8,648 matches
-
stau! Tu, stea prea minunată Și Lună între stele Coboară-te prin vise! În gandurile mele. Referință Bibliografică: DIMINEȚI ANCESTRALE / Daniel Dac : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2115, Anul VI, 15 octombrie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Daniel Dac : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la articolele scrise de Daniel Dac Comentează pagina și conținutul ei: Like-urile, distribuirile și comentariile tale pe Facebook, Google Plus, Linkedin, Pinterest și
DIMINEȚI ANCESTRALE de DANIEL DAC în ediţia nr. 2115 din 15 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/377019_a_378348]
-
Neamul în cele mai serafice imne ale Marelui Regat Dacia: Imnele Moldovei, Imnele Transilvaniei, Imnele Țării Românești, iar în sânul fiecărui principat drag a slăvit Fiii și Voievozii cei mai aleși. Străbătut de fiorul măreției și al suferinței Neamului nostru dac arhibinecuvântat, Ioan Alexandru a zugrăvit chipul Doamnei Maria Brâncoveanu, ucenica Marii Împărătese Fecioara Maria, în Icoana martiriului creștin-ortodox, aureolată de dureri și suspine, de lacrimi și plângeri într-o smerenie majestuoasă: MARIA BRÂNCOVEANU Se poate oare îndura mai mult / Să
CINSTIREA FECIOAREI MARIA ÎN SLOVA MARILOR POEŢI CREŞTINI (2) de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1348 din 09 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/377926_a_379255]
-
cum sunt întreținute și prezentate cu cele din străinătatea vestică a României, fiindcă ne cuprinde jalea. Romanii în construcțiile lor de aici au folosit pe lângă piatră și marmoră. Au găsit-o repede,la fel cum au găsit aurul și sarea dacilor, puțin mai jos, după Poarta de Fier a Transilvaniei, în zona comunei Bucovei de azi. Dar Munții Poiana Ruscă au și alte zăcăminte de marmură. Marele zăcământ de marmură de la Rușchița a intrat în atenția lumii, a mineralogilor și a
AURUL ALB ROMANESC de CORNELIU FLOREA în ediţia nr. 2261 din 10 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/378051_a_379380]
-
marmorei de la Rușchița în douăsprezece țări din Europa sub marca: Amagyar Carrara !! Vezi reclamele și documentele timpului. La Magyar Carrara din Munții Banatului, prin 1900, munceau din greu vreo trei sute de gugulani - rumânii locului ce se consideră urmașii direcți ai dacilor -ce tăiau, încărcau și transportau 700 de tone de marmură pe lună cu niște care mari, special făcute la care erau înhămate multe perechi de cai si faceau un drum de douăzeci de kilometri până la gara din Voislova. Era o
AURUL ALB ROMANESC de CORNELIU FLOREA în ediţia nr. 2261 din 10 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/378051_a_379380]
-
și să construiască împreună cu mica sa echipă adevărate minuni ale tehnicii. Puțini dintre noi știau că în pieptul său bătea cu putere o inimă dacoromână, iubea cu ardoare cultura, istoria și civilizația strămoșilor, patria română, considerîndu-se un demn urmaș al dacilor. Astfel se întâmplă că la unele acțiuni ale Academiei DacoRomâne marele inginer a dovedit, în ciuda persecuțiilor, ironiilor și chiar a unor pedepse nedrepte din partea autorităților, să vibreze la cultura zamolsiană, la spiritualitatea dacică ancestrală. Sperăm că exemplul va continua să
IN MEMORIAM – IUSTIN CAPRĂ de FUNDAŢIA ACADEMICĂ DACOROMÂNĂ în ediţia nr. 1487 din 26 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376343_a_377672]
-
să nu își piardă din proprietățile benefice trebuia însă ținut ascuns . Deși în general această floare a fost utilizată pentru a citi rodnicia anului, noi credem că această planta Arum Alpinum- Rodul Pământului, care făcea parte din repertoriul mitologic al dacilor , dar și a altor popoare europene, într-o formă mult stilizată apare ca element decorativ și pe un ciupag din colecția de textile a Muzeului Regiunii Porților de Fierr. Ciupagul (P1301) a fost achiziționat din satul Podeni, situat în Plaiul
