2,198 matches
-
liniei laterale. Înotătoarele dorsală, pectorale și caudală cu pete negre sau brun-negricioase difuze, dispuse în linii transversale. Înotătoarele ventrale și anală palide, fără pete. Dimorfismul sexual nu este evident. Hrana consta din mici nevertebrate psamofile: insecte acvatice și larvele lor, crustacee copepode și gamaride, moluște, viermi; larve și icre a altor pești. Consumă și detritus organic de origine animală sau vegetală, alge unicelulare, din grupa diatomeelor. Maturitatea sexuală este atinsă în al doilea sau al treilea an. Perioada de depunere a
Porcușor de nisip () [Corola-website/Science/331558_a_332887]
-
negre-cafenii. La baza înotătoarei caudale sunt 2 pete rotunde albicioase. Pe înotătoarele dorsală și caudală sunt 2 rânduri de pete negre mărunte. Dimorfismul sexual nu este evident. Hrana constă din mici nevertebrate reofile: insecte acvatice și larvele lor (plecoptere, trihoptere), crustacee copepode și gamaride, moluște, viermi, larvele și icrele altor pești. Consumă și detritus organic de origine animală sau vegetală. Se reproduce între mai și septembrie (de obicei în mai-iunie), în funcție de condiții climatice din cursul anului. Fiecare femela depune câteva mii
Porcușor de vad () [Corola-website/Science/331557_a_332886]
-
în grupe mici, pe fund, ascunzându-se sub rădăcinile arborilor din mal, în brațele deschise ale râului sau sub trunchiuri de arbori. Ziua se mișcă după hrană, însă încet și greoi. Se hrănește cu nevertebrate bentonice: insecte și larvele lor, crustacee, moluște și anelide. Într-o măsură mai mică, se hrănește și cu resturi vegetale și icre și puiet al altor pești. Se reproduce în aprilie-iunie, când porcușorii se urcă la ape mici; o femelă depune la suprafață 1000-3000 icre de
Porcușor carpatic () [Corola-website/Science/331563_a_332892]
-
albastre pe cap, trunchi și înotătoare. Pe abdomen se distinge un desen reticulat brun, în formă de rețea, iar marginea înotătoarei dorsale este roșie, pe când a înotătoarelor anale și caudale, albastră. Depune icre bentonice pe la sfârșitul primăverii. Se hrănește cu crustacee, moluște și pești. Se poate folosi în acvarii mari, publice. Lungimea maximă este de 60 cm. Obișnuit atinge 15-35 cm și o greutate de până la 1,7 kg. În Marea Neagră atinge o lungime de 40 cm și o greutate de
Buzat () [Corola-website/Science/335685_a_337014]
-
mai mari decât puietul. Buzatul este un pește prudent și fricos, foarte mobil și rapid, care se ascunde sub pietre și printre ierburile marine de "Zostera" la apropierea unui plonjor. Se hrănește în primul rând cu moluște, dar și cu crustacee, echinoderme și pești. Cu ajutorul dinților caniniformi puternici, dispuși pe un singur rând pe cele două fălci poate sfărâma carapacele crustaceelor sau cochiliile moluștelor pe care le prinde.
Buzat () [Corola-website/Science/335685_a_337014]
-
și printre ierburile marine de "Zostera" la apropierea unui plonjor. Se hrănește în primul rând cu moluște, dar și cu crustacee, echinoderme și pești. Cu ajutorul dinților caniniformi puternici, dispuși pe un singur rând pe cele două fălci poate sfărâma carapacele crustaceelor sau cochiliile moluștelor pe care le prinde.
