8,169 matches
-
încă din secolele trecute, când Belgia a fost prima care s-a rupt din Regatul Țărilor de Jos, obținându-și independența. Ulterior a fost urmată și de Luxemburg. Astăzi, intoleranța este mai vizibilă decât oricând. Flamanzii și valonii sunt la cuțite și e foarte posibil ca în curând să apară pe hartă două state în loc de unul singur. Unul din cele mai ciudate obiceiuri este mersul pe stânga din Anglia. Originea e atât de evidentă, încât te duce gândul că cei ciudați
DACĂ E MARŢI, E BELGIA de DAN NOREA în ediţia nr. 1262 din 15 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365496_a_366825]
-
nea Ghiță intră în camera încălzită și, acoperindu-l cu o haină, îi cercetă aripile și picioarele. Constată cu regret că are un picior fracturat. Lăsă puiul jos și reveni din magazia cu materiale cu o scândurică, din care cu ajutorul cuțitului, confecționă repede două atele. Puiul fusese prins de gheață exact pe încheietura unuia dintre picioare, care se frânsese. Nu va mai putea înota cîteva săptămâni, însă după vindecarea completă de zburat va zbura și va înota la fel de bine ca și
PLANSUL PUIULUI DE LEBADA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1097 din 01 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365721_a_367050]
-
XIX. DESTIN ( TITLU PROVIZORIU, VOLUM ÎN LUCRU), de Helene Pflitsch , publicat în Ediția nr. 1152 din 25 februarie 2014. CAPITOLUL 4 4 ani mai devreme Simțea nevoia să ia o gură de aer, fumul devenise dens să-l tai cu cuțitul, el nu fuma, apoi, aflase programul din ziua următoare și ceilalți începuseră parcă o competiție „Cine bea mai multe sticle cu bere sau pahare cu rachiu”. Nu era bun la un astfel de concurs! Ieși fără să atragă atenția cuiva
HELENE PFLITSCH [Corola-blog/BlogPost/365932_a_367261]
-
afla că numărul veverițelor este tot atât de mare ca și al copacilor și toate răspund la același nume: Mariana! Citește mai mult CAPITOLUL 44 ani mai devremeSimțea nevoia să ia o gură de aer, fumul devenise dens să-l tai cu cuțitul, el nu fuma, apoi, aflase programul din ziua următoare și ceilalți începuseră parcă o competiție „Cine bea mai multe sticle cu bere sau pahare cu rachiu”. Nu era bun la un astfel de concurs!Ieși fără să atragă atenția cuiva
HELENE PFLITSCH [Corola-blog/BlogPost/365932_a_367261]
-
sunt muritori de foame, chiar dacă au ghinionul să-și piardă slujbele. Dar la fel de adevărat este că celălalt coeficient de vină revine zonei de inconștiență a cetățenilor, puși cu orice chip pe căpătuială, indiferent dacă aceasta este meschină, ori certată la cuțite cu bunul simț. Cum altfel se explică dispariția atâtor livezi frumoase? În loc să le îngrijească și să planteze puieți pe toate dealurile golașe, așa zișii gospodari postdecembriști pur și simplu au dat iama în pomii fructiferi și i-au transformat în
CRUCI ŞI RĂSCRUCI ÎN AGRICULTURA ROMÂNEASCĂ de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 726 din 26 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/366087_a_367416]
-
secetă, le-au cărat șoarecii de câmp prin găurile lor, unde și-au pregătit adevărate comori pentru iarna ce se anunța aspră după spusele bătrânelor din sat. Înainte de cumpăna dintre ani, mama Ioana, mătușa lui Victor, tăia în două cu cuțitul câteva cepe, alegea cupele mai mari în care punea câte o lingură de sare și le așeza cu grijă pe pervazul ferestrei în ordinea lunilor. Acele cupe de ceapă care aveau în ziua de Sfântul Vasile mai multă umezeală în
SECERATORUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1517 din 25 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366013_a_367342]
-
