5,854 matches
-
percepția timpului 56. De ce nu suportați ca jurnalistul să îi taie vorba invitatului său? Inferențele semantice și întreruperea cuvântului 57. De ce aveți impresia că un prezentator de televiziune este scârbos? Tendința primei impresii 58. De ce Domnul X pare atât de credibil când vorbește despre contra-spionaj? Vocile grave și credibilitatea 59. De ce aveți poftă de chipsuri când vă uitați la „Seven”? Angoasa și nevoia de grăsimi 60. De ce oamenii vorbesc atât de repede pe canalele radio sau TV de informație? Viteza vorbirii
150 de experimente pentru a înțelege manipularea mediatică. Psihologia consumatorului de mass-media by Sebastien Bohler () [Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
fenomenul de endogrup Ați remarcat cu siguranță la televizor și la radio: când ați auzit vorbind un candidat opus orientărilor dumneavoastră (de stânga, dacă dumneavoastră sunteți de dreapta; de dreapta, dacă sunteți de stânga), îl considerați imediat ca fiind puțin credibil, chiar agasant. Discursul lui vi se pare imediat nefundat și necinstit, fără măcar să-l ascultați. De ce această parțialitate incorigibilă? Un experiment realizat acum câțiva ani în Belgia a arătat că analizăm prea puțin discursul politic, fondându-ne, în schimb, pe
150 de experimente pentru a înțelege manipularea mediatică. Psihologia consumatorului de mass-media by Sebastien Bohler () [Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
timpului 56. De ce nu suportați ca jurnalistul să îi taie vorba invitatului său? Inferențele semantice și întreruperea cuvântului 57. De ce aveți impresia că acest prezentator de televiziune este sale tete? Tendința primei impresii 58. De ce Domnul X pare atât de credibil când vorbește despre contra-spionaj? Vocile grave și credibilitatea 59. De ce aveți poftă de chipsuri când vă uitați la „Seven”? Angoasa și nevoia de grăsimi 60. De ce oamenii vorbesc atât de repede pe canalele radio sau TV de informație? Viteza vorbirii
150 de experimente pentru a înțelege manipularea mediatică. Psihologia consumatorului de mass-media by Sebastien Bohler () [Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
întregime de amigdala noastră cerebrală. Pentru mai multe informații Willis, J., Todorov, A. (2006), „First impression. Making up zour mind after a 100-ms exposure to a face”, Psychological Science, 17(7), pp. 592-598. 58. De ce Domnul X pare atât de credibil când vorbește despre contra-spionaj? Vocile grave și credibilitatea Vocile grave dau bine la radio, iar una dintre cele mai impresionante în domeniu este cea a „Domnului X”, specialist în spionaj, care evocă în fiecare sâmbătă pe France Inter paginile cele
150 de experimente pentru a înțelege manipularea mediatică. Psihologia consumatorului de mass-media by Sebastien Bohler () [Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
locutorului, mai ales credibilitatea, fiabilitatea și calmul. În înregistrări experții au modificat timbrul vocii oratorului, făcându-l cu 20% mai acut sau mai grav. Au constatat că cu cât vocea era mai gravă, cu atât participanții declarau că oratorul este credibil și demn de încredere, calm, puternic. Dimpotrivă, cu cât timbrul vocii era deplasat spre acut, cu atât persoana părea mai puțin eficientă și nervoasă. Vocile grave sunt asociate cu un plus de credibilitate, după cum au confirmat alte studii, mai ales
150 de experimente pentru a înțelege manipularea mediatică. Psihologia consumatorului de mass-media by Sebastien Bohler () [Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
din carte, se pare că debitul ridicat al cuvintelor este o caracteristică a anumitor media într-o logică de „mereu mai repede”. Această caracteristică se explică în parte prin faptul că publicul asociază frecvent o vorbire rapidă cu un discurs credibil. Când auzim pe cineva vorbind repede, creierul nostru trage concluzia la fel de rapidă că persoana aceasta știe despre ce vorbește și că trebuie să avem încredere în ea, după cum arată următorul experiment: Psihologul Frankiln Boster a pus 120 de studenți americani
