2,277 matches
-
sic!) și își avea prima ediție în anul de grație 1980, în preajma Crăciunului (23 decembrie), la Casa de Cultură din Curtea de Argeș. De acest festival se leagă și „nașterea” unor formații de amatori, precum cea din comuna Vlădești („Bratia”). • Festivalul de datini și obiceiuri de Crăciun și Anul Nou " Florile Dalbe", nume pe care îl are și astăzi încă de la ediția a X-a (1990), are un caracter competitiv și antrenează grupuri din județul Argeș obiceiuri de Crăciun, Anul Nou și Bobotează
Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Argeș () [Corola-website/Science/319880_a_321209]
-
spre a onora memoria marelui dirijor care a fost Dumitru Georgescu Kiriac. Este un marile manifestări artistice cu carcater internațional care poartă marca Centrului Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Argeș (alături de Festivalul Internațional de Folclor "Carpați", Festivalul de datini de Crăciun și Anul Nou "Florile dalbe" etc) și face cinste județului Argeș și orașului Pitești. În fiecare an, conform regaulamentului, Festivalul are loc la Pitești (muzica corală universală la Teatrul "Al. Davila" din Pitești) și la Mănăstirea Curtea de Argeș(secțiunea
Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Argeș () [Corola-website/Science/319880_a_321209]
-
care s-au convertit la iudaism și s-au alipit în cursul istoriei de poporul evreu pe pământul Palestinei (Eretz Israel) sau în diaspora. Apartenența individului la poporul evreu este în zilele noastre independentă de păstrarea normelor religioase sau a datinilor. Cuvântul evreu (în limba română există și varianta arhaică „ovrei”) provine din limba ebraică. Cuvântul ebraic עברי (ivrí) este înrudit cu verbul עבר „a trece”. Mitologia evreiască leagă acest nume de Eber (ebr. 'Ever), un strămoș al lui Avraam (Abraham
Evrei () [Corola-website/Science/297257_a_298586]
-
promoveze cu mândrie valorile proprii în construcție, îmbracăminte, artă și limbă. Sub oblăduirea acestor nobili locali s-au facut printre cele dintâi traduceri ale textelor religioase în limba română, în graiul maramureșan: Codicele voronețean, Psaltirea șcheiană, Psaltirea voronețeană, Psaltirea Hurmuzachi. Datinile străvechi s-au păstrat curate și neașteptat de vii în Maramureș. Cântecele, dansurile, portul țărănesc, mâncărurile precum și meșteșugul olăritului și al lucrului cu lemnul la contrucția caselor, bisericilor, porților, troițelor sau obiectelor casnice ca fusele cu zurgălăi sau pecetarele au
Maramureș () [Corola-website/Science/297292_a_298621]
-
care indică precis stăpânirea Moldovei asupra ținutului Putnei. La final, Panaitescu face o referire la tratatul din 1475 între Ștefan cel Mare și Matei Corvin, în care se vorbește despre "„granițele țării Moldovei cu Țara Românească după vechile limite și datine [...] statornicite de Ștefan I al Moldovei și Vlad Transalpinul și apoi [...] conform privilegiilor încheiate de ambe părți de voievozii Alexandru și Mircea”". Cum Mircea și-a întins stăpânirea către părțile tătărești abia în 1404, istoricul concluzionează că granița dintre Moldova
Mircea cel Bătrân () [Corola-website/Science/297281_a_298610]
-
de către singur Dumnezeu, prin hotărârea adunării elective, nu de vreun alt rege sau împărat. Titlul nu cuprinde însă și realitățile politice ale epocii, fiindcă Mircea nu stăpânește ca un autocrat absolut, ci ca un domnitor respectat, care ține seama de datini în deciziile sale, luate cu ajutorul boierilor din sfat. Domnul era apărătorul supușilor săi (comandantul oștilor, împărțitorul suprem de dreptate) și cel spiritual al țării, ca și ctitor de lăcașe pentru înălțarea de slujbe. El adună, prin funcționarii săi, veniturile domniei
Mircea cel Bătrân () [Corola-website/Science/297281_a_298610]
-
tratate comerciale, batere de monedă, înființarea minelor etc. Ca și senior feudal între boieri, avea privilegiul de "dominium eminens" (stăpân peste toate pământurile țării). În relațiile externe, domnul reprezenta țara față de suveranii străini. Toate aceste prerogative erau exercitate în limitele datinilor și cu sprijinul și aprobarea sfatului domnesc. Astfel, în hrisoave și tratatele comerciale externe ale lui Mircea sunt precizate numele boierilor consultați, ca și garanție a consultării sfatului. Sfetnicii domnești dețineau cele mai importante poziții în administrație. În timpul lui Mircea
Mircea cel Bătrân () [Corola-website/Science/297281_a_298610]
-
