2,672 matches
-
are rost să căutăm în aceste picturi centrul spațiului tridimensional. Strict vorbind, ne aflăm încă pe tărâmul celei de-a doua dimensiuni, un șir de două sau mai multe expuneri frontale, ca un decor de scenă realizat în întregime din culise și un fundal. Acest hiatus, această distanță nestructurată între față și spate, mai apare încă în compozițiile, altfel minuțios elaborate, din timpul Renașterii și de mai târziu, mai ales în portrete. Gândiți-vă la Mona Lisa lui Leonardo. Distanța dintre
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
înțelegerea lumii are nevoie de acest recul în fața realității, numit cultură, care adaugă o altă dimensiune realului sau îi dă forme de structurare. * Pentru că micile comunități bine închegate au dispărut, telenovela a înlocuit bârfa, satisfăcând apetitul oamenilor pentru informații "de culise". Semn că spațiul public (și, odată cu el, morala) a cunoscut întotdeauna două dimensiuni, în sfera raportului pe care acestea îl aveau situându-se diferența dintre ceea ce trebuie să fie (solen) și ceea ce este (sein). * Știința a devenit noul zeu, de la
„Citeşte-mă pe mine!”. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Science/914_a_2422]
-
pe la spate îmi puneau bețe-n roate de câte ori puteau... Constatam cu amărăciune: ce mi-e o multinațională cu trei sute de oameni supercalificați, ce mi-e o cârciumă modestă cu opt angajați cu studii cel mult medii? Aceleași jocuri murdare de culise... Mi-am încheiat jobul de o lună la restaurant într-un mod destul de rușinos, ca assistant-manager la spălat vase. M-au săpat toți colegii și n-am rezistat presiunii. Comportamentul lor obstrucționist m-a făcut să renunț de bunăvoie ori
[Corola-publishinghouse/Science/2076_a_3401]
-
N-a rămas însă la socialiști, ci a trecut,ca mulți alții, la liberali. în 1907, după moartea lui Take Leca, a candidat, din partea acestora, pe postul rămas vacant la Colegiul II de deputați din Bacău. A fost „lucrat” în „culise” de „ocultă”, atacat, „pieziș”, „printr-o broșurică de ocazie”, imputîndu-i-se că ar fi „cămătar”, „un nemilos exploatator al nevoiei și ignoranței altora”.14) Bazîndu-se, ca și odinioară, numai pe „însușirile sale”, a pierdut cu o diferență de 91 de voturi
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
de zi, timp de aproape 40 de ani. Au fost și alții profesorul de la Harvard Walter Kaiser, Richard Howard, Dori Katz, Arthur Goldhammer, Edith R. Farrell, David Freeman, Alberto Manguel și, după moartea lui Yourcenar, Marie Louise Archer așteptând în culise. Nu a scris nimic original în engleză, atât de pătimaș i-a fost devotamentul față de limba ei maternă, în care a crezut că sălășluiau adevăratele ei talente. Dar supraveghea cu vigilență asigurarea rapidă a traducerilor în engleză, fiind conștientă că
by George Rousseau [Corola-publishinghouse/Science/1102_a_2610]
-
comuniste. Paradoxal e că în timp ce regimul stimula un anume naționalism, susceptibil a sprijini discursul puterii, el bloca orice șansă de dialog real și orice posibilitate de a întemeia un alt discurs. Un fals concept al armoniei sociale, invocat doar în culise, trebuia să ofere, la nevoie, o explicație. Nu era cazul să se mai vorbească despre granițe (ele fuseseră trasate pentru totdeauna, ca și drepturile puterii), nici despre adevăratele probleme ale minorităților (acestea au fost rezolvate, într-o clipă, "constituțional"), nici
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
au impus. Mecanismele puterii, resorturile opiniei publice, miturile din care se alimentează prejudecăți de tot felul, "mica istorie" revelând mari consecințe în planul evenimentelor sunt direcții larg explorate de istoricii care se ocupă de viața politică, de marile conflagrații, de culisele diplomației etc. Dr. Pierre Rentchnick de la Facultatea de Medicină din Geneva a făcut mare senzație cu volumul Ces malades qui nous gouvernent (1976), scris împreună cu Pierre Accoce, volum care a cunoscut deja numeroase versiuni străine și a alimentat un film
