4,292 matches
-
1658), societ??ile savante (Societatea Anticarilor, 1707) ?i revistele: �Archeologie� (1770). Acest medievism, care preg?te?te lucr?rile de istorie ale secolului al XIX-lea despre Evul Mediu, conduc, c?tre 1750, la o arhitectur? pitoreasc?. H. Walpole, diletant cultivat, pune s? i se construiasc? Strawberry Hill (1753), un conac �gotic� imit�nd cu rigurozitate Antichitatea. W. Beckford, personalitate singular?, purtat de gustul ?i de misticismul s?u, �i comand? lui J. Wyatt, cunoscut pentru eclectismul s?u virtuos, Fonthill
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
ia arhitectural? a stilului Art noveau se �ntinde pe vreo 15 ani, �n timpul deceniilor 1890 ?i 1900. Ea este �nf?ptuirea unor arhitec?i n?scu?i �n cea mai mare parte �n anii 1860. La Bruxelles, �ntr-un mediu cultivat, influen?at de rea-liz?rile engleze?ți �n materie de cadru de via??, V. Horta (1861-1947) construie?te numeroase locuin?e � casă Tassel (1893), hotelul Solvay (1895) � al c?ror spa?iu interior este o continuitate ritmic? ce integreaz? structura
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
și manifestări, o subordonare a aspectelor secundare celor care servesc orientarea (este vorba de dezvoltarea motivației, precizarea aspirațiilor, a modelelor care pot facilita adaptarea și integrarea). Elementele concrete ale personalității (însușiri, capacități, aptitudini, abilități) se cer a fi formate, stimulate, cultivate, urmărite, pentru a facilita adaptarea integrarea. Ca proces, integrarea este complexă, dinamică și constă într-un ansamblu de mecanisme și operații care pregătesc, finalizează și desăvârșesc acțiunea propriu-zisă. Etapele, nivelurile proceselor de reglare și autoreglare în sistem sunt în atenția
Psihopedagogia persoanelor cu cerinţe speciale: strategii diferenţiate şi incluzive în educaţie by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/874_a_1657]
-
studiu individual eficient este necesară formarea deprinderilor de studiu prin organizarea muncii de învățare. Cadrele didactice se străduiesc să trezească interesul elevilor pentru domeniile în care sunt specialiști. Acest interes inițial trezit de profesor nu este suficient, el trebuie întreținut, cultivat, sporit, prin efort propriu. Concluziile și observațiile actuale arată supraîncărcarea accentuată a elevilor generată de explozia informațională, dar mai ales de lipsa metodelor și tehnicilor de muncă intelectuală și gradul scăzut de organizare și esențializare a cunoștințelor în planurile și
Caleidoscop by Viorica Maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91784_a_93515]
-
festivae Vick., Trissolcus semistriatus Nees. Dintre aceste specii, Trissolcus simoni Mayr. poate parazita până la 80 % din totalul ouălor depuse de Eurydema ornatum L. Plante atacate și mod de dăunare Produc pagube adulții și larvele, care atacă diferite specii de crucifere cultivate și spontane, care înțeapă și sug conținutul celular din țesuturi. În locurile de atac apar pete de culoare galbenă-pal, iar țesuturile se necrozează. La atacuri puternice, petele pot cuprinde tot limbul foliar, iar procesele fiziologice sunt stânjenite, iar plantele se
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
aripi. Masculul are 1,49 - 1,54 mm lungime și prezintă senzori pe articolele III, IV și V ale antenelor. Biologie. Iernează în stadiul de ou depus în toamnă de femela amfigonă pe tulpinile sau pețiolul frunzelor diferitelor plante crucifere cultivate sau spontane. Primăvara, la sfârșitul lunii martie sau la începutul lunii aprilie, din ouă apar larve, care în câteva zile ajung la maturitate. Fundatrixul se înmulțește pe cale partenogenetică vivipară, dând naștere la virginogene nearipate, care colonizează frunzele de varză timpurie
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
șiștave. În anii de invazie se pot înregistra pagube de până la 2040 %, dacă nu se aplică măsuri corespunzătoare de combatere. În literatura de specialitate sunt menționate 47 de specii de plante gazdă ale păduchelui cenușiu al verzei. Atacă atât cruciferele cultivate, cât și cele spontane. Dintre cruciferele spontane, numai rapița sălbatică s-a dovedit o bună plantă gazdă pentru înmulțirea păduchelui. Nici un soi de varză nu prezintă rezistență față de atacul acestui dăunător (fig. 5 d). La seminceri, când atacul se produce
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
în stratul superficial al solului. Are o generație pe an. Adulții părăsesc locurile de hibernare primăvara devreme, la sfârșitul lunii martie sau începutul lunii aprilie. Ei se hrănesc pe diferite crucifere spontane (muștar, rapiță sălbatică etc.), apoi trec pe crucifere cultivate (răsaduri de varză și conopidă sau pe ridichi, hrean etc.). Adulții sunt activi în zilele însorite și călduroase, iar în zilele înnorate și ploioase se ascund în diferite locuri adăpostite sau în pământ. Ouăle sunt depuse izolat sau în grupe
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
