3,199 matches
-
albinele joacă în aer. Cînd te mănîncă călcîile. Cînd rațele și gîștele bat cu aripele în pămînt. Cînd se scaldă rațele în apă, bătînd din aripe. Cînd găinile se suie în pătul și se ciugulesc. Cînd cîntă huhurezii. Cînd cîntă cucul sara. Cînd cîntă mult hulubii. Cînd cîntă pițigoii strînși la un loc. Cînd cîntă prigoria*. Cînd doi sau trei cocostîrci se învîrtesc în aer. Cînd se bat doi berbeci cap în cap. Cînd umblă cîrduri de cocostîrci. Cînd te mănîncă
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
cracană - prăjină bifurcată crasnic - drac creițar - monedă de aramă de mică valoare crijmă - pînza în care se înfășoară copilul după botez crîstel - cîrstel, cristei, pasăre călătoare cruși (a) - a da lapte cu sînge (despre vaci) cucăi (a) - a face precum cucul cucuiat - moțat culeșeriu - culișer, făcăleț de mestecat mămăligă cumpănă - primejdie curățitură - placentă cure (a) - a curge curechi - varză curpen - mlădiță lungă și subțire cușcă - locuință improvizată în care mănîncă evreii la sărbătorile de toamnă D dalac - antrax la vite, bubă-neagră
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
de culcuș strămătură - destrămătură; lînă vopsită strechea (a) - a înnebuni strigă - strigoaică; fluture cap demort strigoaie - plantă otrăvitoare stroh - scuturătură de fîn uscat strujan - tulpină de porumb stuchi (a) - a scuipa studiniță - boală de gingii stuh - stuf stupit - scuipat stupitul cucului - plantă stupuș - dop sucală - unealtă de tors sugiu - sugel, panarițiu Ș șfară - frînghie șip - sticlă șoimăni (a) - a șoimări; a desfigura șperlă - cenușă știmă - duh rău cu chip de femeie știubei - stup făcut dintr-un butuc găunos șuhărie - guturai șulumăndriță
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
aroganță pe Mugur "cui folosește un spectacol perfect cu Gîlcevile din Chioggia, dacă n-are nici o idee politică?" "Publicului!" a răspuns, corect, artistul. Dar și realizatorilor sastisiți, în epocă, de "capodopere" precum Omul cu arma, Arcul de trimf, În Valea Cucului și Trenul blindat... Uluitoare este și o amintire a regizorului, legată de o plimbare la care-l invitase Maxim Berghianu, soțul Silviei Popovici (pe-atunci prim-secretar la Cluj): "Pentru colegii mei, tovarășii, ar fi bine ca Silvia (Julieta) să
[Corola-publishinghouse/Science/1463_a_2761]
-
le meargă bine, În fiecare dimineață trebuia să guste ceva, ca să nu fie spurcat de vreo pasăre. Căci de se Întîmpla să audă turtureaua pe nemîncate, tot anul, omul cucăia. Dacă-l spurca pupăza, Îi mirosea gura. De-l spurca cucul, singurătatea Îl aștepta. De-l spurca grangurul, era galben ca el. De-l va surca pitpalacul, nu avea spor la lucru. În scimb cîte berze vedea prima dată În zbor sau pe cîmp, atîtea care de porumb facea toamna. La
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
verbelor de acțiune la aceeași persoană, mod, timp, număr. Alteori, dinamismul este sugerat de interjecții ("iaca poznă"), construcții eliptice ("fuga la scăldat"), repetiții ("...numai iacătă-mă-s și eu, veneam, nu veneam"), cuvinte regionale care contribuie la culoarea dialectală ("duglișule", "cuc armenesc", "găbuiesc", "te-am căptușit", "tuflind", "am bojbăit", "chisăliță", "oleacă", "s-o drămăluiască"). Creangă își asumă rolul de povestitor și uneori se adresează cititorului prin propoziții interogative ("Eu, atunci, să nu-mi caut de drum tot înainte? ", ironia "te joci
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
celui care umblă cu furtișag" și-i era rușine să dea ochii cu alți copii. Cuprins de o lene proverbială, Nică recunoaște că era "slăvit de leneș", dar inventiv când vrea să scape de pupăză și vrea să vândă acest "cuc armenesc" în iarmaroc. Episodul scăldatului trimite la o copilărie lipsită de griji. Rămas fără haine, îi vine să intre în pământ de rușine, dar găsește întotdeauna soluții: se strecoară prin grădini, prin porumb și ajuns acasă trece de la bravadă la