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
după cum nici una care să aibă în vedere generațiile. Se poate spune, fără teama de a greși prea mult, că asistăm la un spectacol în care eforturile celor bine plasați în ierarhia breslei se întâlnesc cu ambițiile altora, alimentând activitatea de culise, aranjamente prealabile, tensiuni specifice. În cazul de față s-a putut desluși clar o anume tensiune legată de reprezentarea în comisii, ca și în biroul Comitetului Internațional de științe istorice. Orice țară (și au participat 55) se vrea cât mai
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
acordă câte 1 punct pentru fiecare cerință corect rezolvată și 1 punct din oficiu. CAPITOLUL PERIOADA MODERNĂ Testul nr. 59 Rezolvă cerințele, cu privire la fragmentul de mai jos: ACTUL I, SCENA III CHIRIȚA, GUGULIȚĂ, ȘARL, SAFTA, ION (Ion vine alergând dintre culisele din dreapta. Ceilalți ies din casă și se cobor din cerdac.) GUGULIȚĂ: Cine mă cheamă?... Nineaca! SAFTA: Ce este?... Ce este? ȘARL: Qui diable?... Ah! madame!... ION: Aud, cucoană... Iaca, ia... CHIRIȚA: Da’ veniți azi de mă coborâți de pe cal... Ce
LIMBA ?I LITERATURA ROM?N? ?N 100 DE TESTE DE EVALUARE PENTRU LICEUP by Pavel TOMA ,Lorena Teodora TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/83870_a_85195]
-
discours. Éléments de sémiolinguistique, Paris, Hachette Charron, Danielle, 1991 Une introduction à la communication, Presses de l'Université du Québec, Téléuniversité Chomsky, Noam, 1996 Cunoașterea limbii, București, Editura Științifică (trad. Alexandra Cornilescu, Ileana Baciu, Taina Duțescu-Coliban) Coman, Mihai, 1996 Din culisele celei de-a patra puteri. Introducere în sistemul mass-media, București, Carro Coquet, Jean-Claude (ed.), 1982 Sémiotique.L'école de Paris, Paris, Hachette Cornilescu, Alexandra 1995 Concepts of Modern Grammar, Editura Universității, București Cornilescu, Alexandra 1996 Cunoașterea limbii, București, Editura Științifică
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
iar secretar este ales avocat Alecu Dimitriu. Președinte al Consiliului de administrație este ales dr. Petre Topa. Forța reprezentativă a consiliului era însă mult diminuată. De fapt prima fisură în sistem apăruse. Profesorul Iacobovici nemulțumit de această veritabilă lovitură de culise, se adresează Procuraturii și Ministerului Sănătății pentru anularea deciziilor Adunării generale din 26 aprilie 1942 și a repunerii în drepturi a vechiului consiliu. Ce scrie profesorul Iacobovici în adresa către Ministerul Sănătății: „Subsemnatul Prof. dr. I. Iacobovici, în calitate de președinte al
Asistența urgențelor chirurgcale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
reprezentați de nervul infraspinos și subscapular (10, 11, 21). HUMERUSUL (HUMERUS) Humerusul este un os lung pereche care realizează singur scheletul brațului. 1. Capul humerusului 2. Gâtul anatomic 3. Micul trohanter humeral (trohin) 4. Gâtul chiruraical 5. Buza internă a culisei bicipitale 6. Marea tuberozitate (trohiter) 7. Șanțul bicipital 8. Buza externă a culisei bicipitale 9. Tuberozitatea deltoidiană 10. Fața anterioară a osului 11. Marainea laterală 12. Fața antero-internă (internă) 13. Gaura nutritivă 14. Marainea medială 15. Fosa coronoidă 16. Epicondilul
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
un os lung pereche care realizează singur scheletul brațului. 1. Capul humerusului 2. Gâtul anatomic 3. Micul trohanter humeral (trohin) 4. Gâtul chiruraical 5. Buza internă a culisei bicipitale 6. Marea tuberozitate (trohiter) 7. Șanțul bicipital 8. Buza externă a culisei bicipitale 9. Tuberozitatea deltoidiană 10. Fața anterioară a osului 11. Marainea laterală 12. Fața antero-internă (internă) 13. Gaura nutritivă 14. Marainea medială 15. Fosa coronoidă 16. Epicondilul medial (epitrohleea) 17. Trohleea humerală 18. Capitul humeral 19. Epicondilul lateral 20. Fosa
