3,588 matches
-
cu celelalte subsisteme pot fi simultan determinate numai până la un anumit grad de acuratețe. Acest principiu ar putea fi pus pe același plan cu teorema de indecidabilitate a lui Gödel sau cu principiul de nedeterminare al lui Heisenberg, din fizica cuantică. Dificultățile care intervin În cunoașterea și În controlul sistemelor complexe sunt generate nu numai de numărul mare de elemente, ci și de Creativitate și progres tehnic 122 calitatea lor, adică de aspectul calitativ. Căutând să descopere regulile și legile după
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
cu celelalte subsisteme pot fi simultan determinate numai până la un anumit grad de acuratețe. Acest principiu ar putea fi pus pe același plan cu teorema de indecidabilitate a lui Gödel sau cu principiul de nedeterminare al lui Heisenberg, din fizica cuantică. Dificultățile care intervin În cunoașterea și În controlul sistemelor complexe sunt generate nu numai de numărul mare de elemente, ci și de Creativitate și progres tehnic 122 calitatea lor, adică de aspectul calitativ. Căutând să descopere regulile și legile după
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
fim economi (să căutăm formularea cea mai directă). Aceste norme depind, în mod evident, de genurile discursive abordate, dat fiind că nu există o normă universală a clarității: legile care prevalează în cazul unui articol de filosofie sau de fizică cuantică, de exemplu, nu sînt aceleași cu cele care guvernează o conversație familiară. La începutul anilor 1990, marca de detergent Omo a lansat o campanie publicitară în care maimuțe îmbrăcate în oameni produceau enunțuri ce încălcau în mod evident legile modalității
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
imaginea deja existentă. Această perioadă constructivă este parcursă din secolul al XVII-lea și până la începutul secolului al XX-lea. Ea este caracterizată de raționalitate și analiză cauzal mecanică. Dar odată cu începutul secolului sub impactul fizicii relativiste și a celei cuantice viziunea asupra lumii se modifică schimbându-se inclusiv metodologia: "Știința secolului al XX-lea, spre deosebire de știința secolelor anterioare, se cramponează mai puțin de explicația fenomenelor cu ajutorul reprezentărilor cauzale mecaniciste, rigide"5. Ea ar reprezenta etapa post-dogmatică încercând cenzurarea imaginarului dezvoltat
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
rolul pentru acceptarea unei teorii științifice îl joacă raționamentul deductiv. Momentul Popper reprezintă în epistemologie un punct de cotitură. Este momentul în care epistemologia reevaluează marile descoperiri ale secolului XX. Principiul indeterminării introduce ideea subiectivității la nivelul experimentului fizic, universul cuantic fiind unul al probabilității. Din punct de vedere fizic nu putem determina cu precizie poziția unei particule. Se introduce conceptul de câmp, iar universul este unul plin și vidul nu se mai manifestă. Prin urmare, la spații foarte mici și
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
dar și de o separare între științe. Prin specializare s-au explicat multe dintre fenomene, dar realizarea unei imagini holistice a fost limitată. Dezvoltarea pe care a cunoscut-o știința ne situează într-o lume a misterului din ce în ce mai profund. Lumea cuantică descrie realitatea ca formă energiei pure20. Ce se mai poate "descoperi"? Mai putem avea elemente noi? Și toate aceste noi descoperiri combinate cu caracterul autodistructiv al omului nu anunță un sfârșit al civilizației? De fapt putem să urmărim problema sfârșitului
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
Obținerea unor astfel de rezultate a impus dezvoltarea unei noi „scale” În teoriile fizice, exemplu, teoria fractalilor spațiu-timp (modelul relativist (SR) [6,7]), În care „scala” macroscopică specifică mărimilor clasice coexistă și este compatibilă simultan, cu „scala ”microscopică specifică mărimilor cuantice. Astfel i) teoriile fizice semi-cuantice, nu trebuie impuse, dar sunt generate ca și tranziții Între diferite „scale” de interacțiune; ii) dimensiunea topologică și implicit cea fractală induc noi mecanisme de transport; iii) așa numitele anomalii, spre exemplu, creșterea conductivității În
