4,796 matches
-
privind tehnicile de contabilitate creativă 1.1. Ce este și cum a apărut contabilitatea creativă? Apărut în anii ’80 în Marea Britanie, termenul de contabilitate creativă sau „contabilitate imaginativă și contabilitate de intenție”<footnote Feleagă N., Controverse contabile, dificultăți conceptuale și credibilitatea contabilității, Editura Economică, București, 1996, p. 145. footnote> desemna tehnicile de maximizare a beneficiilor obținute de întreprinderi, rezultate nu dintr-o mai bună gestiune a resurselor, ci din artificii contabile, în scopul atragerii de noi investitori. În continuare, această expresie
Contabilitate creativă – de la idee la bani. Cu exemple practice by Adriana-Sofia Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Science/223_a_173]
-
de perversitatea instinctivă a oamenilor de afaceri.”<footnote Ristea M., Dumitru C.G., Prudență și agresivitate în tratamentele contabile, Tribuna Economică, București, 2008, p. 13. footnote> Profesorul N. Feleagă (1996) abordează problema contabilității creative în cadrul lucrării Controverse contabile, dificultăți conceptuale și credibilitatea contabilității<footnote Feleagă N., Controverse contabile, dificultăți conceptuale și credibilitatea contabilității, Editura Economică, București, 1996, pp. 141-172. footnote>. Autorul atrage atenția asupra faptului că în ultima vreme „contabilitatea traversează o perioadă de criză, deoarece lumea contabilă este în căutare de
Contabilitate creativă – de la idee la bani. Cu exemple practice by Adriana-Sofia Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Science/223_a_173]
-
Dumitru C.G., Prudență și agresivitate în tratamentele contabile, Tribuna Economică, București, 2008, p. 13. footnote> Profesorul N. Feleagă (1996) abordează problema contabilității creative în cadrul lucrării Controverse contabile, dificultăți conceptuale și credibilitatea contabilității<footnote Feleagă N., Controverse contabile, dificultăți conceptuale și credibilitatea contabilității, Editura Economică, București, 1996, pp. 141-172. footnote>. Autorul atrage atenția asupra faptului că în ultima vreme „contabilitatea traversează o perioadă de criză, deoarece lumea contabilă este în căutare de noi abordări, de noi metode de evaluare și de măsurare
Contabilitate creativă – de la idee la bani. Cu exemple practice by Adriana-Sofia Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Science/223_a_173]
-
liberale la dezvoltarea și perfecționarea contabilității din țara noastră. Și, de ce nu, în ultimă instanță „crearea și dezvoltarea unei școli autentice - școli naționale -, comparabilă cu marile școli contabile ale lumii și competitivă”.<footnote Feleagă N., Controverse contabile, dificultăți conceptuale și credibilitatea contabilității, Editura Economică, București, 1996, p. 172. footnote> Au trecut mai bine de 17 ani de când a fost publicată această lucrare și totuși, privind retrospectiv, trebuie să recunoaștem că lucrurile nu au evoluat foarte mult. Din păcate, sistemul contabil român
Contabilitate creativă – de la idee la bani. Cu exemple practice by Adriana-Sofia Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Science/223_a_173]
-
unei entități reprezintă cel mai important mijloc prin care informația contabilă este pusă la dispoziția factorilor decizionali; dar această informație cuprinsă în cadrul situațiilor financiare nu ar avea sens și utilitate dacă nu ar respecta patru atribute de bază: inteligibilitate, relevanță, credibilitate și comparabilitate. Aceste atribute sunt prezentate de Cadrul general pentru întocmirea și prezentarea situațiilor financiare sub denumirea de caracteristici calitative ale situațiilor financiare. A) Inteligibilitatea Companiile își publică situațiile financiare, într-un mod cât mai explicit, pentru a putea fi
Contabilitate creativă – de la idee la bani. Cu exemple practice by Adriana-Sofia Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Science/223_a_173]
-
informație devine semnificativă dacă omisiunea sau declararea ei eronată ar putea influența sensul unei decizii. C) Fiabilitatea Fiabilitatea unei informații asigură utilizatorii că nu se expun riscurilor de a apela la informații care conțin erori semnificative și care sunt părtinitoare. Credibilitatea le oferă utilizatorilor încredere în folosirea informațiilor care le sunt comunicate. Pentru a fi fiabilă, informația trebuie să reprezinte cu fidelitate tranzacțiile și operațiunile descrise. Din acest punct de vedere, trebuie să se respecte următoarele caracteristici: reprezentare exactă - această caracteristică