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
aâtului anatomic și posterior; la acest nivel au inserția tendoanele mușchilor supraspinos, subspinos și micul rotund; -mica tuberozitate humerală - trohin (tuberculum minus) situată în afara aâtului anatomic și anterior, inferior; la acest nivel are inserția tendonul mușchiului subscapular; - șanțul bicipital sau culisa bicipitală (sulcus intertubercularis) între cele două tuberozități; pe buza externă a șanțului se inseră tendonul mușchiului mare pectoral în timp ce pe buza internă se inseră tendoanele mușchilor mare dorsal și marele rotund. Corpul humerusului (corpus humeri) are forma unei piramide triunahiulare
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
mușchiului coracobrahial; - capului lung este: la nivelul tuberculului supraglenoidian al omoplatului precum și pe cadrul glenoidian. Tedonul capului lung al mușchiului biceps brahial, după origine urmează un traiect prin interiorul articulației scapulo-humerale, fiind astfel extrasinovial. După traseul intracapsular se exteriorizează prin culisa bicipitală (șanțul intertubercular) fiind acoperit de tendonul mușchiului mare pectoral. Inserția terminală se află la nivelul tuberozității radiale. Raporturi: - în exterior cu: pielea și fascia- brahială; - în profunzime: cu mușchiul coracobrahial, superior și inferior cu mușchiul brahial anterior; între toți
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
care tendoanele își schimbă direcția în traiectul descendent spre picior și au rol important în menținerea în poziția anatomică a acestor tendoane. în traiectul descendent pe care-l urmează trec peste o serie de șanțuri osoase determinând astfel formarea unor culise osteotendinoase prin a căror dedublare se formesză culisele fibroase. După mușchii care trec pe sub ele se descriu: - retinaculul inferior al extensorilor (ligamentul inelar anterior, ligamentul cruciform) dispus pe fața anterioară a piciorului; - retinaculul flexorilor așezat pe partea medială a gâtului
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
spre picior și au rol important în menținerea în poziția anatomică a acestor tendoane. în traiectul descendent pe care-l urmează trec peste o serie de șanțuri osoase determinând astfel formarea unor culise osteotendinoase prin a căror dedublare se formesză culisele fibroase. După mușchii care trec pe sub ele se descriu: - retinaculul inferior al extensorilor (ligamentul inelar anterior, ligamentul cruciform) dispus pe fața anterioară a piciorului; - retinaculul flexorilor așezat pe partea medială a gâtului piciorului, între maleola medială și calcaneu. FASCIILE ȘI
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
interosoasă dorsală acoperă fața dorsală a metatarsienelor și interosoșii dorsali. BURSELE ȘI TECILE SINOVIALE ALE PLANTEI Bursele sinoviale ( bursae synoviales) ale plantei sunt în număr de 28 și sunt indepentente în majoritatea cazurilor. Tecile sinoviale (vaginae synoviales) sunt așezate în culisele fibroase respectiv osteofibroase cu rolul de a proteja tendoanele mușchilor gambei în porțiunea în care acestea își schimbă direcția. Tecile sinoviale sunt structuri anatomice lungi, care depășesc în sus și în jos retinaculele pe sub care trec
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
95 3) Spectacolul personajului 95 2.1. Strategii de identificare: Pariziana că homo ludens 97 2.1.1. Modelul dramatic al românului modern 103 2.1.2. Comedia urbană și Pariziana-spectacol 110 2.1.3. Spectacolul Puterii sau guvernarea din culise 120 2.1.4. Viața că spectacol în scenariul românesc 130 2.2. Stratageme de afirmare ale Parizienei: transcendere a stereotipiei 137 2.2.1. Scene mondene sau aparente ritualizate 141 Scenă la teatru 142 Bălul că spectacol 143 Plimbarea
