4,270 matches
-
și de originare a modurilor revelatoare” . Unitatea de ființă între Dumnezeu Tatăl și Dumnezeu Fiul Ființa divină există din veșnicie în modul dăruiri ei de către un ipostas altui ipostas. „Menținerea unității de ființă între Tatăl și Fiul e asigurată prin dăruirea desăvârșită a întregii ființe prin naștere de către un ipostas și prin primirea ei totală prin nașterea de către alt ipostas. Dar Dăruitorul prin naștere, sau Tatăl, privește în același timp cu bucuria deplinei iubiri spre Cel ce există prin dăruirea Sa
DESPRE DUMNEZEU TATĂL – CA TEMEI AL UNITĂŢII INTRATRINITARE. O ABORDARE DIN PERSPECTIVA TEOLOGIEI PĂRINTELUI PROFESOR DUMITRU STĂNILOAE (1903 – 1993)... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1994 din 16 iun [Corola-blog/BlogPost/373317_a_374646]
-
prin dăruirea desăvârșită a întregii ființe prin naștere de către un ipostas și prin primirea ei totală prin nașterea de către alt ipostas. Dar Dăruitorul prin naștere, sau Tatăl, privește în același timp cu bucuria deplinei iubiri spre Cel ce există prin dăruirea Sa de Sine. Și Primitorul existenței prin naștere, la fel. Cel ce există ca rod al dăruirii desăvârșite prin naștrerea din primul ipostas, se bucură de Dăruitorul existenței Sale prin naștere, însă nu ca Cel ce este El însuși izvorul
DESPRE DUMNEZEU TATĂL – CA TEMEI AL UNITĂŢII INTRATRINITARE. O ABORDARE DIN PERSPECTIVA TEOLOGIEI PĂRINTELUI PROFESOR DUMITRU STĂNILOAE (1903 – 1993)... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1994 din 16 iun [Corola-blog/BlogPost/373317_a_374646]
-
nașterea de către alt ipostas. Dar Dăruitorul prin naștere, sau Tatăl, privește în același timp cu bucuria deplinei iubiri spre Cel ce există prin dăruirea Sa de Sine. Și Primitorul existenței prin naștere, la fel. Cel ce există ca rod al dăruirii desăvârșite prin naștrerea din primul ipostas, se bucură de Dăruitorul existenței Sale prin naștere, însă nu ca Cel ce este El însuși izvorul acestei bucurii, căci tot ce are El, are de la Tatăl și nimic de la Sine” . Fiul ca Logos
DESPRE DUMNEZEU TATĂL – CA TEMEI AL UNITĂŢII INTRATRINITARE. O ABORDARE DIN PERSPECTIVA TEOLOGIEI PĂRINTELUI PROFESOR DUMITRU STĂNILOAE (1903 – 1993)... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1994 din 16 iun [Corola-blog/BlogPost/373317_a_374646]
-
este Fiul, este Subiect al relației cu Tatăl. În această relație Tatăl se dăruiește integral Fiului. Cuvântul lui Dumnezeu spune: „Toate câte are Tatăl ale Mele sunt”. Tatăl este începutul existenței Care este trăit ca Persoană în relația Sa de dăruire față de Fiul. Tatăl este ipostasul - izvor, „dar acest început fără început are în același timp în el dinamismul dăruirii. El e Tată în sensul adevărat al cuvântului. Ca atare El se trăiește ca dragoste ultimă dăruitoare. Ca atare are un
DESPRE DUMNEZEU TATĂL – CA TEMEI AL UNITĂŢII INTRATRINITARE. O ABORDARE DIN PERSPECTIVA TEOLOGIEI PĂRINTELUI PROFESOR DUMITRU STĂNILOAE (1903 – 1993)... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1994 din 16 iun [Corola-blog/BlogPost/373317_a_374646]
-
