3,503 matches
-
acestor gameți, în funcție de sexul fiecăruia în parte. Caracteristicile morfofiziologice care deosebesc cele două sexe între ele se numesc carectere sexuale secundare, carecterele sexuale principale fiind însăși 61 producerea de gameți unisexuați. Aceste caracteristici sunt determinate de anumite gene, aflate pe cromozomii sexuali,(sau heterosomi)care la rândul lor pot fi cromozomi identici (XX sau ZZ) sau diferiți (XY sau ZW). La vertebratele inferioare (pești, amfibieni, reptile), la speciile ovipare, se întâmplă adesea ca temperatura mediului ambiant să influențeze sexul viitoarei progenituri
CONTRIBUŢII LA AMELIORAREA CRAPULUI DE CULTURĂ ÎN CONDIŢIILE ECOLOGICE ALE AMENAJĂRII PISCICOLE MOVILENI, JUDEŢUL IAŞI by Dr. ing. Gheorghe Huian () [Corola-publishinghouse/Science/678_a_977]
-
deosebesc cele două sexe între ele se numesc carectere sexuale secundare, carecterele sexuale principale fiind însăși 61 producerea de gameți unisexuați. Aceste caracteristici sunt determinate de anumite gene, aflate pe cromozomii sexuali,(sau heterosomi)care la rândul lor pot fi cromozomi identici (XX sau ZZ) sau diferiți (XY sau ZW). La vertebratele inferioare (pești, amfibieni, reptile), la speciile ovipare, se întâmplă adesea ca temperatura mediului ambiant să influențeze sexul viitoarei progenituri. Nu este cazul și la animalele homeoterme, unde sexul viitorului
CONTRIBUŢII LA AMELIORAREA CRAPULUI DE CULTURĂ ÎN CONDIŢIILE ECOLOGICE ALE AMENAJĂRII PISCICOLE MOVILENI, JUDEŢUL IAŞI by Dr. ing. Gheorghe Huian () [Corola-publishinghouse/Science/678_a_977]
-
diferiți (XY sau ZW). La vertebratele inferioare (pești, amfibieni, reptile), la speciile ovipare, se întâmplă adesea ca temperatura mediului ambiant să influențeze sexul viitoarei progenituri. Nu este cazul și la animalele homeoterme, unde sexul viitorului individ este dictat cert de către cromozomii sexuali. 3.1. Reproducerea la pești Reproducerea în scara animală are multiple caracteristici, legate de stadiul de evoluție, mediul ambiant, numărul prădătorilor, etc.. La pești, spre deosebire de majoritatea vertebratelor, întâlnirea celor doi gameți are loc în mediul înconjurător, astfel că fecundația
CONTRIBUŢII LA AMELIORAREA CRAPULUI DE CULTURĂ ÎN CONDIŢIILE ECOLOGICE ALE AMENAJĂRII PISCICOLE MOVILENI, JUDEŢUL IAŞI by Dr. ing. Gheorghe Huian () [Corola-publishinghouse/Science/678_a_977]
-
o reprezintă influența deosebită pe care o are mediul, în cazul multor specii, în determinarea sexului urmașilor. Este adevărat că acest fenomen se întâlnește până la nivelul reptilelor, dar la majoritatea speciilor de pești nu s-au evidențiat cu precizie nici cromozomii sexuali (Chourrout, D., 1987). De asemenea, este cunoscut cazul carasului, care prezintă fenomenul de gynogeneză naturală, simultan cu reproducerea sexuată clasică. Pentru speciile de pești intens cultivate, s-a pus la punct tehnologia de reproducere dirijată, sau chiar cea de
CONTRIBUŢII LA AMELIORAREA CRAPULUI DE CULTURĂ ÎN CONDIŢIILE ECOLOGICE ALE AMENAJĂRII PISCICOLE MOVILENI, JUDEŢUL IAŞI by Dr. ing. Gheorghe Huian () [Corola-publishinghouse/Science/678_a_977]
-
cu proteinele laminei nucleare. Lamina nucleară este o rețea de proteine fibroase, multiplu conectată cu membrana internă a învelișului nuclear, căreia îi conferă o anumită rigiditate, contribuind astfel la inducerea formei nucleare. Rolul esențial al laminei este însă în organizarea cromozomilor în spațiul nuclear prin legarea acestora la situsuri specifice ale învelișului nuclear; totodată, lamina contribuie la organizarea și funcționarea complexelor porale. Învelișul nuclear prezintă un complement de pori tipici, diseminați relativ uniform pe toată suprafața sa, topografie dictată de structura