primărie. Așa a scăpat neciufulită de tatăl său, dar nu și de înjurăturile de bisaltir și de crucioi ale acestuia. Jeni aduse strachina cu ciorbă de pasăre și pâinea de casă și le așeză pe masa din polatră. Victor luă cuțitul și își tăie o felie zdravănă din pâinea cu coaja groasă și arsă de vatră, se închină și începu să înfulece grăbit din zeama grasă și gustoasă ce aburea în strachina smălțuită din lut ars. - Ai tăiat cocoșul porumbac? o
SECERATORUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1517 din 25 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366013_a_367342]
-
care se tipăresc cărțile. Lipsa unei traverse, poate produce o catastrofă. Dar o carte poate salva viața unui om, măcar a celui care a scris-o”. Vladimir Vîsoțski:„Poeții sunt acei lunatici care merg cu călcâiele pe lama ascuțită a cuțitului”; Ioan Alexandru: „Poeții sunt limbile de alarmă ale clopotelor”; Nichita Stănescu: „Poeții, sunt după părerea mea, niște zânatici. Zânatici, de la zâne, nu zănatici.” În încheiere Lazăr Lădariu a amintit de întâlnirile și discuțiile pe care le-a avut cu Grigore
PUNŢILE DE LUMINĂ ALE COTIDIANULUI CUVÂNTUL LIBER de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 726 din 26 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/366083_a_367412]
-
Acasa > Literatura > Proza > FILOZOFIA CARTOFULUI Autor: Vasilica Ilie Publicat în: Ediția nr. 1849 din 23 ianuarie 2016 Toate Articolele Autorului Cunoșteam sintagma „a explodat mămăliga”, o expresie metaforică atunci când cineva este nemulțumit (îi ajunge cuțitul la os) și își arată nemulțumirea, în ultima clipă, printr-o manifestare. De obicei, sâmbăta și duminica la prânz, să nu pierd mult timp pentru gătit, îmi pregătesc o friptură pe grătar cu legume sau cartofi copți la cuptor (rar
FILOZOFIA CARTOFULUI de VASILICA ILIE în ediţia nr. 1849 din 23 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366141_a_367470]
-
prelingeau izvoare de lacrimi. Într-un moment de luciditate, observ că una dintre ele plânge numai cu un ochi. Am aflat mai târziu că Ioana, când avea aproape cinci ani, neputând să-și dezlege șiretul de la teniși, a luat un cuțit și hârști pe el, dar vârful i-a ajuns în ochiul drept. N-ai fi zis că are probleme. E frumușică foc și nu se observă niciun handicap. Nu am avut-o elevă. Numai Vasilică a fost înscris la clasa
POVESTEA LUI VASILICĂ de ELENA SPIRIDON în ediţia nr. 1358 din 19 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/366161_a_367490]
-
genunchii mă dor doar tălpile plate purtând sub pași asfaltul încins, trădare însorită că o umbră pe gard. Într-o clipă fără noroc mi-am găsit norocul. Am trecut mai departe sechestrat de păcatul femeii neștiind cine mă urmărește, am cuțitul la brâu și nu mai am timp pentru mântuire. Referință Bibliografica: Ca o umbră pe gard / Llelu Nicolae Vălăreanu : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1579, Anul V, 28 aprilie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Llelu Nicolae Vălăreanu : Toate
CA O UMBRĂ PE GARD de LLELU NICOLAE VĂLĂREANU în ediţia nr. 1579 din 28 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366219_a_367548]
-
principiu protectorul casei. Se sparge butucul în plăci de lemn, cu grosimi de 3-5 cm., desenul se face cu horju, o sculă de horjuit (scrijelat), cu dălți cu profil „V” și „U” sau cel mai simplu prin scrijelirea cu vârful cuțitului, tăind pe rând pe ambele părți la unghi de 45 de grade. În ceea ce privește cromatica icoana de vatră poate fi lăsată natur sau pot fi pictate personajele. Fondul general se face cu baiț de nuc (obținut din învelișul cojii de nucă
TÂRGUL ICONARILOR ŞI MEŞTERILOR CRUCERI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1358 din 19 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/366167_a_367496]
-