spune: „Toate câte are Tatăl ale Mele sunt”. Tatăl este începutul existenței Care este trăit ca Persoană în relația Sa de dăruire față de Fiul. Tatăl este ipostasul - izvor, „dar acest început fără început are în același timp în el dinamismul dăruirii. El e Tată în sensul adevărat al cuvântului. Ca atare El se trăiește ca dragoste ultimă dăruitoare. Ca atare are un Fiu, Căruia i se dăruiește în întregime. Căci un Tată deplin se dăruiește deplin. Față de El Fiul se trăiește
DESPRE DUMNEZEU TATĂL – CA TEMEI AL UNITĂŢII INTRATRINITARE. O ABORDARE DIN PERSPECTIVA TEOLOGIEI PĂRINTELUI PROFESOR DUMITRU STĂNILOAE (1903 – 1993)... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1994 din 16 iun [Corola-blog/BlogPost/373317_a_374646]
-
lucrarea totală a Tatălui în care își arată iubirea Lui totală”. Sfânta Treime ca existență desăvârșită Existența care nu este conștiință de sine nu este deplină. Rostul existenței se împlinește prin persoană. Persoana presupune deopotrivă conștiința propriei identități și capacitatea dăruirii de sine, trăirea bucuriei rezultată din dăruirea față de celălalt. Persoana este existență dăruitoare și primitoare, capabilă să comunice bucuria trăită. O persoană nu-și poate fi autosuficientă. Existența ei se împlinește prin relația cu altă persoană. În Sfânta Treime este
DESPRE DUMNEZEU TATĂL – CA TEMEI AL UNITĂŢII INTRATRINITARE. O ABORDARE DIN PERSPECTIVA TEOLOGIEI PĂRINTELUI PROFESOR DUMITRU STĂNILOAE (1903 – 1993)... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1994 din 16 iun [Corola-blog/BlogPost/373317_a_374646]
-
arată iubirea Lui totală”. Sfânta Treime ca existență desăvârșită Existența care nu este conștiință de sine nu este deplină. Rostul existenței se împlinește prin persoană. Persoana presupune deopotrivă conștiința propriei identități și capacitatea dăruirii de sine, trăirea bucuriei rezultată din dăruirea față de celălalt. Persoana este existență dăruitoare și primitoare, capabilă să comunice bucuria trăită. O persoană nu-și poate fi autosuficientă. Existența ei se împlinește prin relația cu altă persoană. În Sfânta Treime este structurată existența desăvârșită, întrucât există și cea
DESPRE DUMNEZEU TATĂL – CA TEMEI AL UNITĂŢII INTRATRINITARE. O ABORDARE DIN PERSPECTIVA TEOLOGIEI PĂRINTELUI PROFESOR DUMITRU STĂNILOAE (1903 – 1993)... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1994 din 16 iun [Corola-blog/BlogPost/373317_a_374646]
-
O persoană nu-și poate fi autosuficientă. Existența ei se împlinește prin relația cu altă persoană. În Sfânta Treime este structurată existența desăvârșită, întrucât există și cea de-a treia Persoană capabilă să împărtășească printr-o experiență proprie relația de dăruirea reciprocă dintre Tatăl și Fiul. Tatăl este originea exclusivă a Fiului și a Duhului Sfânt, deoființă cu El. Tatăl prin Fiul și în Duhul Sfânt este originea a tot ce există. Sfântul Apostol Pavel mărturisește: „îmi plec genunchii înaintea Tatălui
DESPRE DUMNEZEU TATĂL – CA TEMEI AL UNITĂŢII INTRATRINITARE. O ABORDARE DIN PERSPECTIVA TEOLOGIEI PĂRINTELUI PROFESOR DUMITRU STĂNILOAE (1903 – 1993)... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1994 din 16 iun [Corola-blog/BlogPost/373317_a_374646]
-
