4,693 matches
-
ticălos”), dar și detectivului. În loc să accepte iubirea unei femei decente, care aproape îl divinizează (deși profund ironice, efuziunile lui Anne trădează pasiunea adevărată, fiind parte a unei strategii a seducției expuse vederii: „Ești atât de minunat, spuse ea. Atât de curajos, de hotărât și lucrezi pentru atât de puțini bani. Ești pocnit în cap, strâns de gât, lovit în bărbie și umplut cu morfină, dar tu te lupți cu ei până-i dai gata. Ce te face să fii atât de
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
să fie răspândiți prin penitenciar, să ia pulsul celorlalți deținuți. Pe 18 aprilie 1951, Constandache a fost dus la camera 41, în timp ce vârfurile au fost izolate la camera 72. Întrebat dacă știe de ce a fost adus acolo, Constandache a răspuns curajos că știe că prin bătaie se obțin declarații false, întrucât auzise ce s-a întâmplat la Pitești. A acceptat să răspundă pe 19 și 20 aprilie „chestionarului” agresorilor, care l-au lăsat să se gândească peste noapte la ce are
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
mâna Securității: „Ai spus, când ați fost dați afară din Facultate, că cei rămași sunt oamenii Securității, banditule”, a urlat el. „Cred că n-am greșit”, i-am răspuns. Țipând în continuare a atras atenția trecătorilor. Câțiva dintre ei, mai curajoși, înțelegând despre ce este vorba, m-au luat sub protecția lor, plecând împreună 4. Se știe, de asemenea, că Bogdănescu a lucrat ca medic în județul Cluj, iar după 1989 s-a prezentat la Asociația Foștilor Deținuți Politici din Cluj
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
un cunoscut, căruia i-a vorbit, după insistențe, despre Pitești. „Țanu” a aflat de discuție și i-a torturat, deși nu la fel de brutal ca Țurcanu, adaugă Plapșa. A urmat un logos al lui „Țanu”, căruia Angelescu i s-a împotrivit curajos, rezultatul fiind că toți cei din cameră au fost luați la bătaie. În plus, a fost lovit și de gardienii din Gherla, pentru că a reușit să le șoptească lui Gheorghe Popescu și Murărescu să se îndepărteze de acțiune. După 1989
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
adresa din 7 mai, prin care-mi ceri câteva rânduri spre a fi publicate cu prilejul aniversării de 10 ani a prețiosului organ de propagandă feministă creat din propria-ți inițiativă și condus de mintea-ți isteață, de inima-ți curajoasă și gata de jertfă. Ai avut adânca convingere - și cu drept cuvânt - că aduci prin Ziarul Nostru 2 un real serviciu cauzei drepte îmbrățișate de atâtea femei, care de 19 ani duc luptă grea să capete pentru mamele, soțiile și
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
reduse În mare măsură la „tehnica sondajelor de opinie”) sau a celor istorice (care se mulțumesc cu „căutarea adevărului În arhivă”) din România postcomunistă. La curent cu evoluția disciplinei sociologice dar și a celei istorice, autorul oferă cititorului o abordare curajoasă din prisma „istoriei sociale” asupra formării și dinamicii școlilor de pregătire a nomenclaturii din fostul lagăr socialist. Îmbinând metode de studiu (cercetarea În arhive, metoda chestionarului, metoda interviului), autorul reușește să ducă cu bine la capăt provocanta abordare. Autorul alege
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
a marxism-leninismului pentru a putea reda veridic, în lucrările literare, caracteristicile esențiale ale realității (...). Relevând însemnătatea ajutorului pe care dezbaterile îl oferă autorului, tov. P. Dumitriu, Al. Jar, Șerban Nedelcu etc., au arătat necesitatea înrădăcinării în practica literară a criticii curajoase, constructive. «Ca și în alte adunări ale noastre, unii găsesc ca o scuză faptul că un anumit scriitor e tânăr, a remarcat tov. Al. Jar. De aceea el spune: „să-l menajăm” (...).». Tov. Petru Dumitriu a arătat în concluzii cât
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
dintre criticii anonimi din redacții) care se sperie de viață și o vor oglindită într-o oglindă de un trandafiriu șters, ca și cum ar fi fost unsă cu sirop. Cred că mulți dintre noi, scriitori și artiști, n-am luptat destul de curajos pentru poziția realistă în arta noastră. De ce? Pentru că, printre altele, dacă știam poate mai bine să înfățișăm «tot ceea ce e negativ, putred, cangrenat, tot ceea ce frânează mișcarea înainte», cum spune G.M. Malenkov, n-am știut tot așa de bine să
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
noi, scriitorii literari, acest adevăr? Nu întotdeauna, și nu destul. Există o frică de individualizare sau o stângăcie în a individualiza la creatori, iar la redactori, critici și alți militanți pe tărâmul literaturii, o frică de a accepta o individualizare curajoasă, originală a eroilor. De aceea se merge uneori spre șablon, spre zugrăvirea aproape identică a unui «tip» fără caractere individuale sau cu trăsături individuale specifice, neadâncite. Tipul de tânără odraslă a burgheziei în agonie: aceeași eroină, sub trei nume diferite
