2,381 matches
-
cea mai încăpătoare dintre încăperi, acoperită cu o boltă de lemn. Trecerea spre altarul îngust, terminat în cinci laturi, se face prin trei uși. Și altarul este acoperit de o boltă propie. Altarul a fost în întregime pictat, odată cu tabloul ctitorilor din tindă, probabil în 1864. Se pot găsi asemănări cu pictura interioară din biserica de lemn din cătunul vecin Chituci.
Biserica de lemn din Olteanca-Sânculești () [Corola-website/Science/322380_a_323709]
-
din 4 nivele. În construcția ei au fost utilizate peste 300 mii de cărămizi roșii, 140 m beton armat în fundație 200 m în restul construcției, armătură - 50 de tone. La 22 mai, când a fost sfințită de ÎPS Vladimir, ctitorul acesteia Nicolae Chirilciuc a fost decorat cu înalta distincție a Bisericii Ruse - „Kneazul Vladimir” . Clopotnița a fost reconstruită respectându-se aspectul său din perioada interbelică.
Catedrala Sfântul Nicolae din Bălți () [Corola-website/Science/322457_a_323786]
-
fază caracterizată prin prezența unor cruci de consacrare tipic latine, lăcașul de cult se înscrise astfel în categoria monumentelor a căror istorie este învăluită într-o aură de mister. Nedumeririle sunt legate de caracterul confesional inițial al bisericii, cheia identificării ctitorilor. Așadar, cine a ctitorit biserica din Sântămaria Orlea? Românii ortodocși sau coloniștii maghiari catolici? Părerile istoricilor au fost și sunt împărțite. Un punct de vedere este acela că edificiul a fost ridicat de coloniștii maghiari catolici, semnalați documentar în localitățile
Biserica cnezilor Cândea din Sântămăria-Orlea () [Corola-website/Science/322479_a_323808]
-
este lovit cu ciomegele și străpuns cu săgeți înroșite. În registrul inferior era reprezentat grupul Femeilor Sfinte. Picturile din naos erau încă bine păstrate. Pe peretele de vest al naosului, lângă intrare, se afla tabloul votiv în care era reprezentat ctitorul (Ștefan cel Mare) alături de familia sa și împreună cu Sfântul Mucenic Procopie, prezentând ctitoria lui Hristos. În tabloul votiv, voievodul purta barbă. Pe pereții naosului se aflau reprezentate scene referitoare la patimile lui Hristos (Prinderea lui Iisus, Judecata lui Iisus, Răstignirea
Biserica Sfântul Procopie din Bădeuți () [Corola-website/Science/316840_a_318169]
-
au folosit drept izvoare de inspirație gravurile care reproduceau operele celebre ale maeștrilor Renașterii sau Barocului, urmând spiritul academismului. Astfel, scenele compozițiilor sacre includeau toate cerințele picturilor laice ce aveau în structura lor elemente ca volumul, anatomia și perspectiva. Portretele ctitorilor de biserici erau asimilate celor de sfinți, lângă care erau figurate pe pereții lăcașurilor de cult, ele nemaiavând nimic care să le deosebească de portretele obișnuite, de șevalet. În acest sens sunt edificatoare portretele ctitorilor din biserica din Gârbovu, Gorj
Mișu Popp () [Corola-website/Science/316839_a_318168]
-
volumul, anatomia și perspectiva. Portretele ctitorilor de biserici erau asimilate celor de sfinți, lângă care erau figurate pe pereții lăcașurilor de cult, ele nemaiavând nimic care să le deosebească de portretele obișnuite, de șevalet. În acest sens sunt edificatoare portretele ctitorilor din biserica din Gârbovu, Gorj, pictată de către Mișu Popp. Aici, costumele "europenești", precum și moda aranjării părului la cei doi soți (boieri de modă nouă), ca și ținuta firească care nu diferă cu nimic cu cea care ar fi putut fi
Mișu Popp () [Corola-website/Science/316839_a_318168]
-
Uricariul", publicată în a doua jumătate a secolului al XIX-lea, se spune că vameșul Păun (grec originar din Epir) ar fi ctitorit Mănăstirea Clatia în august 7180 (=1672) în codrii Iașilor, la Buciumi. Mănăstirea Clatia a fost închinată de către ctitor Mănăstirii Plumbuita, care era la rândul ei metoc al mănăstirii atonite Xiropotamu. Domnitorul Gheorghe Duca (1665-1666, 1668-1672, 1678-1683) a dăruit nou-înființatei mănăstiri mai multe moșii. După ce la 1 septembrie 1671 i-a donat întregul teren din jurul satului Dancu, la sud