Ac?iunea c?mpului electromagnetic asupra echilibrului ionic la diferite tulpini ale drojdiei fisipare Schizosaccharomyces pombe linder by Ionela Cristina Busuioc () [Corola-publishinghouse/Science/83654_a_84979]
-
parental. 1.12.2. Nucleoplasma (carioplasma) Nucleoplasma reprezintă mediul în care sunt înglobate cromonemata, nucleolul și fusul intranuclear, a căror existență și funcționalitate depinde în bună parte de biochimia și fiziologia acestei componente fundamentale a nucleului. 1.12.3. Cromonemata (cromozomii) La majoritatea drojdiilor, nucleul interfazic, după o colorare adecvată, apare la microscopul fotonic ca o structură omogenă, lipsită de corpuri cromatice, indicatori ai heterocromatinei constitutive. Această absență aparentă a heterocromatinei poate fi explicată prin cantitatea mică de ADN redundant. 1
Ac?iunea c?mpului electromagnetic asupra echilibrului ionic la diferite tulpini ale drojdiei fisipare Schizosaccharomyces pombe linder by Ionela Cristina Busuioc () [Corola-publishinghouse/Science/83654_a_84979]
-
pe specialiști să considere inițial că, diviziunea celulară la drojdii este amitotică. Investigațiile electronomicroscopice ulterioare au infirmat însă această opinie, demonstrând cu claritate prezența în nucleul drojdiilor a unui fus mitotic tipic, implicat în segregarea cromatidelor (în mitoză) sau a cromozomilor omologi (în meioză). Organizarea și funcționarea fusului de diviziune sunt controlate și coordonate de structuri specializate cunoscute sub denumirea de plăcile fusului (S.P), corpii polari ai fusului (SPB) sau organite asociate nucleului (NAO). Fusul intranuclear constă dintr-un fascicul
Ac?iunea c?mpului electromagnetic asupra echilibrului ionic la diferite tulpini ale drojdiei fisipare Schizosaccharomyces pombe linder by Ionela Cristina Busuioc () [Corola-publishinghouse/Science/83654_a_84979]
-
de plăcile fusului (S.P), corpii polari ai fusului (SPB) sau organite asociate nucleului (NAO). Fusul intranuclear constă dintr-un fascicul de microtubuli atașați celor doi corpi polari ai fusului. Fusul periferic pare a fi format din microtubuli kinetocorali, atașați cromozomilor la nivelul acestor structuri, care intervin în polimerizarea și depolimerizarea lor, fenomene de care depinde segregarea cromozomilor și migrarea lor polară. În concluzie, se poate afirma că, nucleele drojdiilor prezintă un plan de organizare și comportament funcțional similare cu ale
Ac?iunea c?mpului electromagnetic asupra echilibrului ionic la diferite tulpini ale drojdiei fisipare Schizosaccharomyces pombe linder by Ionela Cristina Busuioc () [Corola-publishinghouse/Science/83654_a_84979]
-
constă dintr-un fascicul de microtubuli atașați celor doi corpi polari ai fusului. Fusul periferic pare a fi format din microtubuli kinetocorali, atașați cromozomilor la nivelul acestor structuri, care intervin în polimerizarea și depolimerizarea lor, fenomene de care depinde segregarea cromozomilor și migrarea lor polară. În concluzie, se poate afirma că, nucleele drojdiilor prezintă un plan de organizare și comportament funcțional similare cu ale altor grupe taxonomice de fungi și chiar cu unele alge. Persistența învelișului nuclear și a nucleolului în timpul
Ac?iunea c?mpului electromagnetic asupra echilibrului ionic la diferite tulpini ale drojdiei fisipare Schizosaccharomyces pombe linder by Ionela Cristina Busuioc () [Corola-publishinghouse/Science/83654_a_84979]
-
comportament funcțional similare cu ale altor grupe taxonomice de fungi și chiar cu unele alge. Persistența învelișului nuclear și a nucleolului în timpul ciclului celular, dezvoltarea unui fus intranuclear, prezența unor corpi polari ai fusului încastrați în învelișul nuclear, absența condensării cromozomilor și a plăcilor metafazice tipice reprezintă însușiri definitorii, comune tuturor celulelor fungale. 1.13. Caracteristicile ciclului de viață al drojdiilor Majoritatea speciilor de drojdii sunt caracterizate prin fenomenul de sexualitate; puține sunt apogame. Primele au un ciclu de viață mult