privit în ochii unei stele ce apunea, pâlpâind, întru scorbura infinită a nopții, și-am găsit umbra unei fericiri ucigașe ce mă pândea de câteva vieți și ceva. Privirile noastre s-au întrepătruns în bezna pustie și rece ca două cuțite ascuțite spre timp: iscodirea mea i-a pătruns în nucleul veșted iar în mine și-au făcut cuib ochii ei muribunzi. În clipa întâlnirii am simțit ceva neobișnuit, așa, ca și cum mi-aș fi agățat sufletul de un colț de lună
PHILOSOPHIA PERENNIS de FLORIN T. ROMAN în ediţia nr. 2055 din 16 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/366273_a_367602]
-
Acasa > Poeme > Antologie > MIEZ Autor: Boris Mehr Publicat în: Ediția nr. 366 din 01 ianuarie 2012 Toate Articolele Autorului Miez Cineva ține-ascuns un cuțit, Cineva ți-a spus, ești iubit, Cineva te ucide, Cineva te desfide, Tu ești îngerul, treci neatins. Dar ești înger sau diavol? Te hrănești doar cu slavă? Ai și temeri, dureri de măsele, Ești un om, ca oricare, Mai faci
MIEZ de BORIS MEHR în ediţia nr. 366 din 01 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361652_a_362981]
-
Acasa > Poeme > Antologie > SEMN DE LECTURĂ Autor: Boris Mehr Publicat în: Ediția nr. 366 din 01 ianuarie 2012 Toate Articolele Autorului Semn de lectură Semn de lectură, o trăsătură, Cum ai cresta cu un cuțit, Semn diabolic pe un buric. Eu scriu poemul, Tu pui doar semnul, Eu sângerez. Alți huhurezi stau și pândesc, Mărturisesc, scriu pentru mine Semne divine, Pun pentru voi Cuvântul altoi. Poezia nu este un act de plăcere, Nici aparență și
SEMN DE LECTURĂ de BORIS MEHR în ediţia nr. 366 din 01 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361646_a_362975]
-
Cealaltă Românie “o carte care arde”), la fel veridicitatea atâtor date recente, evenimente, mărturii, autoarea își exprimă, în registre precise, starea de îndurerare. Am putea vorbi de îndurerarea interiorizată ( cea purtată și dezbătută continuu în gând), îndurerarea pe tăișul de cuțit al cuvântului ( a se vedea textul pactului Ribentrop-Molotov), îndurerarea ca revoltă( în legătură cu realități demente, ca cea a deshumării voivozilor care îi trezește autoarei indignare superlativă: Oameni buni, ori eu am înebunit, ori lumea asta s-a întors cu fundul în
CÂND STRAJA NU PIERE..., CRONICĂ DE PROF.DR.VALENTIN MARICA de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 768 din 06 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351756_a_353085]
-
2013 Toate Articolele Autorului în liniștea vecerniei din mine clopotele au limba ascuțită doar ele pot trezi oasele de sub biserici întunericul și lumina veghează tălpile îmi sunt zidite fruntea se odihnește pe margine de cer ochiul tremură pe muchie de cuțit de-a dreapta de-a stânga stau întrebări icoana mă primește dincolo de buzele lipite de sticlă numai atingerea se scurge odată cu ruga pe lângă saliva uscată vorbe aruncate spre slavă între gânduri domestice calc cu umbra spre naos să nu-mi curgă
EU DIN MINE CÂND ERAM TU de VIOLETTA PETRE în ediţia nr. 781 din 19 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351815_a_353144]
-
lună de zile am umblat târând între picioare un „drob de sare” că ziceam că e uger de capră. - Ah!... (aducându-și aminte că-i sub efectul otrăvii ucigașe de gărgăune) se văită prelung ca străpuns de o lovitură de cuțit ce-i fusese înfiptă în centura pelviană, și lovi pe neașteptate cu pumnul în masă, că Naie tresări speriat și nu a fost mult ca să nu pice din picioare, trezindu-se instantaneu din mrejele băuturii înșelătoare, care-l luase de
PARTEA A VI-A PARIUL BLESTEMAT de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 769 din 07 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351763_a_353092]
-
CARE TE-A FĂCUT SĂ PLÂNGI Autor: George Safir Publicat în: Ediția nr. 775 din 13 februarie 2013 Toate Articolele Autorului dar dacă totuși ai de gând să pleci grăbită ca și când n-aș merita niciun cuvânt împlântă-mi până la plăsele cuțitul cu-amândouă mâini direct în inima bolnavă de care nu ai avut grijă cât timp ți-am dat-o s-o păstrezi și poate-așa-mi va fi mai dulce sfârșitul știind că mor de mâna ta și nu va