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
falsității" [v.Giacetti, p.123]. Relațiile sociale, locurile, comportamentele sunt plasate sub semnul aparentei, al măștii. În această lume fiecare își joacă rolul și câștigă, în consecință, cel mai bun actor. Itinerarul personajelor este o cunoaștere a legităților scenei, a culiselor, decorului, precum și a tehnicilor, care preced reprezentarea. Succesul eroului depinde în mare parte de aptitudinile sale de a-si juca rolul 166. Ascensiunea lui Georges Duroy este exemplara sub acest aspect: "Îl connut leș coulisses des théâtres et celles de la
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
este o punere în abis care prefigurează carieră curtezanei în Nana. Concluzia este că limitele între cele două universuri sunt destul de vagi: "Ce monde de théâtre prolongeait le monde réel, dans une farce grave" [Nana, p.147]. Zola pătrunde în culisele actrițelor de meserie și ale virtuții, descoperind contrastul între aparentă și esență lor, ipocrizia persoanelor "comme îl faut", si simulacrele ieftine ale actrițelor. Henri Mitterand [Zola, 1990, p.36-37], exeget consacrat al operei lui Zola, îl compară pe scriitor cu
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
Că o artistă consacrată, ea continuă să joace și în afara teatrului marea comedie a dragostei, pe alte două scene. În apartamentul ei, doar două camere sunt terminate (acelea unde se desfasoara comedia dormitorul și camera de baie). Celelalte servesc drept culise, acolo așteaptă protagoniștii înainte de a intra în scenă. Un alt regizor abil în reprezentarea oferită de Nana admiratorilor săi este servitoarea Zoé, care conduce baletul intrărilor și ieșirilor amanților lui Nana, distribuind rolurile, încercând să evite unele întâlniri nedorite, iar
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
acestui gen: comedia mondenă 195, comedia cotidiană, comedia căsătoriei 196, comedia sentimentelor 197, comedia seducției etc. Toate aceste elemente sunt sugestive pentru ceea ce se poate caracteriza că impresionantă teatralitate a femeii pariziene. 2.1.3. Spectacolul Puterii sau guvernarea din culise Cultură secolelor antecedente favorizează prioritatea puterii, independenței și ambiției, valori ce se răsfrâng și asupra relațiilor dintre bărbați și femei, constituite că relații de subordonare. Bărbatul este, de regulă, asociat cu prioritate rolului public exterior și "material", pe când femeia rolurilor
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
cu condiția ca ea să fie limitată în teritoriu și dependența de bărbat. Această discriminare foarte subtilă este una dintre trăsăturile specifice naționale ale francezilor. Văzută din exterior, lumea franceză proiectează imaginea unei societăți virile, în care femeia rămâne în culise [Sarde, 1983, p.32], chiar și atunci când lucrează în numele partidului (Félicité Rougon) sau în numele interesului de stat (pentru regele Italiei, apoi pentru Ludovic Napoleon) cum este în cazul lui Clorinde. Fiindu-i refuzată preocuparea de social, Pariziana nu se rezumă
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
Fiindu-i refuzată preocuparea de social, Pariziana nu se rezumă totuși doar la preocuparea de individual. Fiindu-i refuzată intrarea oficială, Pariziana sondează multiplele intrări laterale. Parcursul ei este o inițiere în mecanismele ascunse ale societății și puterii. Jocul de culise, punerea la cale a combinațiilor ascunse, a diferitelor scenarii, precum și dominarea subtilă a bărbatului devin specialitatea să. Pariziana știe să deschidă căi noi în citadela masculină, ea aplică o manieră mai mult sau mai putin discretă și elegantă de a
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]