Buzat () [Corola-website/Science/335685_a_337014]
-
organismelor care populează mediul marin. Aceasta include ecologia și problemele de mediu (încălzirea globală, deplasarea straturilor de dioxid de carbon) și conservarea mediului marin. Alte arii importante de studiu sunt lanțurile trofice marine, exploatarea resurselor marine, speciilor de pești și crustacee importante din punct de vedere economic, probleme legate de poluarea oceanului planetar. Recentele cercetări în biotehnologie s-au îndreptat către biologia marină și mediul marin, în special studiul proteinelor, cu utilizări în medicină sau inginerie și care pot conduce la
Biologie marină () [Corola-website/Science/332924_a_334253]
-
depuse în sedimente, încetinesc sau împiedică transferul vertical de oxigen. Datorită dimensiunilor mici și prezenței atât în ecosistemele pelagice cât și bentonice, microplasticele pot pătrunde în lanțul trofic, de unde sunt ingerate de o serie de viețuitoare marine, incluzând păsări marine, crustacee sau pești. Efectele ingerării microplasticelor au fost identificate și clasificate de către cercetători în trei etape: prima este legată de blocarea și de deteriorarea aparatului digestiv, a doua se referă la eliberarea substanțelor chimice toxice în organism, iar a treia etapă
Microplastic () [Corola-website/Science/333542_a_334871]
-
și prin diviziunea secundară a proglotelor. Ciclul evolutiv are în cele mai dese cazuri au trei gazde, una definitivă și două intermediare; rareori au trei gazde intermediare și foarte rar au o singură gazdă intermediară. Prima gazdă intermediară este un crustaceu, iar a doua este un vertebrat, cel mai adesea un pește. Numai în mod excepțional speciile acestui ordin parazitează la o singură gazdă (deci fără gazdă intermediară). Acest ordin cuprinde circa 280 specii parazite la animalele vertebrate din toate clasele
Pseudofilide () [Corola-website/Science/333623_a_334952]
-
Adulții dulgherului mare ("Zeus faber") și probabil adulții unor altor specii de zeiforme se întâlnesc frecvent în zona pelagică sau în apropierea suprafeței apei. Sunt răpitori; se hrănesc în principal cu alte specii de pești, dar și cu cefalopode și crustacee. Puietul se hrănesc cu zooplancton (copepode, pteropode, larve de pești sau de crustacee). Sexele sunt separate. Femelele cresc mai mari decât masculii. Icrele și larvele sunt pelagice și plutesc aproape de suprafață; icrele sunt sferice, cu un diametru de 1-2,8
Zeiforme () [Corola-website/Science/333651_a_334980]
-
se întâlnesc frecvent în zona pelagică sau în apropierea suprafeței apei. Sunt răpitori; se hrănesc în principal cu alte specii de pești, dar și cu cefalopode și crustacee. Puietul se hrănesc cu zooplancton (copepode, pteropode, larve de pești sau de crustacee). Sexele sunt separate. Femelele cresc mai mari decât masculii. Icrele și larvele sunt pelagice și plutesc aproape de suprafață; icrele sunt sferice, cu un diametru de 1-2,8 mm. Speciile mai mari de zeiforme au o anumită importanță comercială fiind pescuiți
Zeiforme () [Corola-website/Science/333651_a_334980]
-
zile. Coracidiul conține în interior oncosfera, prevăzută cu trei perechi de cârlige. Larva coracidiu rezistă liberă în apă 4-5 zile, timp în care poate fi înghițită de prima gazdă intermediară, un copepod ("Diaptomus", "Cyclops", "Mesocyclops", "Eudiaptomus", etc.) care este un crustaceu zooplanctonic. În tubul digestiv al acestora, din coracidiu iese oncosfera, care, trece în cavitatea generală a corpului crustaceului, unde, după 12-14 zile se transformă în larva procercoidă infestantă. Ca și la "Diphyllobothrium" copepodul infestat cu procercoizi poate fi înghițit de
Ligula intestinalis () [Corola-website/Science/333658_a_334987]
-
4-5 zile, timp în care poate fi înghițită de prima gazdă intermediară, un copepod ("Diaptomus", "Cyclops", "Mesocyclops", "Eudiaptomus", etc.) care este un crustaceu zooplanctonic. În tubul digestiv al acestora, din coracidiu iese oncosfera, care, trece în cavitatea generală a corpului crustaceului, unde, după 12-14 zile se transformă în larva procercoidă infestantă. Ca și la "Diphyllobothrium" copepodul infestat cu procercoizi poate fi înghițit de un pește zooplanctonofag (ciprinide, siluride, percide, esocide, mai ales crapul sau costrășul): a doua gazdă intermediară în care
Ligula intestinalis () [Corola-website/Science/333658_a_334987]
-
și tuberculi subterani și rod scoarța lăstarilor, iar în unele părți ale arealului lor, ei sunt foarte numeroși făcând pagube prin culturile rădăcinoase. Bizamul este un mare consumator de plante acvatice, dar și carnivor hrănindu-se cu cantități substanțiale de crustacee acvatice, moluste bivalve și vertebrate mici. Arvicolinele au o importanță mare în natură. Unele specii sunt dăunătoare importante a culturilor agricole, în special speciile cu fluctuații ciclice de arvicoline când densitățile lor devin foarte mari în timpul maximurilor populaționale. Acestea sunt
Arvicoline () [Corola-website/Science/333685_a_335014]
-
pește aligator ce măsură de la 1,6 până la 2,0 m a fost prins mai la nord de Esenguli, Turkmenistan de doi oficiali ai Protecției pentru pescuit din Turkmenistan. Se hrănește în special cu pești și când are ocazia cu crustacee. Dacă este provocat poate să rănească chiar și omul, să muște cu fălcile sale puternice cu dinți ascuțiți. Este atras de mirosul de sânge și de produse alimentare, mănâncă și resturi de pește, de mici animale sau atacă păsări acvatice
Pește aligator () [Corola-website/Science/333796_a_335125]
-
își depune icrele în apă pe plantele acvatice, acestea nu sunt comestibile drept caviar, din contră sunt otrăvitoare. După o perioadă de numai 7 zile icrele eclozează și apare puietul ce se hrănește cu insecte, larve de insecte și mici crustacee acvatice. Numărul în declin al peștilor aligatori a condus la eforturi internaționale de monitorizare a populației și de regularizare a pescuitului comercial.