Creativitate şi modernitate în şcoala românească by Adriana-Roxana STANA, Maricel AGOP () [Corola-publishinghouse/Science/91778_a_93113]
-
SR, o abordare unitară (independentă de scală) a dinamicii deterministe sau haotice În cazul unei joncțiuni Josephson este analizată. 2. Efect de tip Josephson În modelul Feynman [8], stările superconductorilor 1 și 2 sunt definite prin parametrii de ordine (funcții cuantice de undă) ψ1 și ψ2 care apar În teoria superconductivității Ginzburg-Landau [4], În care: fiind densitățile, și φ 1 și φ 2 fazele funcțiilor de undă (perechi de electroni) ale superconductorilor care apar de o parte și de alta a
Creativitate şi modernitate în şcoala românească by Adriana-Roxana STANA, Maricel AGOP () [Corola-publishinghouse/Science/91778_a_93113]
-
teoria superconductivității Ginzburg-Landau [4], În care: fiind densitățile, și φ 1 și φ 2 fazele funcțiilor de undă (perechi de electroni) ale superconductorilor care apar de o parte și de alta a joncțiunii. Avem de a face cu un fenomen cuantic macroscopic de vreme ce fiecare superconductor este guvernat de o singură stare cuantică descrisă cu ajutorul funcțiilor de undă. Rezolvând acum ecuația Schrödinger În modelul SR pentru Hamiltonian egal cu unitatea se obțin următoarele ecuații de tip Josephson: (2) (3) unde U: este
Creativitate şi modernitate în şcoala românească by Adriana-Roxana STANA, Maricel AGOP () [Corola-publishinghouse/Science/91778_a_93113]
-
și φ 2 fazele funcțiilor de undă (perechi de electroni) ale superconductorilor care apar de o parte și de alta a joncțiunii. Avem de a face cu un fenomen cuantic macroscopic de vreme ce fiecare superconductor este guvernat de o singură stare cuantică descrisă cu ajutorul funcțiilor de undă. Rezolvând acum ecuația Schrödinger În modelul SR pentru Hamiltonian egal cu unitatea se obțin următoarele ecuații de tip Josephson: (2) (3) unde U: este tensiunea aplicată la nivelul joncțiunii; JC :valoarea critică a densității de
Creativitate şi modernitate în şcoala românească by Adriana-Roxana STANA, Maricel AGOP () [Corola-publishinghouse/Science/91778_a_93113]
-
este în prezent cercetător postdoctoral al Academiei Române, Filiala Iași. În 2010 a obținut titlul de doctor în filosofie la Universitatea din București, cu o teză pe filosofia matematicii. Printre subiectele sale de interes se găsesc problema metafizică a realismului, logica cuantică și constructivismul social, dar principalul său domeniu de expertiză este istoria și filosofia științei, în special filosofia matematicii și relația dintre matematică și știință. A publicat: Mathematics, Science and Scientific Realism (2011), Quantum vs. Classical Logic: The Revisionist Approach (2012
Aplicabilitatea matematicii ca problemă filosofică by Gabriel Târziu () [Corola-publishinghouse/Science/888_a_2396]
-
88 Capitolul 2. Pierderea statutului special / 93 2.1. Quine / 94 2.1.1. Respingerea dogmelor / 95 2.1.2. Holismul epistemologic / 97 2.1.3. Distincția pur-aplicat / 99 2.1.4. Aplicabilitatea matematicii / 102 2.2. Putnam și logica cuantică / 103 2.2.1. Mecanica cuantică și logica cuantică / 105 2.3. Tymoczko și Lakatos / 114 2.3.1. Tymoczko și teorema celor patru culori / 114 2.3.2. Lakatos și istoria matematicii / 120 Capitolul 3. Încercări de salvare a
Aplicabilitatea matematicii ca problemă filosofică by Gabriel Târziu () [Corola-publishinghouse/Science/888_a_2396]
-
93 2.1. Quine / 94 2.1.1. Respingerea dogmelor / 95 2.1.2. Holismul epistemologic / 97 2.1.3. Distincția pur-aplicat / 99 2.1.4. Aplicabilitatea matematicii / 102 2.2. Putnam și logica cuantică / 103 2.2.1. Mecanica cuantică și logica cuantică / 105 2.3. Tymoczko și Lakatos / 114 2.3.1. Tymoczko și teorema celor patru culori / 114 2.3.2. Lakatos și istoria matematicii / 120 Capitolul 3. Încercări de salvare a statutului special / 125 3.1. "Salvarea