Biserica Sfinții Apostoli Petru și Pavel din Păun () [Corola-website/Science/316893_a_318222]
-
1812, Spiridon Papadopol și soția sa Ruxandra, împreună cu fiica lor Anastasia și ginerele Anastasie Căminaș, au zidit actuala biserică din satul Păun, aflat în apropierea Iașului. Biserica a primit hramul Sfinților Apostoli Petru și Pavel (prăznuit la 29 iunie). Osemintele ctitorilor au fost îngropate în naos, portretele lor fiind păstrate o perioadă în pronaos. Biserica a fost construită din piatră, fiind formată din pronaos, naos și altar. Deasupra pronaosului a fost înălțat un turn-clopotniță în care au fost adăpostite trei clopote
Biserica Sfinții Apostoli Petru și Pavel din Păun () [Corola-website/Science/316893_a_318222]
-
biserică chiar în apropierea Curții Domnești și o alta în partea de nord-est a orașului Suceava, pe vechea Uliță a Datornicilor, în apropierea Cetății de Scaun. Nu există izvoare documentare scrise, care să ateste momentul construirii bisericii sucevene sau numele ctitorului. Singurul reper cronologic îl constituie însă descoperirea unor monede de argint, emise de Petru I Mușat, în mormintele existente în jurul bisericii. Biserica a primit hramul "Sfântul Gheorghe - purtătorul de biruință" și a fost o construcție de mare amploare (19x12,5
Biserica Mirăuți () [Corola-website/Science/316888_a_318217]
-
Mare (1457-1504) a acordat Bisericii Mirăuți danii domnești (mori, heleștee, stupi). El a renovat lăcașul de cult, acesta primind o înfățișare mai aproape de elementele caracteristice epocii. Istoricul Nicolae Iorga îl consideră pe Ștefan cel Mare ca fiind al doilea mare ctitor al Bisericii Mirăuți, "„care a ridicat pe ruinele vechii bisericuțe o clădire mai nouă, având ca semn deosebitor, în loc de pridvor, turnul clopotniței împărțit în două rânduri, turn care strică armonia zidurilor”". Afirmațiile lui Iorga sunt parțial eronate, deoarece turnul clopotniță
Biserica Mirăuți () [Corola-website/Science/316888_a_318217]
-
un sobor de preoți și diaconi. Cu acest prilej, în stânga intrării a fost amplasată o placă de marmură cu următoarea pisanie: ""Aceasta sântă biserică cu chramul m.m. George, care a fost a sântei Mitropolii a Sucevei dela fericitul intru pomenire ctitor Jo Alexandru V.V. Domn țerii Moldovei (a.1401), apoi fiind prada focurilor și a vrășmașilor a fost lăsată în părăsire (a.1522), s'a restaurat cu cheltueala fondului religionar gr.-or. al Bucovinei, după stăruința fericitului Archiepiscop și Mitropolit (a
Biserica Mirăuți () [Corola-website/Science/316888_a_318217]
-
august 2010, în parteneriat cu Complexul Muzeal Bucovina, s-a desfășurat o acțiune menită să comemoreze cei 622 de ani de la prima atestare documentară a Sucevei. Cu acest prilej, s-a oficiat la Biserica Mirăuți o slujbă de pomenire a ctitorilor Bisericii Mirăuți și ai orașului Suceava, care a fost celebrată de arhiepiscopul Pimen Zainea al Sucevei și Rădăuților; la acest eveniment au participat Vasile Ilie (subprefectul județului Suceava), Viorel Seredenciuc (viceprimarul municipiului Suceava), Emil Ursu (directorul Complexului Muzeal Bucovina), pr.
Biserica Mirăuți () [Corola-website/Science/316888_a_318217]
-
vopsiți în culoare de ulei. Turnul clopotniță al bisericii este din lemn, el fiind construit în anul 1856. Până atunci, clopotele au fost așezate sub streașina bisericii sau sub o zvoniță. Nu au fost păstrate obiecte de preț donate de ctitor sau de familia sa. Cea mai veche relicvă păstrată este un fragment de sculptură provenind de la o catapeteasmă din secolul al XVII-lea. Cele mai vechi icoane sunt: "Deisis" (donată în 1726 de Ioachim Buliga și soția sa Iliana), "Sf.
