2,987 matches
-
op. cit., p. 112. 331 Ibidem, pp. 116, 119. 332 C. Răutu, op. cit., p. 85. 333 I. Bălăceanu, op. cit., p. 114. 334 D.A. Sturdza, op. cit., p. 36. 335 Gr. Chiriță, op. cit., II, p. 1079. 336 Lui I.C. Brătianu, Din scrieri și cuvântările lui I.C. Brătianu (1821-1891), p. 403. 337 Ibidem, p. 408. 338 Ibidem, pp. 408-409. 339 Românul, an 10, 16 martie 1866, pp. 98-99. 340 Paraschiva Cîncea, Mircea Iosa, Apostol Stan, Istoria Parlamentului și a vieții parlamentare din România, București, Editura
România la răscruce by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
fapt împlinit, puterile interesate vor protesta firește, însă un protest rămâne pe hârtie, pe când faptul însuși nu mai poate fi revocat", în T.W. Riker, op. cit., p. 507. 399 Les origines diplomatiques, p. 268. 400 Ibidem, pp. 316, 326. 401 Cuvântările Regelui Carol I către poporul său, f. l., f. a., p. 5. 402 Ibidem. 403 T.W. Riker, op. cit., p. 521. 404 Cuvântările regelui Carol I către poporul său, pp. 7-8. 405 Paul Lindenberg, op. cit., pp. 15-16, 19; Monitorul Oficial, 10
România la răscruce by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
T.W. Riker, op. cit., p. 507. 399 Les origines diplomatiques, p. 268. 400 Ibidem, pp. 316, 326. 401 Cuvântările Regelui Carol I către poporul său, f. l., f. a., p. 5. 402 Ibidem. 403 T.W. Riker, op. cit., p. 521. 404 Cuvântările regelui Carol I către poporul său, pp. 7-8. 405 Paul Lindenberg, op. cit., pp. 15-16, 19; Monitorul Oficial, 10 aprilie, 1866, p. 447. 406 Idem, 10 mai, 1866, p. 447. 407 Constantin Răutu, op. cit., p. 89. 408 Românul, 10 mai, 1866
România la răscruce by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
de C.A. Rosetti, (adnotate și publicate de Vintilă C.A. Rosetti), vol. II, 1848-1859, București, Imprimeriile Independența, 1916, p. 167. 647 Carol I, Regele României, Cuvinte către poporul său, f.l., f.a., p. 9. 648 Regele Carol I al României. Cuvântări și scrisori. tom I, 1866-1877, București, Institutul de Arte Grafice Carol Göbl, 1909, p. 60. 649 A. Iordache, Ion Ghica, diplomatul și omul politic, București, Editura Majadahonda, 1995, p. 268; C. Răutu, I.C. Brătianu-Omul, timpurile, opera (1821-1891), Turnu-Severin, Institutul Tipografic
România la răscruce by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
pp. 179-180. 663 N. Kretzulescu, 11 februarie, București, Tipografia Lucrătorilor Asociați, f.a., p. 5, 15. 664 "Dezbaterile", 24 februarie 1866, p. 1. 665 N. Kretzulescu, op. cit., p. 14. 666 Românul, 27 februarie, 1866, p. 45. 667 I.C. Brătianu. Acte și cuvântări, publicate de George Marinescu, București, Editura Cartea Românească, 1936, p. 189. 668 Românul, 13 februarie, 1866, an 10, nr. 1, p. 2. 669 Reforma, 10 februarie 1866, anul 8, nr. 14, p. 1. 670 Românul, 9 martie 1866, p. 77
România la răscruce by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
711 Vasile Russu, "Un deceniu furtunos, 1866-1876", în Cum s-a înfăptuit România modernă, Iași, Editura Universității "Al. I. Cuza", 1993, p. 117. 712 Ibidem. 713 Ibidem. 714 Monitorul Oficial, 14 mai, 1866, p. 468. 715 I. C. Brătianu, Acte și Cuvântări, pp. 419-420. 716 Daniel Barbu, op. cit, p. 78. 717 Ibidem, p. 79. 718 Românul, 17 iulie 1866, p. 462. 719 Idem, 11, 12 iulie, p. 441. 720 Documentul ce propunea liste comune la deputați și Senat este semnat de
România la răscruce by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
747 Apostol Stan, Mircea Iosa, Liberalismul politic, p. 102. 748 Ordinea, 6, 20 septembrie; Românul, 28 august, 1866. 749 C. Răutu, op. cit., p. 96. 750 Carol I, Regele României. Cuvinte către poporul său, p. 9. 751 Ibidem, p. 60. 752 Cuvântările Regelui Carol I, pp. 7-9. 753 Românul, 4 iunie, 1866, p. 312. 754 Ibidem, p. 308. 755 Vasile Docea, Carol I și monarhia constituțională. Interpretări istorice, Timișoara, Editura Presa universitară română, 2001, p. 130. 756 A. Iordache, op. cit., p. 265