Aplicabilitatea matematicii ca problemă filosofică by Gabriel Târziu () [Corola-publishinghouse/Science/888_a_2396]
-
Quine / 94 2.1.1. Respingerea dogmelor / 95 2.1.2. Holismul epistemologic / 97 2.1.3. Distincția pur-aplicat / 99 2.1.4. Aplicabilitatea matematicii / 102 2.2. Putnam și logica cuantică / 103 2.2.1. Mecanica cuantică și logica cuantică / 105 2.3. Tymoczko și Lakatos / 114 2.3.1. Tymoczko și teorema celor patru culori / 114 2.3.2. Lakatos și istoria matematicii / 120 Capitolul 3. Încercări de salvare a statutului special / 125 3.1. "Salvarea euclidiană" / 126 3
Aplicabilitatea matematicii ca problemă filosofică by Gabriel Târziu () [Corola-publishinghouse/Science/888_a_2396]
-
teoriilor / 200 5.1.4 Worrall și Psillos: Încercări de a salva argumentul lipsei miracolelor / 202 5.1.5 Ladyman și forma ontică de realism structural / 205 5.1.6 Nu există nimic în afara structurilor / 207 5.1.7 Mecanica cuantică și principiul identității indiscernabililor / 208 5.2. Răspuns la problema aplicabilității / 210 5.2.1. Problema aplicabilității ca problemă pentru realistul structural / 210 5.2.2. O soluție empiristă / 214 5.2.3. Implicații ale acestei concepții / 218 Bibliografie / 221
Aplicabilitatea matematicii ca problemă filosofică by Gabriel Târziu () [Corola-publishinghouse/Science/888_a_2396]
-
atitudine și mai radicală, formulând o viziune empiristă asupra matematicii, gradualismul quinean al distincțiilor analitic-sintetic, a priori a posteriori "demolează" distincția dintre matematică și științele naturii, cerința aplicabilității devenind fără sens în holism. Iar Putnam argumentează, plecând de la rezultatele mecanicii cuantice, în favoarea revizuirii logicii, care devine și ea, alături de matematica, failibilă. Argumentele lui Quine și Putnam nu sunt singurele argumente în favoarea unei viziuni failibiliste asupra matematicii, ulterior găsim astfel de argumente la Tymoczko și Lakatos, ultimul urmărind să extindă failibilismul popperian
Aplicabilitatea matematicii ca problemă filosofică by Gabriel Târziu () [Corola-publishinghouse/Science/888_a_2396]
-
că există situații în care axioma euclidiană este falsă. Mergând mai departe pe această linie, ne putem întreba: de ce nu ar fi cazul și ca unele legi ale logicii să fie false? Cei care adoptă o interpretare logică a mecanicii cuantice vor spune că sunt astfel de legi ale logicii clasice care sunt false. Aceștia consideră că adevărata revoluție conceptuală produsă de mecanica cuantică este revizuirea logicii. După Putnam (Putnam 1976: 47), nucleul interpretării logice a mecanicii cuantice este următoarea propoziție
Aplicabilitatea matematicii ca problemă filosofică by Gabriel Târziu () [Corola-publishinghouse/Science/888_a_2396]
-
și ca unele legi ale logicii să fie false? Cei care adoptă o interpretare logică a mecanicii cuantice vor spune că sunt astfel de legi ale logicii clasice care sunt false. Aceștia consideră că adevărata revoluție conceptuală produsă de mecanica cuantică este revizuirea logicii. După Putnam (Putnam 1976: 47), nucleul interpretării logice a mecanicii cuantice este următoarea propoziție: geometrie = logică teoria generală a relativității mecanică cuantică Există, însă, argumente pentru ideea că adevărurile matematicii nu "întâlnesc tribunalul experienței" atunci când este confirmată
Aplicabilitatea matematicii ca problemă filosofică by Gabriel Târziu () [Corola-publishinghouse/Science/888_a_2396]
-
logică a mecanicii cuantice vor spune că sunt astfel de legi ale logicii clasice care sunt false. Aceștia consideră că adevărata revoluție conceptuală produsă de mecanica cuantică este revizuirea logicii. După Putnam (Putnam 1976: 47), nucleul interpretării logice a mecanicii cuantice este următoarea propoziție: geometrie = logică teoria generală a relativității mecanică cuantică Există, însă, argumente pentru ideea că adevărurile matematicii nu "întâlnesc tribunalul experienței" atunci când este confirmată sau infirmată o teorie științifică. Plecând de la distincția trasată de Reichenbach între două înțelesuri
