3,263 matches
-
ai haz? O fac din ce am. Ce are de-a face materialul? Aș face-o și din sticlă dacă aș avea, din fier. Sunt biserici din piatră, din lemn. Betonul se încheie bine, rezistă și se toarnă repede. Nu crapă ca atâtea biserici mari de cărămidă. Nu mai e tehnica de altădată a marilor domuri, care înghițeau un material imens. Lumea e azi zgârcită cu astfel de opere. Am ciment, o fac din ciment; iese foarte frumos. - Seamănă cu o
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
meșteșugurilor existente la un moment dat. Remarcabile au fost, la meșterii de atunci, răbdarea și tenacitatea în realizarea lucrului de foarte bună calitate. Ne gândim, spre exemplu, de câtă stăruință, perseverență, voință și tenacitate era nevoie pentru a se tăia, crăpa și fasona lemnul necesar podinei, pereților, acoperișului unei locuințe cu uneltele primitive din piatră avute la îndemână ! Sau de cât timp și îndemnare era nevoie pentru a se perfora o piatră-ciocan în vederea înmănușării, adică a cozii simple, dar cât de
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
și în anii următori, când se înregistrează demersuri repetate către autoritățile în drept pentru repararea bisericii ce fusese închisă, „fiind în cea mai proastă stare și amenințătoare de primejdie pentru cei ce ar intra într-însa, bolta de cărămidă fiind crăpată pe mai multe locuri”, se scrie într-un raport din 1865. Biserica a rămas închisă pentru reparații capitale destul de mulți ani, până în 1883, dovadă că proprietăreasa Umbrăreștilor nu era dispusă să contribuie la repararea ei. În acest răstimp, odoarele cu
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
fiecare săptămână trebuie să-l încălzesc o dată. În cadrul vieții merge într-adevăr ca într-o casă de păsări: totul vine fără să fie cerut și se înfulecă cu totul. Se reped întâmplările vieții din toate părțile în propria casă și crapă, că vor sau nu. Uneori propria mea conștiință urcă ca viitura, la ideea că omorul ar putea să fi fost prima idee pe lumea asta, și că "Trebuie să ucizi" nu-i de loc "Trebuie să ucizi" ci chiar omul
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
planificate cu grijă de mult timp. Cred că vă cunosc în cele din urmă de douăsprezece ore. EL: Cred că, eu vă gândesc probabil de douăsprezece Ore aplecată peste Chestiile mele. (încet, încet s-a făcut întuneric, în timp ce afară se crapă de zori) Finalul primei scene Scena a doua (bucătărie, se luminează de zi încet, încet. EL stă în pragul ușii și râde. VEHICULUL stă lângă el la masa din bucătărie, dar în curând se ridică și iese) EA: Râdeți. De ce
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
nu sunt. V-ați însura mai degrabă cu câmpurile, pajiștile și privatele mele decât cu mine. Vă rog să mă bateți pe umăr, ca să mi se aplece. Când o să mi se aplece, atunci tu nu ești, atunci unul ca tine crapă fără să fie băgat în seamă, ca un om pe un teren de fotbal, care se interesează de fotbal. EL: Asta-i politica marilor depărtări. Dacă aș muri în brațele tale într-o bună zi roșu-întunecată, aș putrezi într-ale
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
sper și eu, dinspre partea mea, să fiu gândit, până când întregul rahat poeticesc trebuie să se întărească, și în sfârșit să se multiplice, ca o încăpere care trebuie să devină mai densă prin vorbire. EA: Și în urma unei ocazii să crăpi întâmplător? EL: Tocmai d-voastră uitați clipa..? EA: În clipa prezentă din contră... Clipele d-voastră se aseamănă prea tare cu rezervațiile în care îți duci ciudățeniile. Primejdiile din jurul tău sunt mult prea mari, pentru că desființați totul cu prea mare
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
ca pe un exagerat factor al normalității. Toată viața este incomodă, când drăgălășeniile trebuie să fie întrerupte, ca să poată avea loc. EL: Încă unul care țopăie peste munți. Asta-i: ca atunci când faci pe cineva atent că e pe cale să crape, că moare, cu toate că știe că el deja se află în putrefacție. Există ceva așa ca recunoștința negativă, din care probabil te hrănești și tu. EA: Avantajul este că tot ce merită recunoștință nu știe, că pentru recunoștința lui îi sunt
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