România la răscruce by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
moartea lui Halippa a apus o stea, s-a Împlinit un destin și numai legendele rămân să dăinuiască... Ion Inculeț Personalitate reprezentativă a mișcării unioniste din Basarabia, fiind În fruntea Sfatului Țării. Ca președinte Începând cu 21 noiembrie 1917, În cuvântarea sa de program la deschiderea lucrărilor Înaltului for al Unirii expune ideile principale care iau călăuzit Întreaga sa activitate politică: lupta Împotriva anarhiei, Împotriva inculturii, rezolvarea problemei agrare, aprovizionarea populației, democratizarea, garanții pentru dezvoltarea liberă a naționalităților din Basarabia. Reprezentant
Refugiaţi basarabeni apostoli ai neamului românesc by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91599_a_93564]
-
În satul Susleni județul Orhei, Vasile Harea a fost printre ultimii supraviețuitori ai membrilor Sfatului Țării și unul dintre cei mai de seamăcronicari ai istoriei Basarabiei. Prezența sa În istorie debutează În data de 21 noiembrie 1917, când rostește o cuvântare de salut la inaugurarea ședințelor Sfatului Țării În numele ziarului „Cuvânt Moldovenesc”. În ianuarie 1918 este ales deputat În Sfatul Țării din partea Societății Studenților Moldoveni și a Moldovenilor Transnistreni. După absolvirea școlii Începătoare din Susleni, urmează Seminarul Teologic din Chișinău, iar
Refugiaţi basarabeni apostoli ai neamului românesc by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91599_a_93564]
-
palpitat mereu În inimile fostelor eleve refugiate În țară ca și a celor rămase pe pământul Basarabiei. În fiecare an În ziua de 21 mai de sărbătoarea Sfinților Constantin și Elena, la Biserica Precupeții Noi din București vibrează rugăciuni și cuvântări de pomenire. În anul ce a trecut la Întâlnirea tradițională de pomenire, s-au mai aprins din partea ultimelor trei eparhialiste, 3 lumânări. Pâlpâirea lor evoca amintirea fostei directoare. Când și aceste pâlpâiri se vor trece numele Directoarei va fi istorie
Refugiaţi basarabeni apostoli ai neamului românesc by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91599_a_93564]
-
și icoane, despre așezăminte culturale, despre mitropoliții Petru Movilă, Varlaam, Dosoftei, Antim Ivireanu, Veniamin Costachi, Gavriil Bănulescu-Bodoni, episcopul Melchisidec, starețul Paisie de la Mănăstirea Neamț precum și scrieri oglindind viața bisericească și monahală din trecutul Îndepărtat. În bogata sa activitate trebuie menționate Cuvântările duminicale de la amvonul bisericii invocând rezonanța creștină a unor fapte și Împrejurări din viața cotidiană. Descriind drumul anevoios al Destinului său, Pr. Paul Mihail evocă chipul “Mamei Elena care l-a scos la carte”, și cu adâncă recunoștință pomenește de
Refugiaţi basarabeni apostoli ai neamului românesc by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91599_a_93564]
-
sale pe parcursul a 5 decenii sunt o pledoarie neînfricată pentru Basarabia pământ românesc. Articole publicate au dat speranță și curaj sutelor de mii de refugiați basarabeni și a Însuflat Încredere celor rămași În Basarabia sub ocupație. Operele sale scrise și cuvântările de pe amvonul bisericilor pe care le-a păstorit, au format conștiințe, au determinat atitudini. Niciodată ca acum basarabeniii nu și-au afirmat identitatea atât de categoric. Părintele Sergiu Roșca s-a născut la data de 6 octombrie 1912 ca fiu
Refugiaţi basarabeni apostoli ai neamului românesc by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91599_a_93564]
-
Despre data și prilejul când s-a născut pentru prima dată melodia ”Limba noastră” sunt mai multe ipoteze. Poate Al. Cristea să fi participat În mai 1917 la congresul Învățătorilor din Basarabia unde poetul Al. Mateevici a rostit o emoționantă cuvântare, poate muzicianul să fi ascultat pentru prima dată versurile În iunie 1917 la deschiderea cursurilor pentru Învățători la care a fost prezent poetul sau a auzit rostindu-se poezia cu prilejul unei aniversări a poetului Al. Mateevici, S. Murafa, A