Ac?iunea c?mpului electromagnetic asupra echilibrului ionic la diferite tulpini ale drojdiei fisipare Schizosaccharomyces pombe linder by Ionela Cristina Busuioc () [Corola-publishinghouse/Science/83654_a_84979]
-
două mari grupe: fisionabile și care înmuguresc. Ciclul mitotic al drojdiilor fisionabile (de ex. Schizosaccharomyces pombe) este tipic eucariotic, cu faze distincte: G1, S, G2 și M. În timpul mitozei se diferențiază un aparat mitotic (un fus de diviziune intranuclear), iar cromozomii parcurg mai multe trepte de condensare, devenind vizibili la microscopul fotonic. Învelișul nuclear nu se dezorganizează. Citochineza, ce urmează la scurt timp după cariochineză, se realizează prin septare și fisiune mediană. La speciile care înmuguresc (de ex. Saccharomyces cerevisiae) apar
Ac?iunea c?mpului electromagnetic asupra echilibrului ionic la diferite tulpini ale drojdiei fisipare Schizosaccharomyces pombe linder by Ionela Cristina Busuioc () [Corola-publishinghouse/Science/83654_a_84979]
-
la scurt timp după cariochineză, se realizează prin septare și fisiune mediană. La speciile care înmuguresc (de ex. Saccharomyces cerevisiae) apar o serie de particularități esențiale, acestea fiind următoarele: persistența învelișului nuclear, dezvoltarea unui fus intranuclear, lipsa de condensare a cromozomilor și un mod special de citochineză, prin înmugurire. 1.13.1.1. Perioada presintetică a ADN-ului (G1) Un nou ciclu celular debutează cu o perioadă G1 în care au loc procese metabolice, care vor direcționa sensul evoluției celulare viitoare
Ac?iunea c?mpului electromagnetic asupra echilibrului ionic la diferite tulpini ale drojdiei fisipare Schizosaccharomyces pombe linder by Ionela Cristina Busuioc () [Corola-publishinghouse/Science/83654_a_84979]
-
de start, prima perioadă a interfazei, Gl , poate fi considerată încheiată, celula intrând în cea de a doua perioadă a ciclului celular, perioada sintetică. 1.13.1.2. Perioada sintetică (S) Această perioadă este caracterizată de replicarea materialului genetic (a cromozomilor) și emergența mugurală; se extinde pe o durată variabilă (45-150 min.), în funcție de condițiile de creștere. Debutul său este marcat de inițierea replicării ADN-ului, iar sfârșitul de desăvârșirea acestui proces. Paralel cu replicarea și cu o rată corespunzătoare pentru
Ac?iunea c?mpului electromagnetic asupra echilibrului ionic la diferite tulpini ale drojdiei fisipare Schizosaccharomyces pombe linder by Ionela Cristina Busuioc () [Corola-publishinghouse/Science/83654_a_84979]
-
a fusului intranuclear. Comportamentul nucleolilor variază la diferiți taxoni, însă ei persistă în toate fazele mitozei, ceea ce denotă că biogeneza ribozomilor este un proces continuu la drojdii. Învelișul nuclear rămâne intact. Prometafaza Se admite că, la drojdii, în acesta etapă, cromozomii își diferențiază kinetocorii, prin intermediul cărora ei se atașează de capetele "plus" ale microtubulilor fusoriali. Metafaza În metafaza SPB -urile sunt strict ordonate, față în față în raport cu axa celulă - mamă - celulă mugurală și sunt localizate în zone specifice ale învelișului nuclear
Ac?iunea c?mpului electromagnetic asupra echilibrului ionic la diferite tulpini ale drojdiei fisipare Schizosaccharomyces pombe linder by Ionela Cristina Busuioc () [Corola-publishinghouse/Science/83654_a_84979]
-
un număr variabil de microtubuli kinetocorali și nekinetocorali cu o orientare divergentă, radiind din corpii polari ai fusului. Anafaza Sfârșitul metafazei și debutul anafazei sunt marcate de segregarea cromatidelor surori, care are drept consecință migrarea polară a cromatidelor (cromosomilor). Mișcarea cromozomilor spre poli este intim legată de dinamica microtubulilor kinetocorali. La Schizosaccharomyces pombe, în anafază, nucleolul se deplasează în zona centrală a nucleului halteriform și pare a fi traversat de fibrele fusului de diviziune. Telofaza Desăvârșirea translocării polare a seturilor omologe