că aproape că moare, în timp ce cu ochii bântuiți de nebunia norocului încearcă să înghită pe nemestecate ca pe dumicatul sfânt acești chiloți. EA: Există o colibă de grădină, și o căsuță puțin mai la o parte ca scenă. În căsuțe crapă cu precădere persoane cărora le aparțin colibele. Ai drepate, și nu ai dreptate. Dar cadavrele nu au valoarea de temut, pentru care tu le preamărești. Sunt o grămadă de mici unități, care posibil să se țină împreună, dar care au
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
îngrozitoare. Ori cât de neatrăgătoare ar fi să devină cântăreața noastră fără sunet, ar putea să-și primească înlăuntrul burții sale netoate compozitorul. IMPRESARUL (cu pumnul ridicat): Am s-o apăr, pe curva aia proastă de sub tine. O să lăsăm să crape totul la voi, dar vom învia din nou și o să găsim cine cui aparține. Vom fi în sfârșit de acord cu noi înșine, ca să putem avea și noi o bucurie. N-o să hemoragiem, atunci când vrem să ne așezăm cu băgare
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
zgomot de gunoi O bășină saturată Un Isus de o sută douăzeci de kile gata de luptă Și încă unul la fiecare zi rotundă Vin și cântă, mor un pic Ne învață pe noi restul muzicii universale Ne învață să crăpăm un pic PIANISTA (îngenunchează pe masă): SĂ ÎNVĂȚĂM MUZICA SĂ ÎNVĂȚĂM ALIMENTELE SĂ ÎNVĂȚĂM INUNDAȚIA PÂRȚOASĂ MAȘINA DE STRIGAT ÎNLĂUNTRU SĂ ÎNVĂȚĂM PUNEREA PĂMÂNTULUI STRIGĂTUL PARAZIȚILOR Substanța strigătului clarificată și forma gonită (ia o sticlă plină cu vin și o
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
la frigider pentru cel puțin 2 ore. Serviți rece. Salată de piersici opărite și coacăze negre Spălați 200 grame de coacăze negre foarte coapte. Puneți-le Într-o cratiță cu ½ pahar de apă și Încălziți-le câteva minute, până se crapă. Filtrați sucul obținut și adăugați 100 grame de zahăr. Opăriți 12 piersici mici și curățați-le de pieliță. Tăiați-le În două și scoateți sâmburii. Fierbeți În clocote timp de 4-5 minute jumătățile de piersică În siropul de coacăze. Turnați
Alimentația preventivă împotriva cancerului [Corola-publishinghouse/Science/1861_a_3186]
-
cântarul morii, Țugurlan, lovit inițial, revine în forță și îl bate pe Năstase, un jandarm îl bate pe Țugurlan. Țugurlan bate în final jandarmul și îi confiscă pușca. Un pândar trage un cartuș de sare în Achim Moromete. Acesta îi crapă capul cu nelipsita bâtă și îi distruge pușca. Ilie Moromete privește impasibil cum fiul său Paraschiv își bate sora. Aceasta protestează, iar tatăl o lovește în cap. Ulterior, Ilie își pregătește meticulos un ciomag și își bate fiii care pregăteau
Trecute vieți de fanți și de birlici [Corola-publishinghouse/Science/2115_a_3440]
-
folete”. Messerul vrea să construiască pe Dâmbovița cetăți ideale după tratatele astrologice și prevăzute cu orgi acvatice. Pe teren, treaba iese prost. Lucrarea nu trece de săparea fundațiilor. Deținuții racolați cu sutele pe vini imaginare (aluzie la Canalul lui Gheorghiu-Dej) crapă de sete în stepă și paznicii, cuprinși de milă, le dau un sfat ineficace: „Beți-vă pișatul.” Șantierul e oprit și Princepele se cufundă în alte lecturi. La G. Călinescu, în Bietul Ioanide personajele cititoare abundă. Aici întâlnim atitudini diferite
Trecute vieți de fanți și de birlici [Corola-publishinghouse/Science/2115_a_3440]
-
uscate și fierte În lapte dulce; cu fructe de lesnicior, frunze de limba oii, rădăcini de mac, mutătoare, slănină crudă nesărată; cu rădăcini de strigoaie, scoarță de ulm fiartă În lapte dulce. Comprese cu apă rece. Oblojeli cu castraveți bătrâni crăpați În două și muiați În lapte dulce, cu tărâțe de grâu, cu mămăligă pripită, cu rădăcini de mutătoare sau frunze de varză. Frecții cu gaz, oțet, rachiu, spirt, săpun, saramură. Legători cu aluat din făină albă,cu puf de gâscă
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
bea. La omul ce se face bubă mare: să iei untdelemn și cu unt de vaci cald și să-l ungă. Pentru pecingine: tămâie albă să pisezi și dimineața, pe nemâncate să iei și cu oțet să te ungi. Când crapă buzele: să pisezi sacâz și rășină și clei de cireș și untură de găină și să ungi buzele cele bolnave. Când intră cel necurat În om (epilepsie): tăvălindu-se să sape o rădăcină, să o piseze bine și să o
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
de ceapă cu sare multă. Cui pute (miroase) gura: pelin verde să fierbi cu oțet și toată vremea să clătești gura, până te vei tămădui sau smirnă să te obișnuiești a ține În gură până trece. Pentru buzele omului când crapă: să iei ceară albă, stafide proaspete, scoțând sâmburii din ele și mai pui migdale dulci și pisezi bine. Să pui untdelemn, să le topești departe de foc și atâta are putere de multă și bubele tămăduiește fără dureri, de care