Pește aligator () [Corola-website/Science/333796_a_335125]
-
care o posedă varanii de Komodo. Explicația constă în faptul că au sistemul cromozomial de determinare a sexelor de tip ZW, spre deosebire de al mamiferelor de tip XY. Diferența constă în faptul că în sistemul cromozomial ZW specific păsărilor, peștilor, unele crustacee, reptile, sexul este determinat de către ovul, pe când în sistemul XY, specific mamiferelor, sexul este determinat de spermatozoizi. În cazul partenogenezei, prin diviziune celulară haploidă, un singur caracter cromozomial de transimte, ouăle care primesc gena Z devin de tip ZZ(mascul
Varanus komodoensis () [Corola-website/Science/333287_a_334616]
-
cinclus"), rândunica ("Tachycineta bicolor"), vrabie ("Passer domesticus"), cuc ("Cuculus canorulus"), cinteza ("Fringilla coelebs"); Nevertebrate cavernicole: trei specii rare de paianjeni ("Ischyropsalis manicata, Micrargus herbigradus, Porrhomma microphthalmum"), ("Litocampa humilis" - o insectă mică, fără aripi și ochi, cu antene foarte lungi), un crustaceu ("Megacyclops viridis") ce aparține subspeciei Copepode și un miriapod din specia "Romanosoma birtei". Printre elementele vegetale semnalate în arealul sitului se află mai multe rarități floristice (arbori, arbuști, ierburi și flori), dintre care unele protejate la nivel european prin aceeași
Peștera Tăușoare (sit SCI) () [Corola-website/Science/334664_a_335993]
-
până la 4-12 indivizi. Mangustele își fac culcușurile în scorburi, prin peșteri sau în pământ. Dimineața caută locuri însorite. Mangustele sunt animale prădătoare carnivore; hrana lor constă din mamifere mici (șoareci, șobolani etc.), păsări, reptile, inclusiv șerpi veninoși, amfibieni (broaște), pești, crustacee (raci) și insecte. Unele specii consumă fructe, semințe, ierburi și alte părți ale plantelor. Mangustele omoară cobre și alte specii de șerpi veninoși mari și sunt imune față de veninul acestora. Ele evită mușcăturile șerpilor datorită reacțiilor și mișcărilor foarte rapide
Manguste (gen) () [Corola-website/Science/334779_a_336108]
-
larve de efemeroptere, plecoptere, tricoptere), cât și aeriene (pentru prinsul cărora peștele sare deseori din apă). Se mai hrănește și cu broaște, peștișori ("Cottus", "Phoxinus", "Noemacheilus" ș.a), icre și chiar cu puietul din propria progenitură. Îi plac și lătăușii (crustaceii de genul "Gammarus"). Maturitatea sexuală este atinsă la 3-4 ani. Epoca de reproducere durează din luna octombrie până la sfârșitul lui decembrie, la o temperatură sub 6-8°C. Pentru reproducere, păstrăvii de munte migrează în susul pârâielor, spre izvoare, iar exemplarele din
Păstrăv de munte () [Corola-website/Science/332031_a_333360]
-
relicte ale lacului (precum păstrăvul arctic) datează din acea perioadă. Ulterior, lacul a devenit un golf al Mării Yoldia, fiind apoi conectat cu Lacul Ancylus. Lacul conține atât fitoplancton, cât și zooplancton, de exemplu copepode și cladocer. Speciile Bentos includ crustacee, oligochete, diptere și bivalve. Se regăsesc de asemenea și mai multe specii de pește, precum somonul. Lacul este renumit pentru păstrăvul său, cunoscut sub numele de păstrăv arctic. Există o legendă conform căreia un monstru ar locui în lac. Vättern
Lacul Vättern () [Corola-website/Science/336548_a_337877]
-
rezultat din transformarea înotătoarei anale și prin alungirea radiilor 3-5 ale acestei înotătoare. Este un pește carnivor și anume un larvivor, consumând în special larve de țânțari, al căror număr îl poate reduce într-un lac cu 97%. Consumă și crustacee mici (cladocere), diatomee și alte alge verzi sau albastre, icre de pește, iar, la nevoie, devine chiar canibal. Poate distruge în eleștee mici pontele și puietul celorlalți pești (crapi, etc.). Se ține la suprafața apei și înoată în grupuri foarte
Gambuzie () [Corola-website/Science/336606_a_337935]
-
fiscal se modifică începând cu 1 iunie. Reducerea TVA de la 24 la sută la 9 la suta se va aplica, conform prevederilor ce intră în vigoare, pentru animale și păsări vii, din specii domestice, carne și organe comestibile, pești și crustacee, moluște și alte nevertebrate acvatice, lapte și produse lactate, ouă de păsări, miere naturală, alte produse comestibile de origine animală, plante vii utilizate că alimente destinate consumului uman sau animal, legume, plante, rădăcini și tuberculi, alimentare, fructe comestibile, coji de
1 iunie, ziua în care TVA-ul la alimente a scăzut, iar alocațiile s-au dublat by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/104108_a_105400]