10,969 matches
-
de echipă, atât la unii cât și la ceilalți. Înlăturarea barierelor de comunicare între cadrele didactice și părinții elevilor, între părinți și copiii acestora astfel încât să se creeze un mediu de încredere, echilibrat, în care copilul să se manifeste neîngrădit, cultivarea și dezvoltarea parteneriatului dintre familie și școală. Alături de școală, familia reprezintă un principal instrument de reglare a legăturilor adolescentului cu mediul, ea urmând să contribuie la formarea sentimentului solidarității sociale, în vederea unei corespunzătoare integrări viitoare în mediul profesional și în
COLABORAREA ŞCOALĂ-FAMILIE ÎNTRE DEZIDERAT ŞI REALITATE. In: Arta de a fi părinte by Prof. Nicoleta Prepeliţă () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1388]
-
cunoștințe cât mai mare, ci și de a stimula calitatea de om. Ora de dirigenție este cea în care ne putem apleca asupra acestei laturi. Tot în această oră, se urmărește valorificarea abilităților de inter-relaționare, de asumare a responsabilităților, de cultivare a capacității de a lua o decizie corectă, de descoperire a propriilor interese și aspirații spre formarea școlară și profesională ulterioară. Școala a rămas punctul de pornire al orientării școlare și profesionale prin acțiuni de informare asupra posibilităților de continuare
FAMILIA ŞI ŞCOALA PARTENERI EGALI ÎN EDUCAŢIE. In: Arta de a fi părinte by Claudia Râmpu, Petru Laurenţiu Râmpu () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1400]
-
orientare școlară; d) cunoașterea elevilor; e) evitarea moralizării excesive, plictisitoare și obositoare, bazându-se pe fapte pozitive; f) manifestarea tactului, a discreției, a bunăvoinței și a exigenței principiale; g) aprecierea opiniilor elevilor și ale adulților implicați în procesul educativ; h) cultivarea unui stil ordonat de muncă, folosind instrumente de lucru bine întocmite; i) stabilirea de la început a principiilor, a exigențelor, a regulilor etc.; j) monitorizarea consecventă a respectării regulilor stabilite. Data: Tema/ subiectul: Obiectivul activității: 1. Organizarea clasei în vederea desfășurării activității
Caietul dirigintelui by Elena Calistru, Corina Gheorghiţă, Florin Tătărușanu () [Corola-publishinghouse/Science/399_a_994]
-
serbarea organizată la București, pe 10 Mai 1898, a găzduit un ansamblu de 1.600 voci, alcătuite din reunirea corurilor deja formate la nivelul diverselor școli; În anii următori, creșterea performanțelor muzicale prin organizarea diferitelor concursuri pe teme muzicale și cultivarea cântecelor românești a determinat creșterea nivelului de desfășurare al serbărilor școlare. Un alt motiv de exprimare a bucuriei era și organizarea concursului anual de oină, un sport inventat de români, căruia, prin stabilirea formelor de desfășurare, i s-a imprimat
SĂRBĂTORIREA ZILEI DE 10 MAI ÎN ŞCOALA ROMÂNEASCĂ HARETISTĂ. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by ALINA ŞTEFANIA BRUJA () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1284]
-
unei mișcări naționale”. El se arăta deranjat și de acuzațiile apărute În presa socialistă și cea evreiască, referitoare la propagarea antisemitismului la catedră, justificând faptul că „activitatea sa ca director reclama asigurarea alături de instrucțiunea elevilor și a educațiunii acestora prin cultivarea sentimentului național În școală”. Totodată, el menționa că a recomandat elevilor să nu participe la demonstrația antisemită organizată de studenții ieșeni din 16 mai, precizând că cei trei elevi participanți clandestin la protest au fost sancționați corespunzător regulamentului . În prima
SĂRBĂTORIREA ZILEI DE 10 MAI ÎN ŞCOALA ROMÂNEASCĂ HARETISTĂ. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by ALINA ŞTEFANIA BRUJA () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1284]
-
noi abordări în educație; 5. supraestimarea valorii docimologice a notelor, ca formă supremă și infailibila de evaluare a însușirii de către elevi a cunoștințelor predate. Pe de altă parte, nici eliminarea oricăror standarde și restricții nu este benefică pentru stimularea și cultivarea creativității, deoarece în asemenea condiții elevii devin nesiguri și șovăitori, temându-se tot timpul că riscă să încalce vreo regulă necunoscută. De aceea acțiunile creative din procesul de instrucție trebuie îmbinate cu activități extracurriculare și extrașcolare. Primele trebuie să respecte