150 de experimente pentru a înțelege manipularea mediatică. Psihologia consumatorului de mass-media by Sebastien Bohler () [Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
parte a participanților trebuiau să asculte versiunea lentă, iar cealaltă pe cea rapidă. Apoi trebuiau să completeze niște chestionare în care erau întrebați cât de mult erau de acord cu ceea ce se spunea dacă li se părea că persoana este credibilă în argumentarea ei. Compararea rezultatelor în diferitele grupuri de participanți a dus la două concluzii: la ascultătorii americani, bărbați sau femei, persoana care se exprimă într-un ritm rapid este percepută ca fiind mai credibilă decât cea care se exprimă
150 de experimente pentru a înțelege manipularea mediatică. Psihologia consumatorului de mass-media by Sebastien Bohler () [Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
se părea că persoana este credibilă în argumentarea ei. Compararea rezultatelor în diferitele grupuri de participanți a dus la două concluzii: la ascultătorii americani, bărbați sau femei, persoana care se exprimă într-un ritm rapid este percepută ca fiind mai credibilă decât cea care se exprimă într-un ritm lent. La ascultătorii coreeni, femeile îl considerat pe vorbitorul rapid mai credibil, iar bărbații, dimpotrivă, preferau varianta lentă. Acest experiment arată că în culturile occidentale, mai ales în SUA și Europa viteza
150 de experimente pentru a înțelege manipularea mediatică. Psihologia consumatorului de mass-media by Sebastien Bohler () [Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
concluzii: la ascultătorii americani, bărbați sau femei, persoana care se exprimă într-un ritm rapid este percepută ca fiind mai credibilă decât cea care se exprimă într-un ritm lent. La ascultătorii coreeni, femeile îl considerat pe vorbitorul rapid mai credibil, iar bărbații, dimpotrivă, preferau varianta lentă. Acest experiment arată că în culturile occidentale, mai ales în SUA și Europa viteza discursului este interpretată inconștient ca un semn de credibilitate, după un raționament instinctiv: „Dacă vorbește repede și nu are ezitări
150 de experimente pentru a înțelege manipularea mediatică. Psihologia consumatorului de mass-media by Sebastien Bohler () [Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
anumită lentoare poate fi interpretată, dimpotrivă, ca un semn de credibilitate, dovadă că oratorul are încredere în el. Alte experimente au arătat că viteza vorbirii este asociată în general cu un statut de dominare socială. Suntem înclinați să considerăm mai credibile persoanele care vorbesc mai repede, deoarece presupunem că ele au un anumit statut în societate. Este adevărat că într-o lume a vitezei ne-am obișnuit să ne alegem decidenții în funcție de rapiditatea de expresie și de decizie, într-atât încât
150 de experimente pentru a înțelege manipularea mediatică. Psihologia consumatorului de mass-media by Sebastien Bohler () [Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
face diferența între debitele de vorbire. În acest caz, contează efectul general de rapiditate. Concluzie Rapiditatea vorbirii și a informației ne înșală în mai multe feluri. Pe de o parte, pentru că avem tendința să asociem rapiditatea vorbirii cu o persoană credibilă care „știe despre ce vorbește”, iar pe de altă parte pentru că creierul nu poate să urmărească rapiditatea discursului și să-i pună la îndoială conținutul. Ansamblul acestor factori explică poate de ce se vorbește mai repede la televizor decât în viața
150 de experimente pentru a înțelege manipularea mediatică. Psihologia consumatorului de mass-media by Sebastien Bohler () [Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
în țările în curs de dezvoltare. Cu toate acestea, principalii perdanți ai procesului globalizării sînt acele state care nu se pot alătura fenomenului tot mai accelerat, rămînînd în urmă și asta din cauză că nu au instituții politice, juridice, economice și sociale credibile și compatibile. Principalii cîștigători sînt cei care au fost deschiși de la început, atrăgînd comerț, capital și tehnologie de vîrf. Deci învinșii nu sînt neapărat victimele globalizării, ci mai curînd ale lipsei de globalizare 14. Al doilea val al globalizării. Occidentul