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
cum Îi vede-o că iese, să pui lapte bătut cu mălai de mei, sau tărâțe de borș acru, că scoate focul. Alta: șofran, lapte dulce și pită (pâine) uscată, să moaie și se pune caldă. Pentru pecingine și când crapă țâțele vacii: să caute bureți care se fac pe gunoi și să se ungă dimineața și seara. Alta: să caute corn de cerb, să radă puțin, să ardă și să fiarbă bine cu apă și să se spele. Răsătura de
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
IX, nr.12 (690), joi, 22 martie 2007, Editorial) 224 PRIM|VAR|... SEAC| ! Nu știu dacă nu-s cârcotaș acum, la explozia asta florală (cam târzie), pe timpul cireșului înmiresmat, al caisului înfrunzit (florile-s de mult avortate) și cu mărul crăpând în culorile cele mai diverse. Și cu întreg covorul de păpădie, dar și cu un vânt încă rece... Ar trebui să ne bucurăm de verdele crud al acestui anotimp, ar trebui să tresărim la mirosul reavăn de pământ scormonit pentru
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
multă atenție pregătirii populației pentru parcurgerea acestei calamități care va provoca falimente în lanț, exodul populației, drame familiale și sociale, neliniște și teamă, moarte. în 1946, din 7 ha cu porumb s-a recoltat o căruță cu "babe". Pământul era crăpat încât vitele își rupeau picioarele între lostopenele, răsucite în sus ca niște farfurii uriașe, chiar și acolo unde fusese apă, pe fundurile iazurilor. Pe Zeletin era numai nisip alb iar pe albia Bârladului mai erau din loc în loc ochiuri de
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
și alte păioase, floarea soareclui e chircită, alte culturi nu; lucerna neirigată e uscată, fân nimic ! De o săptămână soarele arde necruțător, temperatura "oficială" e de 380C, în aer liber nu se poate respira, e înnăbușitor la umbră. Pământul e crăpat, miriștile (puține) nu oferă hrană la animale. Oamenii aleargă înnebuniți după furaje, din 297 pârloage (multe) nu se poate valorifica nimic. Animalele au început să slăbească, suferă de sete și de foame. în mass-media sunt "bătălii" politice, pe temă. Unde
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
Ceașcă [Ceaușescu]... Nici nu înțelegeam eu de ce trebuie să le cânt în fiecare dimineață, da' le-am învățat până la urmă și pe-alea, că-mi zicea maică-mea întruna că trebuie să fac tot ce-mi zice tovarășa, că-i crapă obrazu' de rușine dacă fiu-său e codașul clasei"; vezi Zoltán Rostás, Florentina Țone, op. cit., p. 11. 150 "Am avut, totuși, profesori cumsecade, bieții oameni își făceau datoriile politice convențional, uneori în silă", își amintea, altcineva, în 2001 (Paul Cernat
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
cu toate penele ei/ Îi intră-n gură, într-adevăr, când/ Carlo, apoi, în acea zi, sosi la Roncisvalle". În paralel, episodul în care Morgante omoară o balenă, dar este imediat ucis de un rac sau cel în care Margutte "crapă de râs" literalmente au alte semnificații, trimițând mai mult la parodiile populare 220: "Dar l-a cuprins încetul cu încetul/ Un hohot crunt privind această joacă;/ Simțea că-l strânge inima, iar pieptul/ Voia și nu putea să se desfacă
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
alunec în trecut, în acest muzeu pustiu, acest mort lăcuti ca un sarcofag, care mă cheamă cu-atât de seducătoare tandrețe. În sfârșit, iluzia și-a slăbit strânsoarea. Umblând de colo-colo prin crâng, am descoperit câteva terebinți arbuști-coniferi cu scoarța crăpată din cauza căldurii și picurând un fel de rășină chihlimbarie a cărei puternică mireasmă cuprindea toate diminețile de luni ale copilăriei mele"359. Tabloul are în mare aceleași coordonate ca și celebra secvență a madelenei din À la recherche du temps
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
asta o îmblânzire a spiritelor, care să conducă „in corpore" la o „petrecere în pijamale" a musulmanilor? Și iată, că pastorul a aflat aproape imediat rezultatele palpabile a inițiativei sale imbecile, rezultate obținute pe vechiul principiu, „unde dai, și unde crapă". El a dat cu bâta-n baltă în California și gestul sau a fost urgent luat în seamă de talibanii din Mazar-iSarif și Kandahar care au încercat, cu mijloacele lor de simpli talibani, să onoreze cum se cuvine gestul pastorului
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]