FITOTEMUL DE ORIGINE FANTASTICĂ ARUM ALPINUM-RODUL PĂMÂNTULUI- ELEMENT DECORATIV PE UN CIUPAG DE LA PODENI- MEHEDINȚI de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1419 din 19 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376345_a_377674]
-
în Mehedinți. Originea elemetelor decorative, însă ce descind din fito și astro totemuri, indică faptul că aceasta provine dintr-un areal-Podeni, microzona-Satul de sub Munte, subzona Plaiul Cloșani-Mehedinți, unde se păstrează până aproape de zilele noastre, reminscențe ale universului spiritual al strămoșilor daci acestea răzbătînd în maifestările comunitare și identitare ale așezărilor, mai ales cele din nordul Mehedințiului. Referință Bibliografică: FITOTEMUL DE ORIGINE FANTASTICĂ ARUM ALPINUM-RODUL PĂMÂNTULUI- ELEMENT DECORATIV PE UN CIUPAG DE LA PODENI- MEHEDINȚI / Varvara Magdalena Măneanu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția
FITOTEMUL DE ORIGINE FANTASTICĂ ARUM ALPINUM-RODUL PĂMÂNTULUI- ELEMENT DECORATIV PE UN CIUPAG DE LA PODENI- MEHEDINȚI de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1419 din 19 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376345_a_377674]
-
să pătrundă prin mrejele tradițiilor românești și să descopere cum este surprinsă iubirea în literatura populară. Din volumul ,,Tradiții și obiceiuri românești”, coordonat de editura Flacăra, elevii au aflat că: ,,Dragobetele are rădăcini foarte vechi, fiind sărbătorit chiar de pe timpul dacilor. Pentru daci, Dragobetele era o divinitate asemeni lui Cupidon al românilor și Eros, al vechilor greci. Dragobetele, numit și Năvălnicul sau Logodnicul Păsărilor, fecior chipeș și puternic, aduce iubirea în casă și în suflet. Citește mai mult Un grup de
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/376302_a_377631]
-
prin mrejele tradițiilor românești și să descopere cum este surprinsă iubirea în literatura populară. Din volumul ,,Tradiții și obiceiuri românești”, coordonat de editura Flacăra, elevii au aflat că: ,,Dragobetele are rădăcini foarte vechi, fiind sărbătorit chiar de pe timpul dacilor. Pentru daci, Dragobetele era o divinitate asemeni lui Cupidon al românilor și Eros, al vechilor greci. Dragobetele, numit și Năvălnicul sau Logodnicul Păsărilor, fecior chipeș și puternic, aduce iubirea în casă și în suflet. Citește mai mult Un grup de elevi ai
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/376302_a_377631]
-
să pătrundă prin mrejele tradițiilor românești și să descopere cum este surprinsă iubirea în literatura populară.Din volumul ,,Tradiții și obiceiuri românești”, coordonat de editura Flacăra, elevii au aflat că: ,,Dragobetele are rădăcini foarte vechi, fiind sărbătorit chiar de pe timpul dacilor. Pentru daci, Dragobetele era o divinitate asemeni lui Cupidon al românilor și Eros, al vechilor greci. Dragobetele, numit și Năvălnicul sau Logodnicul Păsărilor, fecior chipeș și puternic, aduce iubirea în casă și în suflet.... XVIII. ÎN SUFLET PRIMĂVERI ÎMI ÎNFLOREȘTI
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/376302_a_377631]
-
prin mrejele tradițiilor românești și să descopere cum este surprinsă iubirea în literatura populară.Din volumul ,,Tradiții și obiceiuri românești”, coordonat de editura Flacăra, elevii au aflat că: ,,Dragobetele are rădăcini foarte vechi, fiind sărbătorit chiar de pe timpul dacilor. Pentru daci, Dragobetele era o divinitate asemeni lui Cupidon al românilor și Eros, al vechilor greci. Dragobetele, numit și Năvălnicul sau Logodnicul Păsărilor, fecior chipeș și puternic, aduce iubirea în casă și în suflet.... XVIII. ÎN SUFLET PRIMĂVERI ÎMI ÎNFLOREȘTI!, de Cornelia
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/376302_a_377631]
-
cartelă de-alimente, Dar limba, mi-aduc aminte bine Era română în cuvinte ... Azi, în sfânta democrație Au apărut cuvinte de import, Ce cu prea multă semeție Le pronunță tineri cu confort... Limba noastră, dulce, strămoșească E melodiosă, moștenire de la daci, Ce cu drag să ne-amintească De rădăcinile unui popor dibaci... Oriunde vom merge-n lumea largă Vom simți, gândi în limba română, Nimeni vreodată nu poate s-o șteargă, E-n minte, e-n suflet total stăpână... Referință Bibliografică
