139,341 matches
-
Daniel Cristea-Enache De o bună bucată de vreme, e nevoie să-ți lărgești mult urechea și să-ți ascuți auzul pentru a afla - în vesela noastră hărmălaie (sub)culturală - ceva despre Ion Gheorghe. Un poet important, de care istoria liricii postbelice nu poate face abstracție, dar care a devenit aproape invizibil, o vagă siluetă de aer în peisajul actual. Rareori mai este amintit în câte o evocare nostalgică a
Roșu vertical by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11456_a_12781]
-
Daniel Cristea-Enache Există în structura creativă și comportamentală a lui Marin Mincu (poet, prozator, eseist, traducător, critic literar, publicist și semiotician, director de editură și de revistă culturală, conducător de cenaclu) ceva excesiv, o consistentă vanitate care merge, până la un punct, alături de orgoliul scriitoricesc, pentru a-l substitui apoi și a se prezenta ca o caricatură a lui. Foarte atent la receptarea operei sale, pe toate laturile acesteia
Bietul Dracula by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11478_a_12803]
-
o și mai mare distanță - perimetrul scriptural al lui Marin Mincu. Și e realmente păcat că s-a ajuns la această situație, fiindcă autorul cu pricina, în pofida unor defecte ușor de sesizat și penalizat, are merite reale în spațiul nostru cultural. E bine așadar să-i curățăm cărțile de rășina secretată, pe cât de neplăcută la atingere, pe atât de inflamabilă; și să le analizăm, așa zicând, în vid, făcând abstracție de omul imposibil care le-a produs. Problema este că vanitățile
Bietul Dracula by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11478_a_12803]
-
Cristian Tudor Popescu sau Ion Cristoiu. Dar aparițiile în asemenea emisuni și în presa scrisă a unor gînditori care să comenteze marile teme ale momentului din perspectiva învățăturii creștine ar fi fost mai mult decît necesare. Cel mai mare cîștig cultural de după căderea regimului comunist îl consituie, la noi, apariția unui formidabil grup de gînditori teologi. Cristian Bădiliță, Adrian Papahagi, Petre Guran și Mihail Neamțu sînt cu toții oameni tineri, absolvenți ai unor universități de prestigiu din Europa Occidentală, vorbitori de limbi
Aggiornamento în ortodoxie by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11473_a_12798]
-
să deranjeze unele spirite care s-au simțit atinse, necum să convingă sau măcar să dea de gîndit marelui public. Cel mai activ membru al acestui ,club select", Cristian Bădiliță, a publicat în revistele literare mai multe articole despre nivelul vieții culturale românești, a scos și cîteva cărți admirabile, a reușit să enerveze pe mulți clasici în devenire, dar una peste alta, audiența sa a fost una nemeritat de mică. Ideilor sale li s-a răspuns cel mai adesea cu pamflet sau
Aggiornamento în ortodoxie by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11473_a_12798]
-
cultului ortodox, cartea lui Mihail Neamțu grupează tematic mai multe eseuri de filozofie și teologie, exerciții de admirație pentru opera și viața unor monahi și chiar luări de poziție în chestiuni dintre cele mai diverse aflate în dezbatere (de la viața culturală, pînă la fotbal). Sprit deschis și om al timpului său, Mihail Neamțu vorbește cu egală competență despre Kirkegaard și despre Părinții Bisericii, glosează cu aceeași plăcere despre Evagrie Ponticul și despre meciurile de fotbal de la televizor, știe să tragă învățături
Aggiornamento în ortodoxie by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11473_a_12798]
-
după aceasta și intitulată Imperiul sentimentelor). Oricum, din creația acestui regizor, cinefilul român are la dispoziție doar Tabu, în format video. Ca să fiu sinceră, e o doză de eroare în a-l face pe Oshima regizor. Omul are o platformă culturală, iar regia e doar o fațetă a ei, deși cu ajutorul ei a devenit purtătorul de cuvânt al avangardei japoneze din anii '60. Imperiul simțurilor nu e prima peliculă în care Oshima flirtează cu genul porno - japonez, cunoscut ca "filmul roz
Trei, Doamne, și toate trei bune by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/11483_a_12808]
-
incredibilă volume întregi; și cum terminau un volum, îl și aruncau spre alții, ca la o șarjă pe linia de trei sferturi la rugbi, să se bucure și ei; splendid exemplu de altruism; sigur, în această vastă operație de schimburi culturale s-a mai întâmplat ca unele cărți să cadă pe jos, să fie călcate în picioare; dar asta nu contează, scopul a fost nobil. Se zice că o circulară internă i-a îndemnat pe membrii de partid să copieze texte
Metrul cub de cultură by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/11471_a_12796]
-
l-a relatat chiar Bernea). Expoziția a stârnit nedumerire. Nu în presă, unde subiectul în esență a fost ocolit, ca un rău despre care e mai elegant și mai colegial să nu se vorbească, ci în aparté-urile din culisele vieții culturale, unde dezaprobarea cea mai categorică a avut de înfruntat aderențe manifestate cu un entuziasm întrucâtva timid, pentru că e mai ușor să conceptualizezi dezacordul rațional decât acordul sensibil, deși, în cazul de față, ambele sintagme își pot împrumuta cu aceeași dezinvoltură