Biserica Înălțarea Sfintei Cruci din Volovăț () [Corola-website/Science/316964_a_318293]
-
Pantocrator, iar pe pandantivi cei patru Evangheliști, pe pereții laterali sunt două rânduri de picturi ale mucenicilor. În stânga intrării se află Sfinții Constantin și Elena, iar în dreapta este tabloul votiv. Spre deosebire de alte tablouri votive, în cel de la biserica din Părhăuți ctitorul nu ține în mână chivotul bisericii, ci este condus de Maica Domnului înaintea tronului Mântuitorului Iisus Hristos. Fața logofătului a fost reînnoită cu tencuială, iar îmbrăcămintea sa reflectă hainele de la curtea suceveană. Scena "Pieta" (a punerii lui Iisus în mormânt
Biserica Duminica Tuturor Sfinților din Părhăuți () [Corola-website/Science/316972_a_318301]
-
Visterniceni (actualmente în sectorul Rîșcani, Chișinău) construită în cimitirul localității. Biserica poartă hramul actual din 1834, după cererea lui Iorgu Râșcanu de a schimba hramul Învierea Domnului în cel actual de Sfinții Împărați Constantin și Elena, schimbare efectuată în memoria ctitorului și tatălui său, Constantin Râșcanu, mare spătar și staroste de negustori din Iași, care în 1777 construise pe acest loc biserica anterioară. Schimbarea hramului este un indice al rezidirii bisericii. Așa cum este biserica actuală, ea este compusă dintr-un naos
Biserica Sfinții Împărați Constantin și Elena din Chișinău () [Corola-website/Science/328939_a_330268]
-
acreditării. În ziua de 21 aprilie 1993, la baza fundației viitoarei clădiri a Universității Europene "Drăgan" din Lugoj, a fost îngropat un tub de oțel inoxidabil, conținând un mesaj semnat de Prof. dr. Iosif Constantin Drăgan, președintele Fundației Europene Drăgan, ctitorul universității, și de Virgil Turcan, primarul de atunci al municipiului Lugoj. Domnul profesor Drăgan a spus cu acest prilej: "Astăzi este o zi istorică, prin punerea primei pietre la fundamentul clădirii cetății noi, universitare, a Lugojului, a cărui veche cetate
Universitatea Europeană quot;Drăganquot; din Lugoj () [Corola-website/Science/328943_a_330272]
-
cu o suprafață de 499 mp, ce cuprinde: depozitul de carte, o sală de lectură cu 124 de locuri, sala de elaborare proiecte studențești și Centrul de Presă al studenților. La 26 martie 1997 efigia profesorului dr. Iosif Constantin Drăgan, ctitorul universității, a fost montată la intrarea în hol. Este vorba de un mozaic de mari dimensiuni (2,85 m înălțime X 1,87 m lățime), realizat de italianul Vittorio Venturelli din Pietrasanta. Lucrarea a fost realizată, după model, din mozaic
Universitatea Europeană quot;Drăganquot; din Lugoj () [Corola-website/Science/328943_a_330272]
-
în stil gotic, mai nouă și încăpătoare, aflată la sud de sat. Cine și când anume a construit această biserică de piatră, încă martoră a istoriei, nu se știe. Este posibil să fie primul așezământ monahal construit de călugării benedictini, ctitori a numeroase așezăminte de pe culoarul Someșului Mic și Someșului Mare. Atribuirea ei unei comunități de români ortodocși ca atestat „a existenței și afirmării neîntrerupte a populației românești pe teritoriul de la confluiența Someșurilor”, este discutabilă, fiind mai degrabă produsul unui entuziasm
Biserica Sfântul Nicolae din satul Mănăstirea, Cluj () [Corola-website/Science/325952_a_327281]
-
boier Costea Bucioc, proprietarul moșiei Șerbești. În apropierea curții boierești, marele vistiernic Toderașcu Cantacuzino-Deleanu a construit din piatră și cărămidă în anul 1669 o biserică cu hramul “Adormirea Maicii Domnului”. Lăcașul de cult a fost reparat în 1722 de către nepotul ctitorului, hatmanul Iordache Cantacuzino-Deleanu (1688-1759?), care a înzestrat-o “cu toate podoabele”, după cum scrie și în pisania bisericii. Nepotul acestuia, hatmanul Iordache Cantacuzino-Deleanu (1688-1759?) a construit în jurul anului 1730 un castel la moșia sa din Deleni, unde îl va găzdui pe