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
reguli consacrate ale jocului în materie de concurență pe piețele lumii. S-ar putea spune chiar că mondializarea incită la regionalizare, atît actorii publici, cît și cei privați căutînd să se integreze în diferite formule noi, pentru a deveni mai credibili pe piață, mai puternici în lupta de concurență și mai atrăgători pentru potențiale investiții sau plasamente ale capitalului rătăcitor. Acești actori caută să compenseze împreună, la scară regională, pierderea autonomiei naționale. Intrarea în noile acorduri regionale îi obligă și la
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
construiește romanul sună fals de la bun început, atît pe fond cît și în formă. Asturiana Paz e caricaturală la maximum: frumoasă, rebelă, răsfățată a aristocrației pariziene, dar permițîndu-și să deteste confortul burghez și mondenitățile. César nu îi pare defel mai credibil. Trecut prin toate ororile imaginabile (după reportaje făcute în Tailanda, în urma tsunami-ului din 2004, sau în timpul războiului din Liban), nu-și mai găsește fericirea decît în lectura clasicilor și în perspectiva unui copil, pe care îl obține, cu prețul
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
rațională" a persuasiunii, iar "ceea ce diferențiază argumentarea de persuasiune categorie mai cuprinzătoare a comunicării instrumentale este aceea că persuasiunea operează atât la nivel afectiv, cât și la nivel rațional"535. Argumentarea nu este un scop în sine, ci o "metodă credibilă", un proces de comunicare, un mijloc utilizat în vederea obținerii consensului sau a luării unei decizii în raport cu o situație dată. Importanța argumentării se relevă în situațiile în care între opiniile interlocutorilor există diferențe notabile, astfel încât succesul discursiv al unuia sau al
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
democratic e prin popor și pentru el, și invers", Lyotard atenționează în legătură cu două exagerări interpretative care s-ar putea produce plecând de aici. Prima dintre ele ar fi aceea că nici un fel de povestire nu ar mai fi utilă și credibilă, dar teoria sa refuză concluzia conform căreia "nici o povestire nu mai este credibilă. Prin metapovestire sau mare povestire, înțeleg în mod precis narațiuni cu funcție legitimatoare. Declinul lor nu împiedică miliardele de istorii, mici și mari, să continue să urzească
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
exagerări interpretative care s-ar putea produce plecând de aici. Prima dintre ele ar fi aceea că nici un fel de povestire nu ar mai fi utilă și credibilă, dar teoria sa refuză concluzia conform căreia "nici o povestire nu mai este credibilă. Prin metapovestire sau mare povestire, înțeleg în mod precis narațiuni cu funcție legitimatoare. Declinul lor nu împiedică miliardele de istorii, mici și mari, să continue să urzească țesutul vieții cotidiene" (Postmodernul pe înțelesul copiilor. Corespondență 1982-1985, p. 25). A doua
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
continue să urzească țesutul vieții cotidiene" (Postmodernul pe înțelesul copiilor. Corespondență 1982-1985, p. 25). A doua exagerare ar fi aceea ca deconstruirea metapovestirilor să devină ea însăși o metapovestire, intrând într-un cerc vicios fundamental: "Marile povestiri au devenit puțin credibile. Suntem atunci tentați să acredităm marea povestire a declinului marilor povestiri" (ibidem, p. 33). În concluzie, trebuie menținută direcția "antimitologizantă", dar fără a cădea în capcanele construirii unor teorii similare celor criticate, la fel cum și genului narativ, căruia i
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