LIMBA ROMÂNĂ de MARILENA DUMITRESCU în ediţia nr. 2071 din 01 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/376451_a_377780]
-
Geoagiu, fosta Germisara, cu Băile termale "Dodonae"...) 1. Epoca romană Pe-un drum roman plin de dudău, Aveau un Castru la Cigmău. Patru centurii de ostași, Conduse de patru sutași, Păzeau cu strășnicie drumul Pe care transportau uiumul, Luat de la dacii supuși, Romanii de Traian aduși. Ei se distrau în Germisara, Loc fain cum nu-i în toată țara! Pe daci i-o-mpins, ah, mama lor, În “Valea Spurcăciunilor”: Soldați romani n-aveau curaj, Să intre în al lor sălaș
GERMISARA, IZVOR DE POPOR de AUREL LUCIAN CHIRA în ediţia nr. 2071 din 01 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/376465_a_377794]
-
la Cigmău. Patru centurii de ostași, Conduse de patru sutași, Păzeau cu strășnicie drumul Pe care transportau uiumul, Luat de la dacii supuși, Romanii de Traian aduși. Ei se distrau în Germisara, Loc fain cum nu-i în toată țara! Pe daci i-o-mpins, ah, mama lor, În “Valea Spurcăciunilor”: Soldați romani n-aveau curaj, Să intre în al lor sălaș! Pe-aproape au găsit izvor! O groapă au făcut de zor Și-așa a apărut, tataie Vestita Thermă Dodonae. Dar
GERMISARA, IZVOR DE POPOR de AUREL LUCIAN CHIRA în ediţia nr. 2071 din 01 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/376465_a_377794]
-
dragi gioagieni, Să fie-un bun șef de oșteni. Umor, turismul și cultură, Să fie-a voastră partitură. Și bucuroși, mereu cântați, C-o stradă-aveți cu muzicanți... Izvorul cald din sfânt pământ, E pentru voi un lucru sfânt. Romani și daci, unguri și sași s-au îmbăiat. Și-a lor urmași. Dar cel mai mult, căci e al lor, I-a încălzit pe-ai noști români. Poftiți la Geoagiu Băi tovarăși! Și veți fi puternici, iarăși! Referință Bibliografică: GERMISARA, IZVOR DE
GERMISARA, IZVOR DE POPOR de AUREL LUCIAN CHIRA în ediţia nr. 2071 din 01 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/376465_a_377794]
-
mental atletic precum propria să statura și cu o privire seducătoare pe care ulterior am mai întâlnit-o de câteva ori în viața mea, m-a determinat să încep încă din octombrie să învăț încă o dată toată istoria României de la daci și români până la apoteoticul comunism. O mai făcusem odată, când la 16 ani m-am înscris la cursul de ghizi, cu dorința explicită de a le arăta străinilor ce țară frumoasă avem. Și atunci am invatat până la epuizare, am dat
CELULA MEA NEBUNA CONTINUARE X de SILVANA ANDRADA în ediţia nr. 1951 din 04 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/376539_a_377868]
-
asemenea frumusețe de lup?! Bunicul a rămas pe gânduri, surprins de întrebarea mea. El uitase ce povestise într-o seară de iarnă, de Sf. Ion. - Să știi că, ani în șir, m-a frământat soarta lui. Învățasem la istorie despre daci, despre steagul lor cu cap de lup și trup de șarpe, care scotea un șuierat înspăimântător atunci când era purtat în luptă. Dacă iubești și vindeci animalele, cum ai putut să vânezi Lupul Sur, simbolul strămoșilor noștri, Dacii? Pe fața blândă
LUPUL SUR de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 2183 din 22 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375777_a_377106]
-
dacă cea străveche Și cum cuvintele roiesc ca fluturi. Pământul plânge precum sfinții în icoană Rănile lui se scurg ca roua în dimineață Ne rabdă că îl ținem în prigoană Din moartea lui stropindu-ne cu viață. Pământul tace precum dacii în țărână Strămoșii prefăcuți în iarbă și în grâne. Răsar din umbră îngeri de lumină Punându-ne pe masă vin și pâine. Referință Bibliografică: Poem de lut / Tamara Gorincioi : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2077, Anul VI, 07 septembrie
POEM DE LUT de TAMARA GORINCIOI în ediţia nr. 2077 din 07 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375829_a_377158]