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
la sfârșitul anului trecut: Cântarea din urmă de Mihai Beniuc (...). E atât de cunoscută cititorilor poezia lirică a lui Eugen Frunză (...). Cum de s-a ivit o asemenea atitudine contemplativă, moleșitoare (...) atitudinea atât de puțin compatibilă cu menirea poetului militant, curajos? Fără îndoială că toate acestea sunt legate de lipsa de profunzime în cunoașterea vieții (...), de insuficienta claritate ideologică. Printre unii poeți circulă teorii confuze, derutante. O anumită critică simplistă, rigidă, a propovăduit necesitatea izgonirii «personalului» din poezie, deoarece după opinia
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
lumea lor interioară, despre gândurile și trăirile care-i încearcă (...) Nu s-ar putea spune că în lirica noastră au lipsit cu totul cazurile de «evadare», când unul sau altul dintre poeți, desprinzându-se din «gros», au încercat în mod curajos s-o rupă cu pedalarea pașnică, rutinieră și fără perspectivă. Evadarea aceasta a și reușit în câteva cazuri, și ei îi datorăm unele succese ale liricii noastre. Există însă și cazuri când «fugarii», nerezistând ritmului accelerat al cursei, au fost
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
augur - criticul se lansează în considerații năstrușnice de soiul acesta: «nu s-ar putea spune că în lirica noastră au lipsit cu totul cazurile de „evadare”, când unul sau altul dintre poeți, desprinzându-se din „gros”', au încercat în mod curajos s-o rupă cu pedalarea pașnică și rutinieră și fără perspectivă (...)». Cântecele de iubire ale lui Eugen Frunză sunt apostrofate drept inspirate «articole de ziar», «goale abstracțiuni», «colocvii ale poetului cu iubita» (...). Pe un ton de superioritate cu nimic justificat
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
mai târziu, i-ar sprijini în lupta împotriva propriilor slăbiciuni și împotriva defectelor altora, în lupta pentru stârpirea a ceea ce e cenușiu și mediocru în literatura noastră. Există numeroase probleme ce se cer dezbătute, probleme legate de înfățișarea realistă și curajoasă a vieții, de întruchiparea eroului zilelor noastre, a figurilor tipice ale vremii; apoi probleme ale limbii literare, ale construcției și conflictului, ale individualității poetului liric, în sfârșit probleme ale unor întregi genuri literare, ca acela satiric, sau ale unor specii
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
și date la actualizat... E timpul ca revistele noastre să renunțe la asemenea practici și în locul comemorărilor moarte, osificate, să treacă la stimularea interesului pentru studierea operei vii, în toate articulațiile sale. (...) 40. S. Brucan - Pentru o oglindire justă și curajoasă a adevărului vieții. Cu prilejul ediției a II-a a romanului „Drum fără pulbere” de Petru Dumitriu. În: Scânteia, nr. 2598, 4 mart. 41. G. Călinescu - Romanul construcției socialiste. În: Contemporanul, nr. 22 (347), 29 mai. 42. Petru Dumitriu - Un
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
este simulat alături de persoane care nu fac parte din familie, prieteni și superiori din armată, directori de școală și profesori care se apropie de Sara cu diverse ocazii. Deși preferă să rămână într-un mediu familiar, face totuși niște pași curajoși și se mută în afara cercului familiei, reușind să recreeze familiarul în noile locații. Introducerea acestei perspective sugerează un paradox: o fetiță a cărei mamă stă acasă și are grijă de frații mai mici, al cărei mediu este descris în termenii
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/2308_a_3633]
-
la vârsta de 30 de ani. Citind povestea vieții lui este clar că, exact ca prima amintire pe care ne-o relatează, întreaga poveste a lui Jacob este afectată profund de experiența militară. Primele două amintiri relatate descriu un copil curajos care „nu se teme de nimic”. Un episod descrie un joc unde trebuia să intri într-un butoi și să ți se dea drumul de pe un deal, la viteză foarte mare. Al doilea povestește cum căuta să intre în cele
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/2308_a_3633]
-
l-am început undeva, în clasa a XI-a - dar hai să nu ne îndepărtăm; erau total diferite”. Analizând cu atenție primele amintiri ale lui Jacob, două teme par să se desprindă: oferirea de ajutor și salvarea altora, precum și poziția curajoasă pe care o adoptă pe parcursul luptei. Aceste două elemente sunt puse în evidență în majoritatea amintirilor sale din copilărie, ceea ce demonstrează, pe de o parte, îndrăzneala sa, iar pe de altă parte altruismul. Când i se cere să spună ce