Paul Gherasim a împlinit 80 de ani! by George Radu () [Corola-journal/Journalistic/11464_a_12789]
-
secvențe sonore magice declanșează, într-o stranie incantație de dicționar,ezoteric, explorări inițiatice prin memoria inconștientă a limbajului. Se conturează astfel harta cu mai multe dimensiuni (geologice, topografice, mediumnice, de breviar suprarealist) a unui spațiu dincolo de orice convenție și amprentă culturală, un spațiu suprafantezist al unei pseudomitologii unice, cumva epifanice. Asocierile surprinzătoare, eufonice, viziunile feerice și vaporoase ale imaginarului glacial & incandescent alternează în ritmul unei dense secvențialități care creează, la nivel lingvistic, un efect iluzoriu de sens. Textele trebuie ,decriptate" la
Spre Graalul suprarealismului by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11474_a_12799]
-
intenția de a realiza comentarii din perspective multiple: ,ar fi o greșeală de neiertat, dacă o singură disciplină n-ar fi chemată să-și dea contribuția la elucidarea textului din 1688, la preistoria sau influența sa, precum și la toate problemele culturale legate de scriptura de acum 300 de ani" - mai nota Paul Miron în 1984, cu gândul că ,o asemenea operă uriașă nu se întreprinde decât o dată la secole". A fost nevoie de o redimensionare a proiectului, centrat ulterior, adică în
Filologie savantă by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11479_a_12804]
-
se întreprinde decât o dată la secole". A fost nevoie de o redimensionare a proiectului, centrat ulterior, adică în formula ieșeană a cărei editare a început în 1988, mai mult pe partea filologică de editare a textului, renunțând la alte obiective culturale, prea ambițioase. Rezultatul rămâne însă tot ,o operă uriașă", un monument de erudiție filologică și savanterie culturală. Iar asemenea performanțe nu pot fi decât fructul muncii unor specialiști devotați. Pentru a da o idee de munca enormă încorporată în acest
Filologie savantă by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11479_a_12804]
-
în formula ieșeană a cărei editare a început în 1988, mai mult pe partea filologică de editare a textului, renunțând la alte obiective culturale, prea ambițioase. Rezultatul rămâne însă tot ,o operă uriașă", un monument de erudiție filologică și savanterie culturală. Iar asemenea performanțe nu pot fi decât fructul muncii unor specialiști devotați. Pentru a da o idee de munca enormă încorporată în acest proiect, am să încerc o descriere sumară a structurii unui volum, aceeași de la unul la altul, cum
Filologie savantă by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11479_a_12804]
-
posibilă apariția acestei lucrări. Termenii de erudiție și filologie savantă, pe care, în alte împrejurări, îi folosim cu ușurință și fără suficientă acoperire, sunt aici foarte potriviți, pentru a caracteriza un volum imens de cercetare, orientat în mai multe direcții culturale. Colaborarea dintre Universitățile din Iași și Freiburg realizează o mare izbândă filologică în editarea pe capitole a Bibliei din 1688, în paralel cu alte două manuscrise de epocă. Universitatea ,Al. I. Cuza" Iași, Albert-Ludwigs-Universität Freiburg, Monumenta Linguae Dacoromanorum. Biblia 1688
Filologie savantă by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11479_a_12804]
-
-R.Patapievici, confirmă faptul, prezentînd extrase din dosar și nu avem cum să respingem ceva ce ni se probează cu documente. Ne punem totuși întrebarea: cum cineva șantajabil prin dosar, ca Doinaș, nu a putut fi împiedicat să critice politica culturală a regimului și chiar să se alăture unor acțiuni de protest cu miză care depășea culturalul? A fost unul din semnatarii scrisorii de susținere a lui Mircea Dinescu, disidentul arestat la domiciliu. Dar încă mai înainte a comis Doinaș acte
Cine pe cine acuză? by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/11489_a_12814]
-
ni se probează cu documente. Ne punem totuși întrebarea: cum cineva șantajabil prin dosar, ca Doinaș, nu a putut fi împiedicat să critice politica culturală a regimului și chiar să se alăture unor acțiuni de protest cu miză care depășea culturalul? A fost unul din semnatarii scrisorii de susținere a lui Mircea Dinescu, disidentul arestat la domiciliu. Dar încă mai înainte a comis Doinaș acte de recalcitranță. Ne amintim că în 1978, la Colocviul Național de Poezie de la Iași, a rostit
Cine pe cine acuză? by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/11489_a_12814]
-
discurs care a pus pe jar autoritățile, criticând inflația de lirică așa-zis patriotică și deprofesionalizarea poeților care făceau oficii de propagandă. Fără să le fi numit, Doinaș polemiza străveziu cu Tezele din Iulie ale lui Ceaușescu și cu revoluția culturală a acestuia. Mai târziu, în ședințele de Consiliu de la Uniune și la Conferința din 1981, Doinaș a fost critic până la vehemență față de linia ideologică oficială. Cum de îndrăznea, dacă se știa vulnerabil? Sau îi conferea protecție tocmai angajamentul de informator