Ac?iunea c?mpului electromagnetic asupra echilibrului ionic la diferite tulpini ale drojdiei fisipare Schizosaccharomyces pombe linder by Ionela Cristina Busuioc () [Corola-publishinghouse/Science/83654_a_84979]
-
poli este intim legată de dinamica microtubulilor kinetocorali. La Schizosaccharomyces pombe, în anafază, nucleolul se deplasează în zona centrală a nucleului halteriform și pare a fi traversat de fibrele fusului de diviziune. Telofaza Desăvârșirea translocării polare a seturilor omologe de cromozomi marchează sfârșitul anafazei și începutul telofazei. La sfârșitul telofazei rezultă două nuclee echivalente din punct de vedere morfologic și genetic. Se desăvârșește astfel cariochineza. Citochineza cuprinde un ansamblu de fenomene, care conduc la diferențierea septului ce separă celula - mamă de
Ac?iunea c?mpului electromagnetic asupra echilibrului ionic la diferite tulpini ale drojdiei fisipare Schizosaccharomyces pombe linder by Ionela Cristina Busuioc () [Corola-publishinghouse/Science/83654_a_84979]
-
de pe mediul de creștere pe cel de sporulare conduce, de regulă, la oprire acestora în perioada G1, înainte de punctul de start, ceea ce nu permite angajarea lor în programul mitotic. Duplicarea și segregarea corpilor nucleari ai fusului, replicarea ADN-ului segregarea cromozomilor, etc., sunt evenimente nucleare din timpul mitozei, dar s-a dovedit a fi esențiale și pentru meioză. De aici, concluzia că, programul meiotic a fost dobândit consecutiv în evoluție, prin modificarea celui mitotic. Ciclul meiotic se individualizează totuși de cel
Ac?iunea c?mpului electromagnetic asupra echilibrului ionic la diferite tulpini ale drojdiei fisipare Schizosaccharomyces pombe linder by Ionela Cristina Busuioc () [Corola-publishinghouse/Science/83654_a_84979]
-
timpul mitozei, dar s-a dovedit a fi esențiale și pentru meioză. De aici, concluzia că, programul meiotic a fost dobândit consecutiv în evoluție, prin modificarea celui mitotic. Ciclul meiotic se individualizează totuși de cel mitotic prin reducerea numărului de cromozomi și existența recombinărilor genetice, la care se mai poate adăuga modalitatea inedită de realizare a citochinezei. Ciclul meiotic normal al drojdiilor cuprinde o succesiune de două diviziuni, dintre care prima este reducțională, iar cea de-a doua ecvațională, precedate de
Ac?iunea c?mpului electromagnetic asupra echilibrului ionic la diferite tulpini ale drojdiei fisipare Schizosaccharomyces pombe linder by Ionela Cristina Busuioc () [Corola-publishinghouse/Science/83654_a_84979]
-
sfârșitul celei de-a doua diviziuni meiotice, cele patru seturi cromozomiale (cromatide) vor fi izolate, prin înmugurirea învelișului nuclear și diferențierea în jurul fiecărui lob nuclear a unui perete presporal. Meioza I: În cadrul acestei diviziuni au loc reducerea (înjumătățirea) numărului de cromozomi și recombinările genetice intra- și intercromozomiale (de unde și denumirea de diviziune heterotipică sau reducțională). Meioza I a fost secvențializată în cinci faze: profaza, prometafaza, metafaza, anafaza și telofaza. Meioza II Debutul celei de-a doua diviziuni meiotice (homeotipică, ecvațională) este
Ac?iunea c?mpului electromagnetic asupra echilibrului ionic la diferite tulpini ale drojdiei fisipare Schizosaccharomyces pombe linder by Ionela Cristina Busuioc () [Corola-publishinghouse/Science/83654_a_84979]
-
