii făceau salturi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
De pe dâmbul nisipos și acoperit cu lemne se puteau vedea pajiștea, râul și mlaștina. Nick scăpă de boccea și de valiză și căută un loc unde pământul să fie mai neted. Îi era foarte foame și voia să-și pună cortul Înainte să facă de mâncare. Găsi un loc bun Între doi pini. Scoase toporul din boccea și ciopârți două rădăcini care ieșeau la suprafață. Acum avea destul loc ca să poată dormi. Netezi solul nisipos cu mâna și scoase din rădăcină
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
Întinse cele trei pături. Pe una o Împături de două ori și o Întinse direct pe pământ. Deasupra ei le puse pe celelalte două. Tăie cu toporul o bucată de pin dintr-o buturugă și o ciopârți În așchii pentru cort. Le tăia lungi și destul de puternice, ca să stea bine-n pământ. Acum, că scosese cortul și-l Întinsese pe jos, sacul rezemat de un pin părea mult mai mic. Nick făcu o ancoră: legă o frânghie de un pin și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
pe pământ. Deasupra ei le puse pe celelalte două. Tăie cu toporul o bucată de pin dintr-o buturugă și o ciopârți În așchii pentru cort. Le tăia lungi și destul de puternice, ca să stea bine-n pământ. Acum, că scosese cortul și-l Întinsese pe jos, sacul rezemat de un pin părea mult mai mic. Nick făcu o ancoră: legă o frânghie de un pin și trase celălat capăt spre altul, ridicând astfel cortul. Atârna pe frânghie ca o pătură pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
stea bine-n pământ. Acum, că scosese cortul și-l Întinsese pe jos, sacul rezemat de un pin părea mult mai mic. Nick făcu o ancoră: legă o frânghie de un pin și trase celălat capăt spre altul, ridicând astfel cortul. Atârna pe frânghie ca o pătură pe sârma de uscat rufe. Nick lărgi gaura pe care o făcuse În lateralele pânzei și cortul Începu să prindă contur când Începu să fixeze lateralele cu așchii. Întinse bine lateralele și apoi Înfipse
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
făcu o ancoră: legă o frânghie de un pin și trase celălat capăt spre altul, ridicând astfel cortul. Atârna pe frânghie ca o pătură pe sârma de uscat rufe. Nick lărgi gaura pe care o făcuse În lateralele pânzei și cortul Începu să prindă contur când Începu să fixeze lateralele cu așchii. Întinse bine lateralele și apoi Înfipse așchiile adânc În pământ lovindu-le cu latul toporului, până ce nodurile frânghiei intrară În pământ cu totul, iar pânza era Întinsă și fermă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
și apoi Înfipse așchiile adânc În pământ lovindu-le cu latul toporului, până ce nodurile frânghiei intrară În pământ cu totul, iar pânza era Întinsă și fermă ca pielea de pe o tobă. Apoi fixă o plasă Împotriva țânțarilor În fața intrării În cort. Se târî Înăuntru pe sub plasă, ducând mai multe lucruri din boccea care trebuiau să stea Înăuntru, la adăpost. Înăuntru, lumina trecea prin pânza maronie. Pânza mirosea frumos. Locul avea deja un aer misterios și casnic. Era fericit când se strecură
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
târî Înăuntru pe sub plasă, ducând mai multe lucruri din boccea care trebuiau să stea Înăuntru, la adăpost. Înăuntru, lumina trecea prin pânza maronie. Pânza mirosea frumos. Locul avea deja un aer misterios și casnic. Era fericit când se strecură În cort. Fusese fericit toată ziua. Dar acum era altceva. Acum lucrurile erau aranjate. Trebuia să facă toate astea. Și acum le făcuse. Fusese o călătorie grea. Era foarte obosit. Făcuse și asta. Își pusese cortul. Se stabilise. Nimic nu-l mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
Era fericit când se strecură În cort. Fusese fericit toată ziua. Dar acum era altceva. Acum lucrurile erau aranjate. Trebuia să facă toate astea. Și acum le făcuse. Fusese o călătorie grea. Era foarte obosit. Făcuse și asta. Își pusese cortul. Se stabilise. Nimic nu-l mai putea atinge. Era un loc bun ca să-ntinzi un cort. Și el era aici, În locul ăsta bun. Era În casa lui, acolo unde și-o făcuse. Și-acum Îi era foame. Ieși, târându-se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
lucrurile erau aranjate. Trebuia să facă toate astea. Și acum le făcuse. Fusese o călătorie grea. Era foarte obosit. Făcuse și asta. Își pusese cortul. Se stabilise. Nimic nu-l mai putea atinge. Era un loc bun ca să-ntinzi un cort. Și el era aici, În locul ăsta bun. Era În casa lui, acolo unde și-o făcuse. Și-acum Îi era foame. Ieși, târându-se pe sub plasa de țânțari. Afară se-ntunecase destul de bine. În cort era mai multă lumină. Nick
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
loc bun ca să-ntinzi un cort. Și el era aici, În locul ăsta bun. Era În casa lui, acolo unde și-o făcuse. Și-acum Îi era foame. Ieși, târându-se pe sub plasa de țânțari. Afară se-ntunecase destul de bine. În cort era mai multă lumină. Nick se duse la sac și, pipăind cu degetele, găsi un cui lung printre alte cuie pe care le ținea Într-o pungă de hârtie, la fundul sacului. Bătu cuiul Într-un copac cu latul toporului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
lângă foc și ridică tigaia. Turnă cam jumătate Într-o farfurie plată de tinichea. Mâncarea se-ntinse Încet. Știa că-i prea fierbinte. Turnă niște ketchup peste. Știa că și fasolea și spaghetele sunt Încă prea fierbinți. Privi focul, apoi cortul; n-avea de gând să strice totul frigându-și limba. Ani de zile nu fusese În stare să se bucure de bananele prăjite, pentru că n-avea răbdare să aștepte să se răcească. Avea o limbă foarte sensibilă. Îi era foarte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
să se bucure de bananele prăjite, pentru că n-avea răbdare să aștepte să se răcească. Avea o limbă foarte sensibilă. Îi era foarte foame. Peste râu, deasupra mlaștinii, aproape În Întuneric, văzu cum se lasă o ceață ușoară. Mai privi cortul o dată. Gata. Luă o lingură plină din farfurie: — Doamne, spuse Nick. Doamne, Dumnezeule! spuse bucuros. Golise deja toată farfuria până să-și aducă aminte de pâine. A doua porție o mâncă cu pâine și apoi șterse farfuria până străluci. Ultima
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]