Cine pe cine acuză? by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/11489_a_12814]
-
ce se spune despre Buzura în aceeași Carte albă a Securității (vol. ,Istorii literare și artistice", doc. 275): ,Augustin Buzura este lucrat prin D.U.I. de către Securitatea județului Cluj, fiind semnalat cu aprecieri și comentarii necorespunzătoare referitor la politica culturală a partidului și statului. Are multe relații în mediul scriitoricesc din București, inclusiv cu elemente lucrate prin forme organizate de către noi sau luate în control, printre care și Eugen Simion, Dorin Tudoran, Nicolae Manolescu și alții". Așadar, ca în cunoscuta
Cine pe cine acuză? by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/11489_a_12814]
-
multitudinea perifrazelor de viitor în limba română veche - tipurile voi socoti, va să aibă, oi putea, am a bea, are să caute, va fi așteptînd etc. Nu o dată, descrierea riguroasă a trăsăturilor strict lingvistice se deschide către ipoteze tentante, în zona culturală și de istorie a mentalităților. De pildă, extinderea pluralului la substantive defective și abstracte este văzută ca o tendință de regularizare a sistemului, dar și ca ilustrînd ,o modificare a modului de înțelegere a lumii", o tendință spre relativism: ,pluralul
Despre schimbarea lingvistică by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11500_a_12825]
-
română o ediție completă, sistematică și, dacă s-ar putea, critică a operei lui Fundoianu. Ne-au rămas netranspuse în românește multe din scrierile sale în franceză. În Nota asupra ediției la volumul Scriitorul în fața revoluției, apărut la Editura Institutului Cultural Român, Mircea Martin își propune să înlăture această lacună: ,Aducerea întregii sale opere în atenția cititorilor din România rămâne pentru mine un obiectiv important" - mărturisește criticul. Deocamdată, ca o prioritate, adună în acest volum articole politice din perioada 1927-1935 și
Libertatea spiritului creator by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11497_a_12822]
-
artei înseși. Independența de spirit este absolut necesară pentru ca scriitorul să-și păstreze demnitatea și libertatea interioară. Angajarea scriitorului, în sensul dorit de Malraux sau Gide, e o corvoadă, o pacoste, o sarcină nefastă. Din orice revoluție (burgheză, proletară sau culturală), artistului îi priește revoluția în sine și nu sensul ei politic: Ceea ce mă interesează este să existe o luptă; să existe un act de libertate" (p. 86). Starea anarhică, predispoziția revoluționară la schimbare sunt prielnice artei ca stimulente ale efervescenței
Libertatea spiritului creator by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11497_a_12822]
-
frecvent, B. Fondane apără libertatea spiritului creator, ca supremă justificare a existenței umane în univers. Benjamin Fondane, Scriitorul în fața Revoluției. Alegerea textelor, studiu introductiv și notă asupra ediției de Mircea Martin. Traducere din limba franceză de Ion Pop, Editura Institutului Cultural Român, București, 2004, 172 p.
Libertatea spiritului creator by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11497_a_12822]
-
limbă la limbă; e suficient să traducem formula românească (înlocuind eventual sufixul diminutival, pentru limbile în care procedeul nu e activ, cu un echivalent funcțional, de pildă cu traducerea adjectivului mic), ca să ne dăm seama de diferențele practicilor sociale și culturale. Sînt limbi în care atenuarea expresiei - încercarea de a o face mai puțin agresivă, mai indirectă, mai nuanțată - recurge la particule ale aproximării, ale vagului și atenuării, de tipul cam, un pic; procedeul e bine reprezentat și în română, care
"Facturica" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11459_a_12784]
-
Internațional de literatură comparată, iar pe vremea aceea se cultiva un fel de vitrină pentru străinătate, noi am profitat puțin de ambiguitatea asta. Eu credeam că scriind aceste cărți introduc în cultura română cât mai multe valori occidentale, artistice, ideologice, culturale. ăsta e scopul meu ideologic, nu să mă fălesc, să mă laud că am fost în muzeu la Prado sau în altă parte. Ci să aduc în România cât mai multe valori europene în- tr-o perioadă de izolare totală. Spărgeam
Adrian Marino:"Sunt un autor deviat,nu sunt critic literar" by Mircea Iorgulescu () [Corola-journal/Journalistic/11501_a_12826]
-
George Radu Fidelă unei vechi tradiții culturale de a ne sta alături în vremuri de grea cumpănă, Franța ne-a onorat cu cea mai prestigioasă expoziție de artă picturală din câte s-au perindat, în numele ei, la noi. Panoul care dă măsura întregii ponderi a expoziției este
Umbre și lumini. Patru secole de pictură franceză by George Radu () [Corola-journal/Journalistic/11505_a_12830]