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
viol, mama este cea care, printr-o reacție de respingere, neagă tot ce s-a întâmplat, ceea ce este în favoarea soțului. Acest lucru este capital pentru fată. În loc să intre în tabăra femeilor, ea dobândește astfel un fel de al treilea sex. „Cucul“ în fața mamei Curând după naștere, mamele devin foarte preocupate de dotarea băiețeilor lor. Unele spun: „Doamne, ce dotat e ăsta! O să fie un macho, un Don Juan.“ Altele se întreabă: „Nu cumva este cam mică?“ Nu întâmplător aceste lucruri le
Lecții particulare : cum sã iei în serios viața sexuală by dr. Cristian Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/1331_a_2697]
-
ani: pe la treizeci de ani, femeia va fi învățat deja plăcerea sexuală și importanța sexului în viața ei. Deși tații preferă să sărute fundulețul și piciorușele fetițelor lor, mamelor li se pare firesc să sărute băiețelul în față, la rădăcina „cucului“, cum zic ele. Băiețelul se ocupă destul de mult timp cu ciucurașul pe care-l are la îndemână în chiloți sau îl vede atunci când face baie. Unele mame chiar vin speriate și spun: „Am văzut la băiețelul meu o erecție și
Lecții particulare : cum sã iei în serios viața sexuală by dr. Cristian Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/1331_a_2697]
-
schimbată de secole. Și totuși, în practica cotidiană, chiar și biserica face apel mai degrabă la schimbul de inele între miri decât la să rut. La 5 martie 1797, când Prea Sfinția Sa îi logodește pe Neculae și Iana, ambii din Târgul Cucului, preferă să pecetluias că acordul schimbat întrecei doi prin inele. „Și însuși Prea Sfinția Sa ne-au schimbat inelile și ne-au pus soroc ca după Paște să ne și cununăm“, povestesc tinerii în scrisoa rea de angajament pe care o dau
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
omul și bufnițele își trimit mesaje și își răspund cum se cade, iar conversația se reia doar după acest schimb amical de triluri. Raoul imită strigătele animalelor, în principal pe cele ale păsărilor. Primăvara, imitându-i cântul, poate face un cuc să se apropie la câțiva pași de el și să intre în transă mimând un fel de paradă nupțială. Idem cu o cucuvea, pe care o aduce într-o asemenea stare de extaz amoros, încât reușește să o captureze câteva
[Corola-publishinghouse/Science/1526_a_2824]
-
scape atunci când urmăritoarea rămâne încurcată între plante.Un alt astfel de episod prezintă drumul băiatului la marginea satului, trimis să ducă mâncare zilierilor romi angajați de Ștefan și Smaranda. Acest episod este ocazia întâlnirii băiatului cu pupăza din sat ănumită „cuc armenesc-). Nefericit pentru că trebuie să se trezească dimineața la cântecul păsării, Nică se răzbună prinzând-o în cuibul ei, proces îndelungat care îi duce la exasperare pe muncitorii care-l așteptau. Întâmpinat cu ostilitate de angajații tatălui când ajunge în
Lumea lt;poveştilorgt; lui Creangă by Brînduşa-Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1634_a_2971]
-
Cine joacă și nu strigă / Facă-i-sar gura strâmbă / C-așa-i jocul românesc / Obiceiul bătrânesc / Să strigăm de 35 veselie, / Chiuind de bucurie” sau bocete ca : Nici o moarte nu-i amară / Ca moartea de primăvară, / Pe înfrunzitul codrului, / Pe cântetul cucului, / Pe ieșitul cucului / Moarte, moarte, rea mai ești / Tu acolo năzuiești / unde tu nu trebuiești " sau un fragment din Ciobănașul, compensația care ne-o aduce Densusianu la Miorița : Foaie verde de trei flori / Ciobănaș de la miori / Un ți-a fost
Metodica folclorică şi concepția folcloristică la Ovid Densusianu by LIVIU MIRON () [Corola-publishinghouse/Science/1692_a_2975]