albă; capul este brun. Biologie. Iernează în stadiul de adult în straturile superficiale ale solului și are o generație pe an. În luna mai, adulții părăsesc locurile de hibernare și se hrănesc timp de 4050 zile pe crucifere spontane și cultivate, frecvent pe semincerii de varză și conopidă. După împerechere, femelele depun ouăle pe silicve, în mici cavități roase cu ajutorul rostrului. Intr-o cavitate este depus un singur ou. O femelă poate depune 35 - 40 de ouă. Larvele care apar, pătrund
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
durează 8 - 12 zile, iar adulții apar eșalonat și apoi se retrag pentru iernat. Gărgărița albastră a verzei prezintă puțini paraziți, printre care și Bracon variator Nees. Plante atacate și mod de dăunare. Atacă diferite specii de crucifere spontane și cultivate. Produce pagube la varză, conopidă, gulie, ridichi etc. Adulții rod frunzele de la margini către interior, distrugând aparatul foliar. Larvele pătrund în tulpini unde rod galerii. S-a stabilit că o densitate de 1 - 3 larve pe plantă determină oprirea creșterii
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
pete negre (fig. 15 c). Biologie și ecologie. Prezintă 3 - 4 generații pe an și iernează în stadiul de crisalidă. Primăvara, la sfârșitul lunii aprilie sau începutul lunii mai apar adulții. După împerechere ouăle sunt depuse pe frunzele diferitelor crucifere cultivate și spontane, izolat. Plante atacate și mod de dăunare. Atacă varza, conopida, rapița și unele crucifere sălbatice. Populația de Pieris rapae L. este atacată de un număr mare de specii parazitoide fiind comune pentru Pieris brassicae și Pieris napi L.
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
Oxytelus insectatus L., Paederus fuscipes Curt., Staphylinus caesareus Ced., Tachyporus nitidulatus F. etc. Dintre paraziți, importanță economică prezintă speciile: Phygadenon vagatus Grav., Stilpnus gagates Grav., Orthocentrus radialis Grav. etc. Plante atacate și mod de dăunare Larvele atacă cruciferele spontane și cultivate: varza, conopida, ridichile, rapița, muștarul etc. Larvele rod galerii în rădăcină și în zona coletului. Atacul începe uneori chiar din faza de răsad sau după plantare. Atacul devine evident după 25 - 30 de zile de la infestare. Frunzele au o culoare
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
determină putrezirea acestora. Pagubele cele mai mari se înregistrează în primăvară la culturile de varză extratimpurie și timpurie. S-a constatat că frecvența și intensitatea atacului sunt determinate de unii factori, cum ar fi: tipul și structura solului, rezistența soiurilor cultivate, modul de irigare etc. Astfel, pentru depunerea ouălor, femelele preferă soiurile bine structurate, afânate și bogate în substanțe organice. Soiurile care imediat după plantarea răsadurilor, au o creștere rapidă, iar țesuturile din zona coletului se lignitifică, sunt rezistente la atacul
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
3 generații pe an. Activează în timpul nopții, iar ziua se retrag în straturile superficiale ale solului, preferând locurile umbrite și umede. Plante atacate și mod de dăunare. Este un dăunător polifag, ce atacă peste 140 specii de plante spontane și cultivate. Sunt preferate următoarele specii de legume: salata, varza, conopida, tomatele, castraveții, dovleceii, morcovul, ștevia etc. Atacul se manifestă în vetre, atât pe organele subterane, cât și pe frunze. Sunt preferate plantele tinere. Larvele și adulții rod frunzele din care nu
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
Acari, familia Tetranychidae Sin: Tetranychus althea Hamst., Tetranychus telarius L., Tetranychus sambuci Koch., Tetranychus bimaculatus Har., Tetranychus cucurbitacearum Sayed, Acarus cinnabarinus Boisd. Răspândire. Este prezent în toate continentele, fiind considerat ca unul din cei mai importanți dăunători la numeroase plante cultivate. Arealul mare de răspândire se explică prin următorii factori: o gradul înalt de polifagie; o capacitate de a se adapta ușor la condițiile variate de mediu; o plasticitatea ecologică deosebită cu care reacționează la acțiunea factorilor tehnici la aplicarea tratamentelor
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
după recoltare, pe sub scoarța pomilor și a arbuștilor, în frunzarul pădurilor. Prezintă 6 - 10 generații pe an. În primăvară, când temperatura aerului depășește 100 C, femelele părăsesc locurile de hibernare și încep să se hrănească pe diferite plante spontane sau cultivate. Femelele depun ouăle pe partea inferioară a frunzelor. O femelă poate depune 80 - 150 de ouă. Incubația durează 5 - 7 zile. Dezvoltarea larvară durează 10 - 15 zile. Larvele mature se transformă în protonimfe și apoi deutonimfe, după care apar adulții
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