CREATIVITATEA ÎN SLUJBA FRUMOSULUI DIN DEŞEURI ŞI MATERIALE RECICLATE. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” ediţia a II-a by Gabriela Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/569_a_894]
-
tranziție aduce după sine separarea locurilor de rezidență de cele dedicate afacerilor, distincția între corporativ și privat etc. (apud So, 1990). Obstacole psihologice, trecerea lor permite dobândirea unui etos spiritual (datoria de a munci conform unei vocații), respingerea magicului și cultivarea unei tensiuni între lumea de aici și dumnezeirea transcendentă (apud So, 1990). În lumina teoriei weberiene, religia este sursa „unui etos spiritual sau sistem central de valori care influențează apoi toate segmentele sociale, însă nu la fel”, cum cred moderniștii
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
instituția politică și instituția familială. Înainte de Războiul Crimeii, din 1852, proporția aceasta în agricultură (ceea ce Marx a numit „coeficientul de exploatare”), între plusvaloare (adică numărul zilelor de clacă - sau „boerescul” - executate anual în folosul proprietarilor) și zilele de muncă pentru cultivarea ogorului propriu (corespondentul salariului), era de 56/84. Prin urmare, muncitorul îi oferea proprietarului 56 de zile într-un an (zilele de clacă) și folosea 84 pentru munca propriului pământ, ceea ce înseamnă un coeficient de exploatare de 56/84 = 0
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
culturi, să gândească critic, să selecteze, să se adapteze și să interpreteze lumea mereu schimbătoare, de a evalua corect valorile morale. Trecerea la o societate bazată pe o reală democrație presupune schimbări în plan intelectual, cognitiv, moral atitudinal și acțional. Cultivarea unui anumit tip comportamental și moral se realizează începând cu primele contacte sociale. Copiii percep ceea ce este în jurul lor, dispun despre reprezentări în mediul natural în care trăiesc și admiră ceea ce îi inconjoară. Școala trebuie să transforme sentimentele de admirație
Educaţia pentru timpul viitor – educaţia pentru mediu. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Florea Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1212]
-
ca: “ Plantele si folosirea lor în alimentație”; “De ce au nevoie plantele”; “De la bobul de grâu la pâinea calda”; “Drumul seminței către plantă”; “Alimentația sănătoasă”; “Lactateleun meniu sănătos pentru un corp sănătos”; “Fii atent ce lapte bei”; “Cerealele și alimentația”; “Leguminoasele cultivare și utilizare” ș.a. “*” Dezbateri. Teme interesnte de dezbătut, pornesc de la cele aflate din emisiuni pe posturile stiințifice “Discovery”, “Animal planet”, “National Geografic” și subiectele sunt disecate până la epuizare. Profesorii au rolul de moderator, de a pastra caracterul științific al dezbaterii
Educaţia ecologică în viziune interdisciplinară. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Tanasă Radu Bogdan () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1230]
-
de Externe, Domnului von Bülow de către subsemnatul [Alexandru Beldiman] la 4 mai 1898, după ce, În convorbirile anterioare, se discutase amănunțit conținutul de bază al memoriului și fusese aprobat de Secretarul de Stat). „[...] În relațiile României cu Tripla Alianță, este prioritară cultivarea relațiilor totalmente extraordinare cu Germania. Nu e În interesul nici al germanilor, nici al românilor ca centrul de greutate al relațiilor noastre cu Tripla Alianță să se deplaseze de la Berlin, unde au fost Întemeiate, la Viena. Nici nu ar fi
DIPLOMAȚIA VECHIULUI REGAT, 1878-1914: MANAGEMENT, OBIECTIVE, EVOLUȚIE. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by RUDOLF DINU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1260]
-
urma o normă morală, copilul trebuie să fie conștient de ea și, mai mult, să o aibă bine întipărită în „tabla de valori” pe care o acceptă de bunăvoie și o urmează. Prin urmare, începutul eliminării unui defect moral este cultivarea respectului față de alții la copil. Copilul trebuie să știe că un om, chiar dacă greșește public, greșeala lui nu-i răpește dreptul la respect, ca om. În astfel de situații, nu urâm omul, ci greșeala săvârșită de omul respectiv. „Copilul educat
Bunicii ca părinţi de substituţie by Mariana Carcea, Ana Haraga, Didita Luchian () [Corola-publishinghouse/Science/393_a_761]
-