în ea înclinarea de a deduce Persoanele din ființă. Ființa divină nu e decât în Persoane, fiindcă se comunică din Persoana Tatălui. La originea tuturor e un Tată Persoană, nu o esență. În Sfânta Treime Tatăl e într-o veșnică dăruire de Sine, Fiul într-o veșnică primire a Tatălui și Duhul Sfânt într-o veșnică participare la bucuria Tatălui care se dăruiește și a Fiului care-L primește” . Relația de comuniune intratrinitară este temeiul extinderii iubirii în planul creației: „Numai
DESPRE DUMNEZEU TATĂL – CA TEMEI AL UNITĂŢII INTRATRINITARE. O ABORDARE DIN PERSPECTIVA TEOLOGIEI PĂRINTELUI PROFESOR DUMITRU STĂNILOAE (1903 – 1993)... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1994 din 16 iun [Corola-blog/BlogPost/373317_a_374646]
-
o veșnică participare la bucuria Tatălui care se dăruiește și a Fiului care-L primește” . Relația de comuniune intratrinitară este temeiul extinderii iubirii în planul creației: „Numai Treimea ca existență plenară identică cu binele desăvârșit, trăit de Tatăl ca veșnică dăruire de Sine și de Fiul ca veșnică primire fericită a Tatălui, având fiecare participant la bucuria Unuia de Altul pe Duhul Sfânt, umple de sens existența. Numai pentru că Dumnezeu este un Tată care din veci și până în veci se dăruiește
DESPRE DUMNEZEU TATĂL – CA TEMEI AL UNITĂŢII INTRATRINITARE. O ABORDARE DIN PERSPECTIVA TEOLOGIEI PĂRINTELUI PROFESOR DUMITRU STĂNILOAE (1903 – 1993)... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1994 din 16 iun [Corola-blog/BlogPost/373317_a_374646]
-
artei populare, sunt convins că aceste mărturii vii ale spirtualității românești din vatra folclorică de la poalele Rarăului trebuie transmise generațiilor viitoare. De aceea mi-am legat destinul de cântecul popular. Doar această iubire alimentează cu energie colosal și inepuizabila ta dăruire cântecului folcloric, ea este îndrumarul tău de succes? Cineva care slujește în moduri complexe folclorului nu are o rețetă a succesului. Are doar pasiune și putere, trebuind să nu-i lipsească talentul, nu fără a fi modest, sincer și cald
CĂTĂLIN MAXIMIUC CÂMPULUNG MOLDOVENESC, O INIMĂ, UN GLOB ŞI O LUME DE CÂNTEC de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1692 din 19 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/373534_a_374863]
-
nimic măreț căci nu îndrăznesc. Mă încânta acei oameni talentați ce din darul lor ne oferă. Recunoscuți sau nu în timpul vieții, ei material nu prosperă. Dar în tot ceea ce creează , ei pun acel sublim numit har. Și toată osteneala și dăruirea lor nu rămâne în zadar. Mai sunt și perfectionistii , cei ce nu fac ceva așa ca să îl termine. Mai sunt acei artiști modești ce pe ei nu pun mare preț, fac lucruri puține. Oricine le vede chiar și neavizat, văd
DICHIS de GABRIELA MARIA IONESCU în ediţia nr. 2043 din 04 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/373577_a_374906]
-
pentru cei osteniți, comoară pentru cei săraci, adăpost pentru cei bogați, ajutor contra bolilor pentru cei slabi și apărare a sănătății pentru cei tari.” - Sfântul Augustin Rodica a reușit să devanseze acest aforism prin punerea lui în practică exact prin dăruirea acestui volum de poezie. A fost menirea ei ca destin să ne transmită acest mesaj de luptă câștigată cu moartea, cu armele simple ale iubirii de Dumnezeu și de viață. Ce este important, ce trebuie să conteze pentru sănătatea existențială