Contabilitate creativă – de la idee la bani. Cu exemple practice by Adriana-Sofia Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Science/223_a_173]
-
continuității activității, dar și celelalte principii care guvernează funcționarea contabilității. Totodată, politicile contabile trebuie să fie elaborate astfel încât să se asigure furnizarea, prin situațiile financiare, a unor informații care să fie relevante pentru nevoile utilizatorilor în luarea deciziilor și credibile. Credibilitatea informațiilor se referă la faptul că acestea trebuie să reprezinte fidel rezultatele și poziția financiară a persoanei juridice, să fie neutre, adică nepărtinitoare, prudente, complete, sub toate aspectele semnificative, și să reflecte substanța economică a evenimentelor și tranzacțiilor, și nu
Contabilitate creativă – de la idee la bani. Cu exemple practice by Adriana-Sofia Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Science/223_a_173]
-
o identificare a conduitelor evaluate (pe baza obiectivelor operaționale), astfel încât să existe niște referințe temeinice și constante. Specificarea obiectivelor și convertirea acestora în criterii de evaluare constituie o operațiune obligatorie ce poate conferi măsurării un grad cât mai înalt de credibilitate. În același timp, și instrumentele de evaluare trebuie să fie calibrate în raport cu natura achizițiilor urmărite. Aprecierea se referă la exprimarea unei judecăți de valoare în raport cu rezultatele măsurării. Aprecierea este o operație mult mai complicată, întrucât ea antrenează palierele valorizante ale
Teoria și metodologia evaluării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2256_a_3581]
-
dorită; - stimularea capacităților metacognitive și de autoevaluare a demersului individualizat, a performanței, a procesului de învățare în general, ca și a celui de evaluare în mod specific; - creșterea transparenței și a consistenței procesului de apreciere/notare și, prin aceasta, a credibilității deciziei, a judecății de valoare în cazul evaluării curente, cu impact direct în perspectivă și asupra examenelor; - întemeierea în timp a consensului de tip „profesionist” între cei care acționează și ca evaluatori în activitățile curente, și ca examinatori, în situația
Teoria și metodologia evaluării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2256_a_3581]
-
evident că enunțul unei ipoteze este reținut dacă surprinde și plăcut, adică este și memorabil prin simplitatea (și frumusețea) formulării și concordant cu credințele oamenilor în privința cunoașterii. Propensiunea spre simplitate, chiar dacă are valoarea practică a punctului arhimedean, se asigură de credibilitate într-un mod pur omenesc, de minimizare a efortului de înțelegere: să fie simplu spus. Problema este dacă, la acest nivel de adresabilitate și credulitate, ipoteza mai are capacitate de a explica consecințele pe care le vizează sau capătă doar
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
o metaforă de lucru (Smith, 1965). Într-un fel spectacular, Smith a recurs la această soluție explicativă pentru că nu era încă pe deplin convins de reușita substituirii, în modelul explicativ al câștigului, a supranaturalului cu raționalul, fără să se piardă credibilitatea enunțului. Să nu uităm că, în acel timp, credulitatea în ordinea divină era încă normă comportamentală și atitudinală lustruită de Inchiziție. Concesia făcută de Smith are un aliniament prerațional mai ales atunci când propune ipoteza, mai degrabă misterioasă, a validării sociale
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
se operează cu instrumente financiare garantate cu ipoteci, dar în afara bilanțului contabil, adică exact canalul pe care s-a indus teribila criză actuală. Nu este lipsit de interes să spunem că tocmai această piață totalmente liberă a aruncat în aer credibilitatea finanțelor globale și, odată cu ea, a pus sub semnul întrebării ideea în sine de piață liberă. Dogma ecranează adevărul, ca și interesul și în alte formule, asupra cărora ne vom opri cu altă ocazie. Toate, chiar fără excepție, arată un