Lectura cărților constituie o activitate fundamentală pentru întreținerea condiției intelectuale, îmbogățirea cunoștințelor și a limbajului, pentru cunoaștera indirectă a diferitelor universuri și realități. Unul din obiectivele fundamentale ale limbii romane, ca disciplină școlară la clasele mici, o constituie formarea și cultivarea gustului pentru citit, pentru lectură, iar cartea trebuie să devină „prietenul” lor nedespărțit. Mai mult decat oricare din tehnicile audio vizualului prin care sunt vehiculate valorile culturii, lectura cărții oferă celui care o parcurge, pe langă satisfacțiile ce le aduce
Cartea mea de lectură by Mariana Bordeianu () [Corola-publishinghouse/Science/559_a_873]
-
armonioase a corpului. 3. Extinderea fondului de deprinderi motrice și creșterea priceperilor de utilizare a acestora în acțiuni variante. 4. Creșterea indicilor calităților motrice și a capacității de manifestare a acestora pe parcursul exersării și în formele de generalizare - aplicare. 5. Cultivarea pasiunii pentru practicarea jocurilor dinamice, probelor și ramurilor de sport predate, sub formă de întrecere, în lecții și în timpul liber. 6. Consolidarea cunoștințelor și deprinderilor de igienă specifică educației fizice în concordanță cu condițiile variate ale mediului înconjurător. 7. Educarea
BAZELE GENERALE ALE BASCHETULUI. In: BAZELE GENERALE ALE BASCHETULUI by CĂTĂLIN CIOCAN () [Corola-publishinghouse/Science/360_a_642]
-
cunoștințelor și deprinderilor de igienă specifică educației fizice în concordanță cu condițiile variate ale mediului înconjurător. 7. Educarea obișnuinței elevilor de a depune eforturi sistematice, de a acționa individual și în grup cu voință și perseverență, în dorința de autodepășire. Cultivarea spiritului de respect față de reguli, parteneri, adversari. 8. Stimularea motivației și interesului pentru practicarea independentă a exercițiilor fizice, a jocurilor, activităților sportive și turistice. Dacă acestea sunt obiectivele educației fizice la clasele respective, atunci întregul proces de învățământ desfășurat la
BAZELE GENERALE ALE BASCHETULUI. In: BAZELE GENERALE ALE BASCHETULUI by CĂTĂLIN CIOCAN () [Corola-publishinghouse/Science/360_a_642]
-
corpului. Obiectivul nr. 2: Extinderea fondului de deprinderi motrice și creșterea priceperilor utilizare a acestora în activități variate. Obiectivul nr. 3: Creșterea indicilor calităților motrice și a capacității de manifestare acestora pe parcursul exersării și în forme generalizate. Obiectivul nr. 4: Cultivarea pasiunii pentru practicarea jocurilor dinamice, probelor ramurilor de sport predate sub formă de întrecere în lecții și în afara lor. Obiectivul nr. 5: Consolidarea cunoștințelor și deprinderilor de igienă specifice educației fizice în concordanță cu condițiile variate de mediu înconjurător. Obiectivul
BAZELE GENERALE ALE BASCHETULUI. In: BAZELE GENERALE ALE BASCHETULUI by CĂTĂLIN CIOCAN () [Corola-publishinghouse/Science/360_a_642]
-
deprinderilor de igienă specifice educației fizice în concordanță cu condițiile variate de mediu înconjurător. Obiectivul nr. 6: Educarea obișnuinței elevilor de a depune eforturi sistematice, de a acționa individual și în grup, cu voință și perseverență în dorința de autodepășire. Cultivarea spiritului de respect față de reguli, parteneri, adversari. Obiectivul nr. 7: Stimularea motivației și interesului pentru practicarea independentă a educației fizice, jocurilor, activităților sportive și turistice. După cum se poate constata, jocul de baschet, respectiv minibaschet, la clasele a III-a și
BAZELE GENERALE ALE BASCHETULUI. In: BAZELE GENERALE ALE BASCHETULUI by CĂTĂLIN CIOCAN () [Corola-publishinghouse/Science/360_a_642]
-
la influența preponderentă a reprezentanților populației românești din ținut În organele autoadministrării locale. Programul partidului mai revendica introducerea limbii materne În școlile primare, precum și elaborarea minuțioasă a concepției privind chestiunea instruirii, În general, a „tinerei generații a băștinașilor basarabeni” prin „cultivarea rațională a bunăstării populare și instituirea unor asemenea instituții de Învățământ mediu și superior care ar deveni realmente peieniere ale muncii și cunoștințelor” <ref id="101"> 101 Ibidem, f. 2.</ref>. Realizarea principalelor sarcini, schițate În acest program, avea să
MIŞCAREA NAȚIONALĂ A ROMÂNILOR BASARABENI ÎN TIMPUL DOMNIEI LUI CAROL I. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by ION VARTA () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1255]
-