DEBUT- RODICA DASCĂLU- DANSUL VIEȚII(VERSURI) de CRISTINA ŞTEFAN în ediţia nr. 1984 din 06 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373554_a_374883]
-
din amprentele celor uscate. Și fără vrei devii și tu o curajoasă, căci scrierile Irinei Lucia Mihalca sunt curajoase, nu prin părăsirea rimelor stas, ci prin miza metafizică, morală și aș putea spune, esoterică a lor. Stilul ei reflectă o dăruire intelectuală ce liază suflete, eliberându-se de dogmatismul laicului, dar și de stridențele, vulgaritățile moderniste și postmoderniste. Dispariția ad literam a sexului explicit, a exchibiționismului afișat, prin atingerile ei feminine, capătă accente de senzualitate, de simțire asemănătoare celei divine. O
POEMELE IRINEI LUCIA MIHALCA – DINCOLO DE LUNTREA VISULUI de ADINA DUMITRESCU în ediţia nr. 2120 din 20 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373580_a_374909]
-
ei înroșiți de smerenie. Fă palma căuș și prinde-i tâmpla în cuvinte de aleasă simțire și părul ei răvășit îți va dezveli gândurile care o încearcă. Șoptește-i ceva sub lobul urechii și muzica universului va răsuna în onoarea dăruirii ei ancestrale. Privește-i zbaterea de aripă în drum spre eternitate și încearcă să simți unde își ține ascunse comorile sufletului. Întreabă- te apoi de ce tocmai ție ți-a dăruit patima ei arzătoare și ai să te vezi pe tine
TEMPLUL IUBIRII de ANGHEL ZAMFIR DAN în ediţia nr. 2095 din 25 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/371440_a_372769]
-
O lumină romantică va pluti peste munții ei înmuguriți și pajiștile văilor îmbrăcate în florile câmpului te vor purta spre adîncurile unde și păstrează tezaurul renașterii. Fă-ți semnul crucii întâi și sărută icoana celei ce și-a închinat semnele dăruirii, dorinței de a fi un templu al iubirii! Nu ți mai rămâne, atunci, decât să te rogi la spicul grâului răsărit în pocale, să cauți efectul de început al tămâiei rugând-o să te acopere cu faldurile bucuriei celui ales
TEMPLUL IUBIRII de ANGHEL ZAMFIR DAN în ediţia nr. 2095 din 25 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/371440_a_372769]
-
cehi, veniți pe cont propriu, care, alături de nemți, englezi, scoțieni, polonezi, unguri și mai ales ruși, erau omniprezenți în Mamaia. A stat la mine două săptămâni, iar nopțile noastre de intimitate au fost deosebite, fiind tineri și dornici de nebunii. Dăruirea ei era totală, se lăsa furată de pasiune și se dedica iubirii cu voluptate. O strângeam mereu în brațe, uimit de fragilitatea corpului ei și de pielea catifelată și fină. Suzana era o femeie care punea mare preț pe îngrijirea
POVESTIRI PESCARESTI SI DE VIATA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1498 din 06 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374718_a_376047]
-
vină la noi, să împărtășească și să păstreze credință în Iisus Hristos și în Biserică Să, si ca a venit vremea că lucrarea noastră să fie nu strict social (formulă sociologică și peiorativ sociologist) ci extatica, fiindcă starea extatica înseamnă dăruire cu toata ființă. Exemplul extatic personal înțelept drept chintesența a spiritualității creștine ortodoxe și al întregii tradiții ascetic - mistice este soluția pe care autorul prezentului tratat teologic o redescoperă și o propune lumii creștine de astăzi... Pr. Prof. Univ. Dr.