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
are în ideologiile de tip neoconservator, între altele, o funcție de autoritate inflexibilă și unanimă care legitimează la modul absolut soluțiile interesate. Simplificarea procedurilor de acceptanță a strategiilor centrate pe câștigul nelimitat presupune o înaltă instanță din care să se reverse credibilitatea. Eliminarea intersubiectivității tranzacțiilor constituie un vis al triumfului creării de avuție. Așa s-a ajuns la ceva care s-a vândut ca o concesie făcută de fundamentalismul pieței, și anume la legea obiectuală a autoreglementării pieței. Limitele intersubiectivismului erau din
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
nu al logicii lineare a faptelor fizice. Astfel, explicația nu evadează din reperele situației concrete, ale logicii situaționale cu scopul de a limita consecințele, de natură psihică, neintenționate, de a substanțializa așteptările raționale de o manieră optimă, oferind suportul de credibilitate, de certitudine subiectivă, individuală și socială, faptelor economice. Apare ca evident adevărul că bunul-simț operează în logica Economiei înainte de toate ca regulatorul naturii umane în calitatea ei de mediu de cristalizare (de configurare) a condiției umane. Discernământul structurează, la rândul
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
au oferit pentru studiu), remarcăm că este vorba de un exemplar de lucru al Serviciului de Evidență al Securității, care cuprinde doar anii 1945-1958. Nu știm cum arăta forma definitivă, destinată, foarte probabil, conducerii PCR. În continuare, câteva probe privind credibilitatea documentului. Sunt Înscrise 1.091 de nume de decedați Între anii menționați. Cunoscând astăzi, nominal, un număr, pe care-l apreciem ca minimal, al decedaților din patru Închisori - 622 (?) la Gherla (1946-1964), 437 (?) la Aiud (1947-1964 - 437 de decedați identificați
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
de muncă - 656. Presupunând că aceste cifre le includ și pe acelea din intervalul 1945-1958 (publicate de I. Bălan), ar rezulta pentru intervalul 1959-1964 un număr de 2.756 (3.847 - 1.091) de decedați În detenție. Am văzut câtă credibilitate poate fi acordată cifrei de „1.091 de decedați” din perioada 1945-1958. În coloniile de muncă - 656 de decedați 80. Dar numai În patru dintre ele au murit cel puțin 839 de persoane (după Mirel Stănescu), câteva mii după cercetarea
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
poveștile de viață sau extensia biografică a percepției prin oralitate a rezistenței anticomuniste (din cadrul Institutului de Istorie Orală din Cluj-Napoca), se poate articula un discurs coerent marcat de arhivă-memorie-oralitate și se poate susține un discurs public eufonic și de mare credibilitate și acuratețe asupra rezistenței armate anticomuniste. Parcursul marcat de transferurile succesive ale amintirii În memorie și ale memoriei În istorie 66 va profila și valida valențele unei „noi istorii” În perioada postcomunistă În România. Impostarea istorică (istoriografică) a rezistenței armate
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
sau de uzanțe. În cazul societăților având ca obiect de activitate distribuția, această rată este foarte redusă sau chiar nulă, deoarece majoritatea plăților clienților se realizează În numerar. În interpretarea rezultatelor trebuie să se aibă În vedere vechimea, natura și credibilitatea partenerilor economici ai societății, respectiv certitudinea realizării creanțelor; c) rata disponibilităților (RD) măsoară rata internă a lichidității unei Întreprinderi și se determină astfel. Deși unele lucrări recomandă ca normală o rată a disponibilităților de 1-2%, specialiștii sunt de părere că
Analiza economică şi financiară a activităţii întreprinderii De la intuiţie la ştiinţă Volumul 2 by Anca Maria HRISTEA () [Corola-publishinghouse/Science/214_a_247]
-
a efectua cheltuieli de stocare exagerate datorită constituirii stocurilor supranormative sau fără a imobiliza capital În stocuri sau creanțe incerte ș.a.); crearea unui stoc de siguranță care să prevină unele riscuri de exploatare; selectarea clienților și furnizorilor pe criterii de credibilitate și avantaje economice; analiza permanentă a corelației creanțe-obligații, respectiv termene de plată-termene de Încasare etc.