transformă în protonimfe și apoi deutonimfe, după care apar adulții. Factorii care limitează populațiile de Tetranychus usticae Koch. sunt prezentați în fig. 21. Plante atacate și mod de dăunare. Este un dăunător polifag, ce atacă peste 100 specii de plante cultivate și spontane ce aparțin la diferite familii botanice. La legume, acarianul roșu comun este întâlnit în câmp, solarii și sere. Atacă în special pătlăgelele vinete, tomatele, ardeiul, dovleceii, pepenii verzi și galbeni, bamele, bobul etc. Adulții și larvele colonizează partea
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
excremente mucilaginoase. Capul și toracele brun-negricios. Biologie. Iernează în stadiul de adult în sol, la 5 - 6 cm adâncime. Are două generații pe an. În luna mai, adulții părăsesc locurile de hibernare și se hrănesc cu frunzele plantelor spontane și cultivate. Are loc împerecherea, iar femela depune ouăle de-a lungul nervurilor frunzelor de ceapă. O femelă depune 60 - 80 de ouă. Incubația durează 6 - 10 zile. Larvele care apar, se dezvoltă 20 - 30 zile, după care se retrag în sol
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
unde într-o celulă de pământ, se transformă în pupe. Noii adulți apar în iunie - iulie și dau naștere la cea de-a doua generație. Plante atacate și mod de dăunare. Este un dăunător oligofag, ce atacă specii de liliacee cultivate și spontane. Pagubele cele mai mari se înregistrează în culturile de ceapă și usturoi. Adulții rod frunzele și inflorescențele, iar larvele se hrănesc cu parenchimul frunzelor. La exterior, frunzele sunt roase sub forma unor dungi longitudinale între nervuri, iar în
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
pe diferite specii de cartof sălbatic (Solanum demissum; S. rostrum, S. caroliense etc.), mai ales în podișurile înalte din Colorado, de unde și denumirea de gândac din Colorado. În a doua jumătate a secolului al XIXlea, când s-a introdus cartoful cultivat (Solanum tuberosum) în regiunile nord-americane, gândacul a trecut de pe plantele spontane pe noua specie de cartof, a dus la înmulțirea în masă a gândacului, ajungând într-un timp relativ scurt (25 ani) până la coastele Oceanului Atlantic. În Europa, acest dăunător a
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
210C. La majoritatea insectelor copulația începe încă din vară, înainte de intrarea în hibernare și se continuă la apariția lor în primăvară. Ouăle sunt depuse în grupe (62 - 95 la ouă) pe partea inferioară a frunzelor de cartof sau alte solanacee cultivate și spontane: tomate, pătlăgele vinete, măselariță sau pe diferite buruieni din culturile de cartof sau chiar pe sol, în jurul plantelor de cartof etc. O femelă poate să depună până la 2000 ouă, iar după unii autori, până la 3000 (3096 ouă după
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
Berg., Bacillus cereus Fr., Bacillus mycoides Flugge și mai ales ciuperca Beauveria brassiana Vuill. (la larve, pupe și adulți). Plante atacate și mod de dăunare Gândacul din Colorado este un dăunător specific plantelor din familia Solanaceae, atacând specii spontane și cultivate :ciumăfaia, zârna, măselarița, mătrăguna, tomatele, pătlăgelele vinete etc., producând pagubele cele mai mari la cartof. Adulții rod frunzele sub formă de perforații neregulate. În unii ani, adulții care apar în vară, când nu mai găsesc plante verzi pentru hrană, atacă
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
Rhogas dimidiatus Spin., Rhogas rossicus Kok., Rhogas testaceus F., Macrocentrus collaris Spin., Chelonus annulipes Wesm., Chelomus oculaator Nees., Microplitis rufiventris Wesm. Plante atacate și mod de dăunare. Omida fructelor este un dăunător polifag ce atacă peste 120 specii de plante cultivate și spontane: porumbul, soia, bumbacul, ricinul, tomatele, ardeiul, pătlăgelele vinete, fasolea, mazărea, năutul, bobul, bamele, măselarița etc. În primele vârste omizile rod epiderma și parenchimul frunzelor, producând perforații ovale. La atac puternic, plantele pot fi parțial defoliate. Începând din vârsta
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
nocturn și se hrănesc cu nectarul florilor. În timpul zilei adulții stau ascunși la baza plantelor și sub bulgării de pământ. Împerecherea are loc imediat după începerea zborului și durează 8 - 10 zile. Ouăle sunt depuse pe diferite plante spontane și cultivate, în locurile cu umiditate mai ridicată. Apar larvele, care în primele patru vârste sunt diurne și se hrănesc cu țesuturile de pe partea inferioară a frunzelor. Apoi larvele se retrag în sol, la 3 - 4 cm adâncime, unde rod tulpinile la
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
excremente mucilaginoase. Capul și toracele brun-negricios. Biologie. Iernează în stadiul de adult în sol, la 5 - 6 cm adâncime. Are două generații pe an. În luna mai, adulții părăsesc locurile de hibernare și se hrănesc cu frunzele plantelor spontane și cultivate. Are loc împerecherea, iar femela depune ouăle de-a lungul nervurilor frunzelor de ceapă. O femelă depune 60 - 80 de ouă. Incubația durează 6 - 10 zile. Larvele care apar, se dezvoltă 20 - 30 zile, după care se retrag în sol
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]