Aplicabilitatea matematicii ca problemă filosofică by Gabriel Târziu () [Corola-publishinghouse/Science/888_a_2396]
-
ale logicii clasice care sunt false. Aceștia consideră că adevărata revoluție conceptuală produsă de mecanica cuantică este revizuirea logicii. După Putnam (Putnam 1976: 47), nucleul interpretării logice a mecanicii cuantice este următoarea propoziție: geometrie = logică teoria generală a relativității mecanică cuantică Există, însă, argumente pentru ideea că adevărurile matematicii nu "întâlnesc tribunalul experienței" atunci când este confirmată sau infirmată o teorie științifică. Plecând de la distincția trasată de Reichenbach între două înțelesuri ale "a priori-ului", prefigurate în concepția kantiană, dar luate de
Aplicabilitatea matematicii ca problemă filosofică by Gabriel Târziu () [Corola-publishinghouse/Science/888_a_2396]
-
între reprezentările matematice abstracte care stau la baza unei teorii fizice și fenomenele empirice concrete. Problema pe care mi-am pus-o eu, într-o primă fază a fost dacă putem da/extinde astfel de argumente și în cazul logicii cuantice. Intuiția mea era că nici o experiență nu poate fi în așa fel de "recalcitrantă" încât să se pună problema revizuirii sistemului la cel mai înalt nivel. Calea pe care mi-am propus s-o urmez m-a făcut să analizez
Aplicabilitatea matematicii ca problemă filosofică by Gabriel Târziu () [Corola-publishinghouse/Science/888_a_2396]
-
mai greu, deoarece o astfel de înlocuire se va face simțită în tot sistemul și va produce, astfel, o mutilare maximă. Asta nu înseamnă că acestea nu sunt revizuibile există exemple de propuneri de astfel de schimbări radicale, e.g. logica cuantică, matematica intuiționistă. Putem distinge două consecințe importante care decurg din cele spuse mai sus. În primul rând, matematica nu mai poate fi privită ca o sursă de adevăruri a priori. Aparenta necesitate a enunțurilor matematice fiind explicată de strategia maximizării
Aplicabilitatea matematicii ca problemă filosofică by Gabriel Târziu () [Corola-publishinghouse/Science/888_a_2396]
-
menținut adevărat orice s-ar întâmpla, dacă facem ajustări suficient de drastice în altă parte a sistemului... Invers, nici un enunț nu este nerevizuibil. A fost propusă chiar revizuirea legii logice a terțului exclus ca un mijloc de simplificare a mecanicii cuantice; și ce diferență este în principiu între o astfel de schimbare și cea în care Kepler l-a înlocuit pe Ptolemeu, sau Einstein pe Newton, sau Darwin pe Aristotel?" (Quine 1964: 362). Putnam numește acest argument "argumentul istoric", deoarece în
Aplicabilitatea matematicii ca problemă filosofică by Gabriel Târziu () [Corola-publishinghouse/Science/888_a_2396]
-
aplica la enunțuri de un anumit tip (a se vedea cazul logicii intuiționiste) 2. într-un sens tare: se pleacă de la datele empirice și se argumentează că trebuie să operăm o astfel de revizuire ca răspuns la aceste date. Logica cuantică reprezintă un caz de revizuire într-un sens tare. Ea poate fi înțeleasă în două feluri: ca un studiu al structurilor algebrice care apar în legătură cu formalismul spațiului Hilbert al mecanicii cuantice; sau ca reprezentând o logică non-clasică în conflict cu
Aplicabilitatea matematicii ca problemă filosofică by Gabriel Târziu () [Corola-publishinghouse/Science/888_a_2396]
-
astfel de revizuire ca răspuns la aceste date. Logica cuantică reprezintă un caz de revizuire într-un sens tare. Ea poate fi înțeleasă în două feluri: ca un studiu al structurilor algebrice care apar în legătură cu formalismul spațiului Hilbert al mecanicii cuantice; sau ca reprezentând o logică non-clasică în conflict cu logica clasică. În cadrul celei de a doua viziuni asupra logicii cuantice putem distinge între o abordare prezervaționistă care acceptă că propozițiile mecanicii cuantice au o logică proprie, dar consideră că aceasta
Aplicabilitatea matematicii ca problemă filosofică by Gabriel Târziu () [Corola-publishinghouse/Science/888_a_2396]