25.06.2015, ORELE 17,00... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1628 din 16 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374812_a_376141]
-
vremuri străvechi, cât de greu sau ușor le era, ce creau în timpul lor, ce-i făcea fericiți și dacă erau, constatăm uneori ca pe acele vremuri simplitatea și munca îndeplinită cu greu le era o fericire, căci înainte de toate era - dăruirea! Încă din cele mai vechi timpuri aceste meleaguri dobrogene au fost vizate și urmărite pentru stăpânire de către foarte multe popoare, ba chiar Imperiul Otoman și-a creat din start obiceiul de a "debarca" prima dată cu oștirea în aceste ținuturi
TRECEREA ... (III) de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1616 din 04 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374820_a_376149]
-
treceau la înfăptuirea celeilalte, însă înainte de toate și-au construit biserica - "stindardul din piatră" a credinței nestrămutate a celor care i-au dat viață cu mic cu mare! Cam rar așa ceva, nu?! Este de fapt o istorie a iubirii, a dăruiri și devotamentului față de o cultură, dictată de credință, și față de valorile unui neam/popor duse oriunde au fost duși și ei în lume de către cerințele altora (germanii tot timpul au fost căutați în domeniul meșteșugăresc pentru o dezvoltare economică a
TRECEREA ... (III) de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1616 din 04 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374820_a_376149]
-
mai repede!”, „cât mai sus!”. Și toți strigaseră „cât mai tare, cât mai mult!”. Toate au avut străluciri în costume, care obosiseră retinele. Doamne!..Toți uitaseră că acel dans trebuia să fie un ritual misterios de iubire. De suavă trezire, dăruire și magică unire a cerului cu pământul. Și toate astea trebuiau făcute cu sfioasă credință. Atunci, cum să pătrunzi în tainicele altare ale pământului și cerului, fără credință, misterioasă iubire și generoasă dăruire? Iar privitorii aveau nevoie de acel „ceva
HĂLĂIŞA!- ULTIMA PARTE de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1616 din 04 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374834_a_376163]
-
ritual misterios de iubire. De suavă trezire, dăruire și magică unire a cerului cu pământul. Și toate astea trebuiau făcute cu sfioasă credință. Atunci, cum să pătrunzi în tainicele altare ale pământului și cerului, fără credință, misterioasă iubire și generoasă dăruire? Iar privitorii aveau nevoie de acel „ceva” misterios care să înlăture zăgazurile bucuriei din unirea pământului cu cerul. Doar călușarii din Conțești veniseră cu acel „ceva”. Ei n-au mai urcat pe scenă în iureș năvalnic, cum făcuseră ceilalți, ca să
HĂLĂIŞA!- ULTIMA PARTE de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1616 din 04 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374834_a_376163]
-
află în preajma examenelor, bacalaureatul și admiterea la facultate, iar cu ceea ce va obține în urma vânzării acestui prim volum, îl va tipări următorul... Oare câți tineri de vârsta ei ar face acest lucru, un act de curaj, și mai ales de dăruire în slujba CUVÂNTULUI?! Cei care doresc să achiziționeze primul volum, pot lua legătura direct cu autoarea, fie vizitându-i profilul de Facebook: http://www.facebook.com/ioana.resteman.9?fref=ts fie prin e-mail annay 26@yahoo.com. Iată și un
„SURÂSUL UMBRELOR” – UN ROMAN CARE MERITĂ CITIT! de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 873 din 22 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/374896_a_376225]
-
Am sus DA! În fața lui și ne-am jurat reciproc fidelitatea. În calitate de comandant de navă confirm căsătoria. Cu alte cuvinte te accept și ca amantă și trebuie să te satisfac. Vino la tătuc! Și începură jocurile de dragoste cu toată dăruirea reciprocă sub razele înfierbântate ale soarelui. Erau frânți de oboseala procreării când sirena ambarcațiunii vesti o schimbare a vântului care nu putea fi preluată de robot. În fond era o schimbare de direcție deoarece se apropiau de debarcader. La un
DOUĂ GRADE DE LIBERTATE ŞI UN PRIETEN -2- de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1574 din 23 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374960_a_376289]
-
am strâns nectar, În brazda timpului să-l însămânțez Cu har ancestral ce l-am primit în dar. Ca să rodească pe al gândirii crez. Din rădăcini revigorate-n vreme Să crească pasiune în vlăstare. Gânditori la datorie să cheme, Cu dăruire pe-a vieții cărare. Pe aripi de timp aștern rouă de gând, Când plânge dor din cerul ochilor mei. Cu năzuință de suflet fremătând, Alt început să răsune în idei. Când în clepsidra timpului se duce Menire mea cu zăpezi
„FEMEILE CU FLORI ROȘII ÎN PĂR de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1826 din 31 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/375027_a_376356]