-
nu strigă / Facă-i-sar gura strâmbă / C-așa-i jocul românesc / Obiceiul bătrânesc / Să strigăm de 35 veselie, / Chiuind de bucurie” sau bocete ca : Nici o moarte nu-i amară / Ca moartea de primăvară, / Pe înfrunzitul codrului, / Pe cântetul cucului, / Pe ieșitul cucului / Moarte, moarte, rea mai ești / Tu acolo năzuiești / unde tu nu trebuiești " sau un fragment din Ciobănașul, compensația care ne-o aduce Densusianu la Miorița : Foaie verde de trei flori / Ciobănaș de la miori / Un ți-a fost moartea să mori
Metodica folclorică şi concepția folcloristică la Ovid Densusianu by LIVIU MIRON () [Corola-publishinghouse/Science/1692_a_2975]
-
mori / Sus în vârful muntelui / în bătaia vântului, / La cetina bradului / Si de ce moarte ai murit/ Păsările au ciripit, / Pe mine că m-au jelit” Alte prezențe în antologie sunt : Meșterul Manole, Gruia în Tarigrad, Cicoarea, Lia ciocârlia, Fata si cucul, Alimon, Petrea Voinicul Deși îl critică pe Alecsandri pentru intervenția asupra culegerii sale, Densusianu îi recunoaște meritul de a fi dat o culegere de poezie populară, în care s-au făcut cunoscute valorile poetice ale folclorului nostru. Chiar metoda lui
Metodica folclorică şi concepția folcloristică la Ovid Densusianu by LIVIU MIRON () [Corola-publishinghouse/Science/1692_a_2975]
-
exagerează, documentele istorice atestând că păstoritul a fost practicat în strânsă legătură eu plugăritul și nu reușește să ne convingă, nici atunci când afirmă că plugăritul a adus la poezii mediocre. Examinând tumultul primăverii oglindit în cântecele ciobănești codrul înfrunzit, cântecul cucului asemuit cu un voinic, dorul cu minunata sa imagine „curțile dorului”, Densusianu vede note evidente ale unui lirism dinamic, corectând astfel imaginea falsă a unui țăran visător și incapabil de acțiune : „E în firea păstorului să fie visător și energic
Metodica folclorică şi concepția folcloristică la Ovid Densusianu by LIVIU MIRON () [Corola-publishinghouse/Science/1692_a_2975]
-
limba engleză, al treilea fiind rătăcirea în hățișul de sinonime. Deja prin trecerea la treapta a doua (intromisiunea unui cuvânt străin) trecem dincolo de pragul auto-centrării idiomatice: este începutul bilingvismului 79, calul troian care poate introduce războinicii în cetate, puiul de cuc lăsat în cuibul din care va da deoparte progeniturile ieșite din ouăle titularilor, viermele care va distruge, insidios, mărul crescut pe crengile plopului, insula plutitoare (plaurul) împiedicând navigația lotcilor avizorale și obturându-le vederea spre cerul patriei viețuitoarelor subacvatice (aflate
[Corola-publishinghouse/Science/1502_a_2800]
-
se folosesc pentru omletele numite rapoarte de activitate. Galinaceele selecționate pentru lotul reprezentativ al Marelui Inspector urmau să treacă la sarcini speciale. În loc să culeagă hrana ciugulind cu văzul și auzul, erau trecute la regim de lux: consumau ouăle aduse de cucii nedoriți în cuibarele artistice autorizate (reviste, teatre, spectacole muzicale) după ce le analizau calitățile gustative (în funcție de Standardele Gustului Corect 131), cele de tușeu (pentru coajă dar și pentru oul fiert, după decojire), cele de miros 132. Pentru loturile mari se cereau
[Corola-publishinghouse/Science/1502_a_2800]
-
târziu/ într-o zi de vineri (...)// eu si cu mine/ noi doi/ această echipă minimală/ în căutarea spiritului de echipă pierdut // deși, cum scria pe-un tricou german?/ "Lieber schizophren/ als ganz allein!"/ da, da: mai bine schizofren/ decât singur cuc // deci eu/ cel întârziat/ campionul amânărilor/ un soi de anguis fragilis/ o grămăjoară de fum/ și-un pumn de-mpotrivire". Asocierea cu înșelător fragila năpârcă (anguis fragilis), posesoarea unui venin ucigător, nu este deloc întâmplătoare. Vulnerabilitatea acestui poet ce pare