cât și perdanți ai globalizării. Principalii perdan ți în globalizare sunt, în prezent, acele țări care nu sunt în stare să se alăture procesului de globali zare și rămân în urmă, în principal, din cauza fap tului că nu au instituții credibile - economice, financiare, politice sau sociale. Î n s chimb, principa lii câștigători sunt cei care beneficiază de pe ur ma faptului că au fost ca pabili să fie deschiși față de fenomenul global iză rii, atrăgând importante fluxuri de capital financiar, de
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
necesar pentru ameliorarea consecințelo r c rizei trebuie să le sem naleze însă investitorilor internaționali că, în viitor, controlul asupra ca pitalului va fi evitat; într un mediu nesigur, investitorii pot percepe desc hid erea din prezent ca un angajament credibil la o politică viitoare. Aceste crize au consolidat atât interesele nați ona le, cât și pe cele internaționale, ambele pro liberalizatoare. Într un mod similar, criza din 1997 - 1998 au dat faliment, ulterior, se pare că ele nu au în
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
stabilit centrul la Londra. Până în 1880, doa r c â teva țări adoptaseră etalonul aur, dar, în peri oad a 1880 - 1900, numărul lor a crescut semnificativ. Sistemul ratelor de schimb fixe reprezenta, pentru multe țări, un regim stabil și credibil care funcționa ca un dispozitiv disci plinar. Multe țări periferice și din Lumea Nouă a Europei de Vest au parti cipat la o economie în continuă globalizare, nu do ar în ceea ce privește piața de capital, ci și piața mărfurilor și cea
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
în abordare este aceea că măsurile anticriză trebuie concepute pornind de la obiectivul asigurării sustenabilității fis cale și a prețurilor pe termen mediu - lung. În termeni practici, aceasta înseamnă că lansarea măsurilor anticriză trebui e a companiată de crearea de strategii credibile, prin măsuri care sunt n ece sare acum pentru spriji nirea sectorului financiar și a relansării cere rii globale. Din această perspectivă, recenta întâlnire a liderilor G20 este încura jatoare. Pe de o parte, s a vorbit despre politici fiscale
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
interdependența dimensiunilor interne și externe ale politicii contemporane. Pe scurt, a analiza Uniunea în termenii specifici statului înseamnă a-i distruge complexitatea. Această nouă dimensiune are meritul de a lărgi per-cepțiile asupra Uniunii Europene și de a face mai puțin credibile interpretările care o reduc la o simplă organizație internațională sau care o ridică la rangul de stat federal. Ea permite să sesizăm atît multitudinea metodelor specifice integrării cît și întrepătrunderea profundă a sferelor publice și private, infrași supranaționale, pe care
Europa politică: cetăţenie, constituţie, democraţie by Paul Magnette () [Corola-publishinghouse/Science/1437_a_2679]
-
și exterior, dintre individ și lume. De altfel, ceva mai târziu, Bruhm precizează că teroarea funcționează în parametrii imaginației, în timp ce groaza își împinge frontierele referențiale până la durerea corporală 11. Mai recent, o definiție empirică, nefiltrată cultural, dar tocmai de aceea credibilă este oferită de Rogers Terrill, care, într-un dialog cu autorul de literatură horror Frederick Davis, declară că "groaza este emoția pe care o simți atunci când vezi că altcuiva i se întâmplă ceva îngrozitor. Teroarea este ceea ce simți când acel
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
unei reuniuni informale de Crăciun), încât viziunile guvernantei par a se reifica dincolo de spațiul concret al paginii scrise, în chiar câmpul vizual al lectorului, iar confruntarea dintre cele două puteri angrenate în conflict (întrupate vs. neîntrupate) devine cu atât mai credibilă. Cei doi copii pe care aceasta îi are în grijă au fost puternic influențați de fosta guvernantă, domnișoara Jessel, și de valetul casei, Peter Quint. Ambii au decedat, însă spiritele lor bântuie încă zidurile blestemate ale casei. The Turn of
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]