SUNT PRIMUL CARE TE-A FĂCUT SĂ PLÂNGI de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 775 din 13 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351880_a_353209]
-
Acasa > Poeme > Rasfrangere > SCRISOARE CĂTRE VÂNT Autor: George Adrian Popescu Publicat în: Ediția nr. 742 din 11 ianuarie 2013 Toate Articolele Autorului strânge din ceară ochii căzuți în ploaia lupilor când cuțitul atinge carnea de miel cu liniștea mâinii strânge lobii inimii din sterpe fântani tu vânt al tăcerii până la ziuă să nu rămână nimic dar nimic să nu rămână din genunchii care au înroșit fluturele alb Referință Bibliografică: Scrisoare către vânt
SCRISOARE CĂTRE VÂNT de GEORGE ADRIAN POPESCU în ediţia nr. 742 din 11 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351944_a_353273]
-
își salța mereu cu coatele nădragii ce-i curgeau în vine. Cred că avea peste un metru optzeci. Și iarna și aproape toată vara umblă cu o bunda de oaie căci el spunea că are mereu un junghiu că un cuțit în sale. În picioare purta veșnic aceleași ghete negre stâlcite, căci nu știu cum făcea el că avea totdeauna călcâile fugite rău în spate... iar pe cap avea o pălărie ce fusese odată fumurie și care ... Citește mai mult Nenea Gheorghe Olărescu
OVIDIU CREANGĂ [Corola-blog/BlogPost/351913_a_353242]
-
își salța mereu cu coatele nădragii ce-i curgeau în vine. Cred că avea peste un metru optzeci. Și iarna și aproape toată vara umblă cu o bunda de oaie căci el spunea că are mereu un junghiu că un cuțit în sale. În picioare purta veșnic aceleași ghete negre stâlcite, căci nu știu cum făcea el că avea totdeauna călcâile fugite rău în spate... iar pe cap avea o pălărie ce fusese odată fumurie și care ... XII. LICĂ-URSULICĂ ȘI SIMINA, de Ovidiu
OVIDIU CREANGĂ [Corola-blog/BlogPost/351913_a_353242]
-
George Safir Publicat în: Ediția nr. 781 din 19 februarie 2013 Toate Articolele Autorului îmi gâdilă numai o nară un vânt călduț de primăvară și o iluzie sprințară mi-aprinde dorul de-o mioară o văd cum saltă ca morgana cuțitul răsucind în rana ce astăzi iar mi se deschide și o tratez cu sulfamide prin rogvaiv de curcubeie se-nalță fum de carne arsă și unduindu-se-o femeie îmi toarnă vin de tămâioasă și amețit de toate cele ce
ILUZIE SPRINŢARĂ de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 781 din 19 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352008_a_353337]
-
tâlc-mai mult sau mai putin ascuns. Mai mult ori mai puțin politic. Mai mult sau mai putin local. În gazeta din 15 mai 1997, în articolul " Se impune o măsură contraceptivă la (re)nașterea unei idei : NOI AVEM PÂINEA ȘI CUȚITUL, VOI RESTU(RILE) !", scriam: "Vrând-nevrând, atingem interesele sau dezinteresele (există și din acestea !) unor persoane..." Să vedeți ce putere de previziune am avut! Liniile directoare ale textului în chestiune s-au întâlnit cu cele asemenea ale unui alt text din
DEŞERTUL DE CATIFEA (103) de COSTEL ZĂGAN în ediţia nr. 1020 din 16 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352309_a_353638]
-
băncuțe, orientate toate către ea. Soții, niște domni de culoare, înspăimântați de perspectiva suprimării rachiului zilnic, se descurcară admirabil, șutind cu multă pricepere materiale de pe un șantier din apropiere și se puseră pe construit cele comandate, îndemnându-i cu vârful cuțitului pe niște meșteri umflați odată cu materialele. Peste alte trei zile ce să vezi?! Mândrețe de loc pentru ședințe în aer liber, cu Gheban la tribună, vorbind de dimineața până seara, în timp ce la mese, bărbații jucau table, barbut, șeptică sau, pur
UN ET ÎN MAHALA de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1469 din 08 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352324_a_353653]