Analiza economică şi financiară a activităţii întreprinderii De la intuiţie la ştiinţă Volumul 2 by Anca Maria HRISTEA () [Corola-publishinghouse/Science/214_a_247]
-
comunicarea). Fiecare dintre aceste elemente influențează felul în care comunicăm. Datele psiho-fizice ale emițătorului se reflectă în temele abordate, concepțiile pe care le expune, atitudinea față de interlocutor, interesul pentru comunicare, abilitățile de folosire a limbii și de relaționare prin limbă, credibilitatea în fața interlocutorilor, atracția interpersonală etc.; datele psiho-fizice ale receptorului, abilitățile sale de percepție și interpretare a mesajului, capacitatea lui de a oferi un feedback superficial sau real, atracția interpersonală, inteligența, memoria etc. influențează atât mesajul vorbitorului, cât și configurația în
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
rezistența publicului la schimbare: astfel strategiile trebuie modelate în funcție de atitudinea ostilă, indiferentă sau favorabilă a publicului față de temă sau față de vorbitor; k) principiul selecției argumentelor - pentru convingerea publicului, vorbitorul dispune de argumente logice (fapte, cifre, raționamente), argumente emoționale, argumente etice (credibilitate, competență), mituri (credințe străvechi ale persoanelor, proverbe, evocarea unor personalități mitice), pe care le poate folosi, separat sau combinat, în funcție de valorile publicului, de tema discursului sau de scopul urmărit; l) principiul cooperării cu publicul - pentru a spori efectul argumentației sale
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
culturale de comunicare.”). Diferențe de natură paraverbală în folosirea limbii. Viteza cu care vorbesc indivizii este determinată de trăsături fizice și de personalitate, de gradul de deschidere comunicativă și de sociabilitate. Pauzele din vorbirea persoanelor dau indicații legate de competență, credibilitate, adaptare la interlocutor, procese cognitive, emoții. Durata vorbirii dă indicații legate de tendințele de dominare și influențare ale vorbitorului, despre stabilitatea emoțională, competența vorbitorului, trăsături de personalitate (introvertit/extravertit). Toate aceste variabile contribuie la gestionarea propriei imagini de către vorbitor, determinând
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
să fie autoritar în încercarea să de a impune valorile, întrucat orice acțiune de acest fel trezește reacții defensive la nivelul subordonaților și au un efect contrar celui intenționat. Dacă nu este în relații pozitive cu subordonații, liderul își pierde credibilitatea și influența în raport cu angajații, iar aceștia vor respecta valorile din complianta numai atunci când știu că pot fi observați direct sau indirect de către șef. În acest caz internalizarea valorilor nu va avea loc. În finalul lucrării noastre ne exprimăm speranța că
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2246_a_3571]
-
Andrei; antipatic; aranjat; aroganța; aroganță; arțăgos; avar; basm; baza; bătaie; bombat; borcan; bou; bucătar; cadru; calm; capăt; capriciu; capul sus; caracteristică; căldare; căldărit; căpos; chiloți; chipeș; ciudă; ciufulit; clasei; colectivitate; coleg; o colegă de facultate; colegi; comod; congelat; copil; corp; credibilitate; curvar; cuvînt vechi; a se da mare; demnitate; deștept; dichisit; divă; doamnă; dos; dulap; dușman; ego; plin de el; ele; Elena; fală; fată; față; fetiță; figuri; fundă; gagiu; gay; în grabă; fără griji; grijuliu; haine; Hermine; nicio idee; indignat; informare
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
ură (2); ureche (2); zgomot (2); -; absurd; aer; aglomerație; aiureli; ajutor; alb; anunță; apăsător; atenție; aude; auzire; auzit; auzite; avion; de avion; baftă; banc; bănuială; barbă; buimăceală; calvar; cancan.ro; capriciu; căsătorii; ceartă; cer; chemare; cică; ciudă; cînt; cîntec; corn; credibilitate; credul; cutremurată; departe; disconfort; dispreț; ce e asta?; geam; gînd; glas; harfă; idiot; iluzie; incert; incertitudine; incultură; informații; interes; interesant; nu mă interesează; izvor; îndelung; înfricoșător; job; jos; lan; limbă; limpede; lipsă de temei; din lume; pentru toată lumea; mare; marfă
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]