-
Acasa > Poeme > Devotament > SUNT DAC ! Autor: Maria Bălăcianu Publicat în: Ediția nr. 2283 din 01 aprilie 2017 Toate Articolele Autorului Sub cetină de brad mugeau regește cerbii Iar păsări zgribulite plângeau în gerul iernii Din miazănoapte vântul urla clădind troiene Și iepurii spre scorburi fugeau
SUNT DAC ! de MARIA BĂLĂCIANU în ediţia nr. 2283 din 01 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375868_a_377197]
-
știu de ce în iarnă mă simt un fiu de lup Și nu, nu caut pradă, din nimeni nu mă-nfrupt Mă simt curat ca neaua și-n amintiri mă-mbrac Mă știe-o lume-ntreagă, mă știu și eu ... sunt dac! Referință Bibliografică: SUNT DAC ! Maria Bălăcianu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2283, Anul VII, 01 aprilie 2017. Drepturi de Autor: Copyright © 2017 Maria Bălăcianu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul
SUNT DAC ! de MARIA BĂLĂCIANU în ediţia nr. 2283 din 01 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375868_a_377197]
-
mă simt un fiu de lup Și nu, nu caut pradă, din nimeni nu mă-nfrupt Mă simt curat ca neaua și-n amintiri mă-mbrac Mă știe-o lume-ntreagă, mă știu și eu ... sunt dac! Referință Bibliografică: SUNT DAC ! Maria Bălăcianu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2283, Anul VII, 01 aprilie 2017. Drepturi de Autor: Copyright © 2017 Maria Bălăcianu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la articolele
SUNT DAC ! de MARIA BĂLĂCIANU în ediţia nr. 2283 din 01 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375868_a_377197]
-
pleacă prin vene: „(...) lumânarea sufletului nostru încă nu s-a stins, căci au mai fost și-alți bărbați de seamă care-au știut să ne vorbească nu doar de bucurie, ci chiar de fericire, pe care-au înțeles-o, de la daci citire, ca jertfă de sine și de bucurie a morții, de care nu au parte, firește, decat aceia care cred cu-adevărat în sufletul nemuritor”, iar gândirea carteziana nu dă greș nici în alegerea următorului citat, ca schela a edificiului
SĂRBĂTOAREA LIMBII ROMÂNE LA MĂNĂSTIREA BRÂNCOVEANU ORGANIZATĂ DE REVISTA STARPRESS de RODICA P CALOTĂ în ediţia nr. 2077 din 07 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375885_a_377214]
-
cea română, Miorița mi-i străbună. Limba mea doină cu dor, Cântă glasul de popor. Limba mea are un nume, E durere și renume. Limba mea vechi obicei, S-a născut cu vechi temei. Limba mea-i din neam de daci, Mândri și oșteni și traci. Citește mai mult Pământul meu de țarăLimba mea cea de-o ființă-i,Scump tezaur, suferință.Limba mea ca o comoară,E pământul meu de țară.Limba mea cu glasul dulce,Drag cuvântul mi-l
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/376517_a_377846]
-
cea română,Miorița mi-i străbună.Limba mea doină cu dor, Cântă glasul de popor.Limba mea are un nume,E durere și renume.Limba mea vechi obicei,S-a născut cu vechi temei.Limba mea-i din neam de daci,Mândri și oșteni și traci.... XIII. INTRE CEI CE N-AU O PÂINE, de Elena Buldum , publicat în Ediția nr. 2083 din 13 septembrie 2016. Printre gânduri trecători Strada vieții -mi dă fiori, Doi copii ca două flori Întind mâna
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/376517_a_377846]
-
esență este iubirea susținută de credința în Dumnezeu: „Îndrăznește! Crede întotdeauna în iubire/ Crede că Domnul te veghează și pe tine“. Iubirea se împletește cu prețuirea față de înaintași, față de strămoșii noștri în poeziile ce readuc în amintire trecutul eroic al dacilor aflați „Sub semnul lupului“: „Iubire, cheamă-ne pe înălțimi!/ Acolo unde strămoșii mei, mulțimi/ În vechime, ridicau desfătătoare/ Lăcașuri de-nchinare, altare solare“. Deși variate, subiectele sunt abordate consecvent nepretențios, lucid, sincer, invitând la coparticiparea cititorului de bun simț și de
ACTUALITATEA UNUI MIT de VICTORIA MILESCU în ediţia nr. 1468 din 07 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376639_a_377968]