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
parcurs, aproape imposibilă, efortul reconstrucției acelor momente fiind supus eșecului. Totuși, o suspendare a vremii, așa cum numai arta o poate realiza, ar face posibilă nașterea unei noi lumi prin regăsirea timpului pierdut: În satul în care mă-ntorc/ Ceasuri cu cuc sfarmă vremea/ Și mari bucăți de tăcere/ Zac sparte în praful din drum./ Acele se-nvârt cu hărnicie,/ Arătând mereu ceva de neprivit./ Orele au căzut de mult,/ Acele aleargă fără sfârșit/ Și dezorientat, când și când,/ Cucul apare și-
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
Ceasuri cu cuc sfarmă vremea/ Și mari bucăți de tăcere/ Zac sparte în praful din drum./ Acele se-nvârt cu hărnicie,/ Arătând mereu ceva de neprivit./ Orele au căzut de mult,/ Acele aleargă fără sfârșit/ Și dezorientat, când și când,/ Cucul apare și-anunță/ Sfârșitul lumii, cântând..." (În satul în care mă-ntorc) Asemenea unei reveniri la clipele originare ale nașterii Universului, în care timpul se suspendă, tăcerea (aceeași metaforă-simbol, care guvernează întreg acest volum de trecere) nu mai există nici
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
-ntorc) Asemenea unei reveniri la clipele originare ale nașterii Universului, în care timpul se suspendă, tăcerea (aceeași metaforă-simbol, care guvernează întreg acest volum de trecere) nu mai există nici ea, dar nici țipătul, în locul lor instalându-se cântecul dezorientat al cucului, care, oximoronic, anunță sfârșitul lumii. Aceeași opoziție cu conotații tragice apare și în Impudice fructe, unde: "Impudice fructe crăpate,/ Arătându-și sâmburul gol,/ Înalță-n văzduhul pierdut,/Aburi mirați de alcool;// Miros vegetal de iubire,/ Sub soarele picotitor,/ În care
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
găsim și caleșci, pușci, formele de plural de la caleașcă, pușcă, forme verbale iotacizate, de tipul "să vază", "să arză", "să deschiză" etc.; o aplicație de sinonimie regională riscată o constituie, presupunem, "muntenizarea" unui moldovenism: în dicționar apare o denumire "cismele cucului", glosată prin "ciuboțica cucului" (op.cit., p. 103), denumirea curentă a plantei respective. 1.2.2. Variația diastratică. Opera medicului preocupat de educația igienico-sanitară are în vedere și cunoașterea terminologiei contemporane scrierii; de aici, neologismele, de obicei în textul explicațiilor, care
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
formele de plural de la caleașcă, pușcă, forme verbale iotacizate, de tipul "să vază", "să arză", "să deschiză" etc.; o aplicație de sinonimie regională riscată o constituie, presupunem, "muntenizarea" unui moldovenism: în dicționar apare o denumire "cismele cucului", glosată prin "ciuboțica cucului" (op.cit., p. 103), denumirea curentă a plantei respective. 1.2.2. Variația diastratică. Opera medicului preocupat de educația igienico-sanitară are în vedere și cunoașterea terminologiei contemporane scrierii; de aici, neologismele, de obicei în textul explicațiilor, care numesc nu doar medicamente
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
care nu să mai întrebuințează acum nici în terenuri horizontale; cu atât mai puțin sînt potrivite pentru terenuri verticale, precum valea Ciricului, prin terenul politiei (orașului n.ns.), unde umblă trăsuri și pământul se scutură, iar mai ales prin Tg. Cucului, unde locul este slăbit prin o mulțime de pivnițe pe sub pământ". Soluția alternativă și optimă, în opinia sa, era înlocuirea vechilor conducte cu "țevi de fier vărsat sau, cel puțin, cu țevi de lemn", nicidecum cu cele confecționate din plumb
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]