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/2308_a_3633]
-
sau reflectă ele diferențe fundamentale la nivelul proceselor de gândire subiacente? Opinia mea personală este aceea că atât critica directă, cât și cea implicită reprezintă procese de gândire independente, egale ca valoare. Exprimarea directă a criticilor presupune un vorbitor „mai curajos” care este gata să-și apere opiniile mai degrabă decât să se retragă în spatele scuzei că a fost prost înțeles. Acest lucru ar putea însemna asumarea unei mai mari responsabilități vizavi de propriile păreri, dar nu este neapărat legat de
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/2308_a_3633]
-
în lirica poetei făcându-și apariția angoasa și sentimentul singurătății; teroarea istoriei e trăită cu acuitate. Recitite azi, cărțile sale de după 1971, începând îndeosebi cu Umbră arsă (1980; Premiul Asociației Scriitorilor din București) și Epitaf (1981), apar de-a dreptul curajoase prin subversivitatea lor: denunțări, uneori disimulate, alteori directe, de o incisivitate conținută, dar sarcastică, ale unui ev inuman. Vechea temă a satului și a familiei este, în Elegii (1973) și Epitaf, un pretext pentru fixarea în efigie elegiacă a unui
ALBU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285228_a_286557]
-
la fiul lui cum trăiește și se face mare, Nikolai își pierdu obiceiul de a se întoarce în gând în lumea de dinainte. Fiindcă Pavel era fericit. Mergea în mijlocul unei coloane de copii de vârsta lui, intona cântece întru slava curajoșilor revoluționari și chiar, într-una din zile, aduse de la școală fotografia aceea cu clasa lui: două rânduri stând în picioare, un rând așezat, gornistul și toboșarul în față, cu un genunchi în pământ, mândri toți să poarte cravate roșii de
Recviem pentru Est by Andreï Makine () [Corola-publishinghouse/Science/2348_a_3673]
-
în bătălia de la Kursk... Vrei să spui lângă Saint-Petersburg? Ha ha... — Nu știu dacă trebuie să începem să-l pronunțăm americănește... — O să vină și asta cu timpul, o să vină... Totuși, ce ironie a sorții: el care a luptat atât de curajos împotriva traficanților de arme, e doborât sub eticheta de mafiot. Ce mai sfârșit de carieră! E adevărat că nu avea norocul pe care-l ai dumneata, de a lucra „în binom“, după cum spui. Un camarad fidel îți poate sări mereu
Recviem pentru Est by Andreï Makine () [Corola-publishinghouse/Science/2348_a_3673]
-
o autoritate implacabilă (limbajul alegoric utilizează termenul «dragon» pentru a evoca tiranul) sau obstacolul major ce se ridică împotriva celui ce visează, împiedicându-l să își atingă scopul. Arată dificultatea sarcinii care îl așteaptă pe subiect. Îl îndeamnă să fie curajos și puternic pentru a reuși. Veveriță Rapidă și agilă, veverița simbolizează dinamismul și suplețea comportamentală. Ilustrează vivacitatea gândirii și a execuției. În plus, veverița reprezintă rezolvarea inteligentă și rațională. Din acest motiv a fost aleasă ca emblemă de către o bancă
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
Turbarea, în schimb, exprimă faptul de a fi depășit, copleșit de emoții ostile sau de ură. Devine, prin urmare, aspectul negativ și obscur al mâniei, care distruge fără discriminare. Curaj, forță A se percepe în vis deosebit de puternic și de curajos și confruntat cu un pericol este expresia eliberării și a exploatării resurselor nebănuite. Cel ce visează este mai înarmat decât crede. Are în el capacitatea de afirmare, dar trebuie să o utilizeze în realitate. Dominarea pulsiunilor și dificultăților nu trebuie
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
teren și de birou), regula de aur a presei angloamericane (nu amestecați niciodată genurile) rămâne, până la urmă, un frumos deziderat. Să o spunem răspicat: în afară de știre, în presă nu avem genuri pure. Avem doar procedee stilistice și argumentative care migrează curajos și novator de la un gen la altul. Dacă Benedetto Croce refuza împărțirea literaturii în genuri (susținând că nu există decât poezia și restul), finalmente, și teoria presei trebuie să accepte că, în jurnalism, doar știrea (informația) este curată și inconfundabilă
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
de ambivalențe interpretative. Ceea ce este „dincolo” fascinează și sperie în aceeași măsură. Necunoscutul atrage, dar și respinge - cel puțin, din anumite puncte de vedere. Distanța mobilizează individul, îl motivează să atingă ținte, să treacă obstacole, să învingă bariere, să devină „curajos”. Unde apare distanțarea, se aprinde dorul îmbrățișării a ceea ce se pierde (vezi cazul îndrăgostitului ce este refuzat, respins). Ceea ce se află la „distanță” se tinde a se acapara, a se aduce cât mai aproape, a se apropria. Forma de instruire
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]