Refugiaţi basarabeni apostoli ai neamului românesc by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91599_a_93564]
-
presă, la întâlniri publice și în față. Se părea că toată lumea în afară de el știa mai bine cum să câștige un război, cum să reunească națiunea și cum să se ocupe de problema sclaviei. Se spune că în special după o cuvântare condescendentă susținută cu zel critic de o delegație a clericilor din Noua Anglie, Lincoln a întrebat liniștit: ,,Domnilor, vă amintiți că acum câțiva ani un om pe nume Blondin mergea pe o frânghie întinsă deasupra cascadei Niagara?" Oamenii au dat
Memorandum către președintele ales by MADELEINE ALBRIGHT () [Corola-publishinghouse/Science/999_a_2507]
-
prime substanțiale, de ordinul milioanelor de dolari, după care s-au retras, sau au fost eliminați din pozițiile pe care le-au deținut, păstrându-și însă primele primite. Preluând un punct de vedere (despre care deja am discutat) dintr-o cuvântare a D-lui Bernake, unii economiști consideră că principala cauză a declanșării crizei economico-financiare s-a datorat faptului că unele instituții financiare nu au avut suficiente rezerve în bugetele lor, pentru a acoperi pierderile provocate de imposibilitatea rambursării la timp
Crizele economice şi ciclicitatea lor by Alexandru Berca [Corola-publishinghouse/Science/935_a_2443]
-
nu a fost de natură legislativă, ci mai mult de natură politică, pentru a menține în continuare sprijinul populației față de Partidul Democrat, pentru a ridica moralul și încrederea populației, prin sprijinirea băncilor și lichidarea depresiunii economice, prin diverse acțiuni. În cuvântarea rostită în fața Congresului, D. Roosevelt a spus: "... ceea ce trebuie să facem în sistemul nostru economic, este să creăm o balanță între agricultură și industrie, între câștiguri, între companii și consumatori. Avem nevoie de o balanță a pieței interne care trebuie
Crizele economice şi ciclicitatea lor by Alexandru Berca [Corola-publishinghouse/Science/935_a_2443]
-
Schopenhauer, Nietzsche, Popper ș.a. Ferdinand Lassalle a fost organizatorul unui partid socialist în Germania. Fondator al Asociației Generale a Muncitorilor Germani (ADAV), care, ulterior, a devenit Partidul Social Democrat German (PSD). În calitate de agitator politic, a călătorit în întreaga Germanie, ținând cuvântări și scriind pamflete revoluționare. A fost membru al Ligii Comuniste. Politica lui a fost profund combătută de K. Marx și F. Engels. Eseul lui Marx Critica Programului de la Gotha a fost o reacție la adresa concepției lui Lassalle despre un stat
Crizele economice şi ciclicitatea lor by Alexandru Berca [Corola-publishinghouse/Science/935_a_2443]
-
economist și istoric elvețian. Rival al teoriilor lui J.-B. Say. Teoria lui referitoare la subconsum a fost preluată de Robert Malthus, creând o mulțime de controverse. 33 John Atkinson Hobson (1858-1940), economist englez, critic al imperialismului; foarte cunoscut prin cuvîntările și lucrările sale economice despre imperialism Vezi "Adnotări" despre John Atkinson Hobson (pp. 265-266). 34 Mihail Ivanovici Tugan Baranovski (1865-1919), economist ucrainean, tutor al lui Nikolai Kondratiev. Fondator al Academiei Naționale de Științe a Ucrainei și Ministru de Finanțe al
Crizele economice şi ciclicitatea lor by Alexandru Berca [Corola-publishinghouse/Science/935_a_2443]
-
F. Boemeke, G. D. Feldman, Elisabeth Glaser (ed.), op. cit., p. 203 516 Ibidem, pp. 39-41. A se vedea textul "celor 14 puncte": I. Cănănău, op. cit., pp. 173-179. 517 Jacques Le Rider, op. cit., pp. 40-41. P. Miquel, op. cit., pp. 492-493. 518 Cuvântarea lui W. Wilson din 1919 în Liga Națiunilor, R. D. Heffner, op. cit., pp. 250-255. 519 Gh. Buzatu (coord.), Titulescu și strategia păcii, Iași, 1982, p. 159. 520 Divergențele au format două grupări: "internaționalițtii progresiști" și "internaționaliștii conservatori". Wilson a întreținut