de mai sus in extenso pentru a accentua, astfel, asupra faptului că mecanismul de transmisie ereditară stă la baza a ceea ce numim unicitatea fiecărui individ. Domeniul geneticii rămâne, în continuare, deschis. Știm că substratul material al eredității este format din cromozomi, gene și acizi nucleici, dar încă nu pot fi precizate exhaustiv funcțiile particulare ale fiecărei componente în parte. Cei mai mulți cercetători consideră că aspectul psihologic al eredității se concretizează în așa numitul „mesaj genetic”, respectiv cantitatea de informații stocată într-o
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
din Noi, tracii, din care anterior a publicat fragmente în „Săptămîna”. (în Italia editează un buletin istoric cu același titlu.) L-a prezentat Vasile Florea, poleindu-l cu toate adjectivele. A vorbit și el, coerent, dar ca un diletant, despre „cromozomii dacici” și despre reminiscențele în toponimie ale lumii trace, niște aproximări aproape neserioase. Noi, tracii pleacă, mi se pare, din psihologia sa de individualist, învingător într-o lume dominată de concurență; din dorința de diferențiere. „Negrii”, probabil, au pregătit-o
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
apicol”, numit hemolimfă, care este mult mai bogat în substanțe nutritive decât sângele uman (Andrițoiu, 2006). Structura primară complexă a oului, conținînd pe lîngă substanțele nutritive embrionare, materialul genetic (ereditar) caracteristic fiecărui individ 254. Un ou nefecundat are numai 16 cromozomi de origine exclusiv ovulară, ouă haploide din care vor ecluziona, prin partenogeneză, trîntori 255. Oul este învelit într-o coajă formată dintr-o substanță chitinoasă (corionul) dublată de o membrană de natură plastică, sub care se află un strat protector
MICROGRAFII ASUPRA PRODUSELOR APICOLE by Andriţoiu Călin Vasile [Corola-publishinghouse/Science/273_a_935]
-
și instinctuale pe care le aduce materialul ereditar transmis de matcă. În ou rezidă și substanțele nutritive embrionare inițiale, precum și întreg sistemul informativ primar de programare -structuralbiologică și fiziologică a viitorului individ (Ilieșiu, 1991). 255 Un ou fecundat conține 32 cromozomi (16 cromozomi din ovulul maturat, rămași după procesul de diviziune reducțională a ovulului, și 16 cromozomi din spermatozoid (spermatozoizii au origini diferite, în spermateca mătcii existând spermatozoizi de la trîntori diferiți), constituind astfel ceea ce se numește un ou diploid ; din ouăle
MICROGRAFII ASUPRA PRODUSELOR APICOLE by Andriţoiu Călin Vasile [Corola-publishinghouse/Science/273_a_935]
-
pe care le aduce materialul ereditar transmis de matcă. În ou rezidă și substanțele nutritive embrionare inițiale, precum și întreg sistemul informativ primar de programare -structuralbiologică și fiziologică a viitorului individ (Ilieșiu, 1991). 255 Un ou fecundat conține 32 cromozomi (16 cromozomi din ovulul maturat, rămași după procesul de diviziune reducțională a ovulului, și 16 cromozomi din spermatozoid (spermatozoizii au origini diferite, în spermateca mătcii existând spermatozoizi de la trîntori diferiți), constituind astfel ceea ce se numește un ou diploid ; din ouăle fecundate depuse
MICROGRAFII ASUPRA PRODUSELOR APICOLE by Andriţoiu Călin Vasile [Corola-publishinghouse/Science/273_a_935]
-
nutritive embrionare inițiale, precum și întreg sistemul informativ primar de programare -structuralbiologică și fiziologică a viitorului individ (Ilieșiu, 1991). 255 Un ou fecundat conține 32 cromozomi (16 cromozomi din ovulul maturat, rămași după procesul de diviziune reducțională a ovulului, și 16 cromozomi din spermatozoid (spermatozoizii au origini diferite, în spermateca mătcii existând spermatozoizi de la trîntori diferiți), constituind astfel ceea ce se numește un ou diploid ; din ouăle fecundate depuse în celule deosebite ca formă și mărime vor rezulta fie albine lucrătoare, fie o
MICROGRAFII ASUPRA PRODUSELOR APICOLE by Andriţoiu Călin Vasile [Corola-publishinghouse/Science/273_a_935]