Conacul Cantacuzino-Deleanu din Deleni () [Corola-website/Science/325995_a_327324]
-
Crasna ajunge în posesia lui Dumitru Filișanul din Filiași, care o stăpânea în anul 1615. După 21 de ani, în anul 1636, biserica din lemn a fost înlocuită cu cea actuală, zidită din bolovani de piatră de râu și cărămidă. Ctitorul bisericii a fost proprietarul satului Crasna, Dumitru Filișanul, nepotul marelui ban al Olteniei, Dobromir, văr cu Doamna Stanca, soția Domnului Mihai Viteazul (legenda locului spun că din satul Stâncești își are numele doamna Stanca, soția lui Mihai Viteazul). Potrivit unui
Schitul Crasna () [Corola-website/Science/324905_a_326234]
-
veche biserică de lemn în Piscu Calului, cu hramul „Cuvioasa Paraschiva”, pe moșia Mănăstirii Cotmeana, ctitorită de Constantin Drăguț, administratorul mănăstirii. Tradiția susține că aceasta a fost adusă înainte de anul 1800 din Uda, unde a fost construită în 1715 de ctitorul Mihai Tureacu. Se cunoaște o cruce sculptată datată din anul "„7300 oct[ombrie] 20”" al erei bizantine, care corespunde anului 1791 al erei noastre, și care probabil a marcat momentul reconstruirii vechii biserici de lemn în Piscu Calului. Vechimea lăcașului
Biserica de lemn din Morărești-Piscu Calului () [Corola-website/Science/324934_a_326263]
-
de lemn este susținută de schimbarea hramului, de lipsa semnelor de mutare și a inscripțiilor mai vechi, de arhitectura bisericii - foarte asemănătoare bisericilor ridicate la cumpăna secolelor 18 și 19 în zonă. Numele lui Ioan Marcu poate fi al unui ctitor, eventual al meșterului sau crucerului. Un document din 1843 surprinde o echipă de meșteri dulgheri de origine din Morărești, prinși într-o lucrare la o biserică din zonă. Aceștia au fost foarte probabil implicați în ridicarea bisericii din satul lor
Biserica de lemn din Morărești-Piscu Calului () [Corola-website/Science/324934_a_326263]
-
voievodul fusese înmormântat pe 13 drugi de fier, cu capul tăiat, sprijinit pe cărămizi, și fără sicriu! Baia mai adăpostește un frumos monument istoric, Biserica „Adormirea Maicii Domnului”, ctitorie a lui Petru Rareș, din 1532. Portretul votiv îl reprezintă pe ctitor, Petru Rareș, împreună cu doamna Elena și un fiu, poate Iliaș.
Baia, Suceava () [Corola-website/Science/324975_a_326304]
-
din satul Călărași este începută în anul 1901 și se sfințește în anul 1905.Biserica este zidită din piatră și cărămidă, fiind acoperită cu tablă.Zidurile bisericii sunt formate din două părți de zidărie, la mijloc fiind umplute cu pământ. Ctitorii bisericii sunt boierii moșiei Ringhilești: Gheorghe, Jan și Bogdan Goilav, precum și pe locuitorii satului Călărași în frunte cu preotul lor paroh- Alexandru Băncilă. Biserica este mare, monumentală, în formă de navă, cu turn mare pătrat, unde se află clopotnița, fiind
Călărași, Botoșani () [Corola-website/Science/324489_a_325818]
-
avem urme ale picturii din sec. XIV, sub Judecata de Apoi se află, în partea de nord, o inscripție care amintește de fratele lui Moga. Pe peretele de nord al navei, se află înspre altar ctitorele picturii de la 1440 și ctitorii cu biserica, cu drumul de strajă si cu supraînălțarea făcută în acea perioadă. Minunile sf. Ierarh Nicolae sunt reprezentate ca un mesaj, Arhanghelul Mihail în costum de războinic, decorațiile seamănă cu cele spaniole. La intrarea sub turn de o parte
Biserica Adormirea Maicii Domnului din Hălmagiu () [Corola-website/Science/324485_a_325814]