Germania. O istorie de la antici la moderni by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
de cultură de mare probitate intelectuală și morală, Lucian Pavel. Lucian Pavel, alături de academician Eugen Simion, Adam Puslojic și primarul orașului Călărași, Nicolae Dragu Interviul din ”Vocea Olteniței” luat de Grogore Mitică în 2006 La Mitreni, cu membri ai Academiei Române Cuvântarea lui Ion Coja (1) Cuvântarea lui Ion Coja (2) S-a despărțit de prieteni într-o luni după amiază, în stilul lui grăbit și afabil, ca să prindă cele trei ceasuri rele ale zilei de marți. Nu le-a ratat și
Mari personalități oltenițene by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1699_a_3145]
-
intelectuală și morală, Lucian Pavel. Lucian Pavel, alături de academician Eugen Simion, Adam Puslojic și primarul orașului Călărași, Nicolae Dragu Interviul din ”Vocea Olteniței” luat de Grogore Mitică în 2006 La Mitreni, cu membri ai Academiei Române Cuvântarea lui Ion Coja (1) Cuvântarea lui Ion Coja (2) S-a despărțit de prieteni într-o luni după amiază, în stilul lui grăbit și afabil, ca să prindă cele trei ceasuri rele ale zilei de marți. Nu le-a ratat și a murit fără noimă, ca
Mari personalități oltenițene by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1699_a_3145]
-
statului gazdă și pe președintele C.I.O., în momentul trecerii prin fața lojelor lor. Președintele C.I.O., împreună cu președintele C.O.J.O., se îndreaptă către estrada plasată pe stadion, în fața tribunei de onoare. Președintele C.O.J.O. rostește o cuvântare de maximum trei minute, ce se încheie astfel: „Am onoarea să-l rog pe dl. ..., Președintele Comitetului Internațional Olimpic să ia cuvântul”. Președintele C.I.O. pronunță apoi un discurs, adăugând: „Am onoarea să-l invit pe dl. ... (șeful statului) să
Fenomenul olimpic de la antic la modern by Liliana RADU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101004_a_102296]
-
1930, la Sighișoara, în timpul manevrelor regale. Mai întâi a fost investit regele României, Carol al II-lea și apoi generalii Constantin Prezan și Alexandru Averescu. Suveranul, după ce a primit însemnele demnității de mareșal din partea generalului Nicolae Condeescu, a ținut o cuvântare în care a subliniat importanța activității celor doi generali. Apoi regele a înmânat fiecăruia Cartea și bastonul de mareșal. În cuvinte emoționante, Constantin Prezan i-a mulțumit regelui, subliniind că această onoare dorește să se răsfrângă și asupra celor care
Mareșalul Constantin Prezan mereu la datorie by Lucica Vargan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1654_a_3108]
-
unde se sărbătorise cu mai mult de o jumătate de veac înainte, cea dintâi unire a celor două Principate Române, s-a serbat, în mijlocul unei bucurii delirante, cea dintâi manifestare a întregirii complete a neamului, temelia României Mari. Au ținut cuvântări înflăcărate: I.I.C.Brătianu, Nicolae Iorga, Octavian Goga, Ion Nistor și s-a încins în jurul statuii hora simbolică a unirii în care s-au prins miniștri, deputați, senatori, soldați și țărani”. Generalul de corp de armată Constantin Prezan, șeful Marelui Cartier
Mareșalul Constantin Prezan mereu la datorie by Lucica Vargan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1654_a_3109]
-
de rumân înaintea noastră“. 17 „[...] șî la scrisoare [românii] fac oarece deosebire, scriind unii cu slovile cele vechi rumânești, alții cu slove latinești, și alții prefăcându-le în chipul slovelor rusești, iar cei mai mulți, o amestecătură din toate“ (Iordache Golescu, Înainte cuvântare la Băgări de seamă asupra canoanelor gramăticești, 1840). Despre aceste „deosebiri“ și „amestecături“ în ale scrisului, absolut firești - s-ar zice chiar inevitabile - într-un timp saturat de mixturi și conglomerate, va fi vorba în cele ce urmează. Metamorfozele scrierii
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]