au importanță următoarele aspecte (M. Tramer): - apariția și fixarea unor semne psihopatice prin imitația formelor de comportament psihopatic ale anturajului (reacții de imitare), - consolidarea reacțiilor de negativism care se pot repeta datorită unor situații particulare (reacții de protest, de opoziție), - cultivarea directă și fixarea prin intermediul anturajului a unor reacții psihopatice la adolescent. Literatura pedagogică și psihopedagogică subliniază influența factorilor formativ-educativi, cu rol primordial; raportul dintre „modelele de educație” și „personalitățile psihopatice”. Este subliniat ca un important factor de risc, prezența și
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
exterioară, care se va adânci progresiv, declanșând conflicte sau chiar acte de agresivitate antisocială. Regresiunea personalității Starea de tensiune psihică duce, în timp, la o epuizare internă a forței psihice a bolnavului, precum și la o îngustare și sărăcire intelectuală prin cultivarea exclusivă a preocupărilor delirante. În timp, delirul își pierde din intensitate, se estompează ca și activitatea generală a bolnavului. Acesta devine apatic, indiferent, inactiv. Interesul pentru „marile probleme” care-l preocupau înainte se reduce sau, dimpotrivă, asistăm la o „retragere
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
circumstanțe, este incapabil să realizeze ceva util. În cazul acesta, căutarea fericirii eșuează în vagabondaj. Viața medie este modelul de viață care se consideră a fi cea reușită. Ea constă dintr-o administrare corectă, echilibrată, a propriei sale vieți, prin cultivarea valorilor pozitive, în mod selectiv, și prin apărarea lor. Ea este tipul de viață echilibrată, egală, morală. Viața devotată sau de devoțiune are în plus față de viața medie dăruirea de sine, spiritul de sacrificiu pentru un ideal care depășește persoana
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
interioară a persoanei, slăbirea acesteia, dependență și pasivitate; discontinuitatea conștiințelor, a responsabilității, imaturitate și regresiune; caracterul superficial al emoțiilor și sentimentelor, epuizare, pierderea capacității creatoare, a inițiativei; slăbirea sentimentelor altruiste, de compasiune, milă și solidaritate afectivă; ]nchiderea în sine egocentrică, cultivarea intereselor egoiste materiale, duritate, agresivitate etc.; transformată într-un „automat uman”, persoana va deveni ușor manipulabilă, sugestibilă, sensibilă la efectele propagandei, ale mass-mediei, pierzându-și identitatea și valoarea. Criza psiho-socială Pe fondul transformărilor sociale și istorice se profilează tabloul unei
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
rău, conduite și acțiuni care generează dezechilibrul, produc stagnarea, regresul, crizele anemice și psihozele colective. Orice tendință de a crea o societate perfectă sau perfectibilă este o utopie sortită de la început eșecului. Societatea trebuie controlată și sprijinită de stat prin cultivarea valorilor moral-spirituale și culturale, a conduitelor pozitive, menținerea unui stil de viață normal, echilibrat; stimularea membrilor societății prin educație, cultură, instrucție; formarea de personalități normale, de caractere responsabile; reprimarea actelor sau tendințelor antisociale sau prevenirea lor prin întărirea rolului instituțiilor
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
, publicație apărută la Satu Mare, lunar, din februarie până în iunie 1921. Director: Dariu Pop. Lipsită de pretenții, subintitulată „Revistă pentru toți”, Ț. de S. intenționează să fie doar „o vetrișoară” pentru cultivarea limbii și a datinilor străbune, adresându-se deopotrivă „aceluia care ară brazda în pământ și aceluia care ară brazda pe hârtie”. Se publică sau se reproduc versuri (I. Radu, V. Săiniceanu, G. Tutoveanu, St. O. Iosif) și proză (A. Davidescu
ŢARA DE SUS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290064_a_291393]
-
comitet. Director: N. N. Vasiliu; secretar de redacție: G. V. Botez, apoi Gh. D. Rânzescu. Într-un moment pe care îl crede de „îmbolnăvire a sufletului național”, redacția își propune realizarea ideii de unitate culturală, prin educația celor mulți și prin cultivarea tradițiilor strămoșești. În sumar intră versuri de Zaharia Stancu, Radu Gyr, Petre Strihan, I. Valerian, George A. Petre, G. Tutoveanu, Vintilă Russu-Șirianu, Mircea Pavelescu, Ioan I. Ciorănescu, George Pallady, D. Iov, George Talaz, G. Boldea, Al. T. Stamatiad, F. Aderca
ŢARA DE JOS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290063_a_291392]