perioada profesoratului său. ("Le Trésor de Pétrossa. Étude sur l'orfèvrerie antique", Tome I-III, Éditions J. Rothschild, Paris, 1887-1900). A publicat studii de folclor despre cântecele Europei răsăritene ("Cântecele poporane ale Europei răsăritene, mai ales în raport cu țara, istoria și datinile românilor", 1861; "Răsunete ale Pindului în Carpați"). A publicat studii de istorie literară dedicate literaturii din secolul al XVIII-lea ("Poeții Văcărești", "Mișcarea literară din Țara Românească în sec. XVIII"). Este autorul unor nuvele istorice ("Mihnea Vodă cel Rău", "Doamna
Alexandru Odobescu () [Corola-website/Science/297620_a_298949]
-
lungul anilor, printre altele: "Istoria românilor supt Mihai-Voievod Viteazul" de Nicolae Bălcescu, "Cugetările" lui Alecu Russo și "Ciocoii vechi și noi" de Nicolae Filimon. În această revistă Odobescu își publică studiile "Cântece poporane ale Europei răsăritene în raport cu țara, istoria și datinele românilor", "Răsunete ale Pindului în Carpați" și "Poeții Văcărești". Tot în "Revista română" publică în 1862 "Psaltirea diaconului Coresi (note)" și "Câteva ore la Snagov (o călătorie arheologică)". În același an (1862), domnitorul Alexandru Ioan Cuza îl numește pe Odobescu
Alexandru Odobescu () [Corola-website/Science/297620_a_298949]
-
în timp. Târgurile desfășurate la Saschiz(Dansul feciorilor), Gurghiu (Târgul fetelor), Hodac (Udatul nevestelor), Rușii Munți (Târgul portului popular), Târgu Mureș (Târgul dansului bătrânesc), Brâncovenești (Târgul cireșelor) scot în evidență varietatea de costume populare moștenite din strămoși precum și cântecele și datinile populare. De-a lungul timpului în județul Mureș au existat diverse acțiuni ale autorităților și ale intelectualității pentru o creștere continuă a culturii în întreg spațiul județului. Cifrele recensământului din 1930 descriu județul Mureș astfel: 233 915 locuitori peste 7
Județul Mureș () [Corola-website/Science/296665_a_297994]
-
evoluția etnografică a poporului român, bradul a căpătat din ce în ce mai multe înțelesuri, precum cel de "arbore de judecată", "arbore de pomană", "arbore fertilizator" sau "stâlp de arminden". În zilele noastre, împodobirea pomului de Crăciun a devenit una dintre cele mai iubite datini atât în mediul urban cât și în mediul rural, odată cu așteptarea, în seara de Ajun, a unui personaj mitologic, Moș Crăciun. Conform legendei, Moș Crăciun ar fi fost adus în Statele Unite de către coloniștii olandezi ce s-au stabilit în New
Pom de Crăciun () [Corola-website/Science/296841_a_298170]
-
nu introduc brad în casă de Crăciun, fiind considerat obicei catolic de origine păgână. Conform unei legende, tradiția cadourilor în noaptea de 24 decembrie spre 25 decembrie ar proveni de la Martin Luther care ar fi propagat din anul 1535 aceasta datină numită "Christkindl" (copilașul Cristos) ca o alternativă a obiceiului catolic "Nikolaustag" (ziua lui Nicolae) de pe 6 decembrie. Multă vreme în familiile catolice a fost menținută mai departe tradiția cadourilor de Nikolaus. Scopul lui Martin Luther ar fi fost să trezească
Crăciun () [Corola-website/Science/296839_a_298168]
-
Nikolaustag" (ziua lui Nicolae) de pe 6 decembrie. Multă vreme în familiile catolice a fost menținută mai departe tradiția cadourilor de Nikolaus. Scopul lui Martin Luther ar fi fost să trezească interesul copiilor pentru Cristos și să-i îndepărteze astfel de datina catolică a cadourilor de Nikolaus, ea fiind un mod de venerație a catolicilor pentru sfinți, lucru interzis protestanților. Conform unei alte legende, Luther ar fi fost profund impresionat de cerul înstelat, lucru pe care nu l-a putut reproduce în
Crăciun () [Corola-website/Science/296839_a_298168]
-
cei care mor de o moarte „grabnică” (spânzurați, înecați, împușcați, ...); bolnavii care în timpul convalescenței rămân nesupravegheați și trece peste ei o pisică sau morții nepăziți peste care au trecut pisici, câini, șoareci, găini sau orice altă pasăre. De aici provine datina de a păzi mortul când este în casă. Exista strigoi vii și strigoi morți. Când este lună nouă, strigoii ies din morminte sau își părăsesc trupul și încep să danseze sau să facă tot felul de răutăți. Noaptea lor este
Strigoi () [Corola-website/Science/296924_a_298253]
-
pragul vecinilor, urându-le prosperitate și "semănare bună". Pentru cel mai important moment, trecerea în noul an, pregătirile se reiau. In săptămâna dintre Crăciun și Anul Nou, în toate satele cetele de flăcăi se prepară pentru "urat", sistem complex de datini și obiceiuri. Pe înserat, în ajunul anului care se pregătește să se nască sunt așteptați să apară "Ursul", "Capra", "Bunghierii", "Căiuții", "Malanca", "Jienii", "Mascații" etc. Concretizarea spectaculoasă a unor mituri antice legate de simbolistica animalelor, aceste manifestări reprezintă o modalitate
Tradiții românești () [Corola-website/Science/296922_a_298251]
-
avem sărbătoarea noastră, moștenită de la daci și ar fi păcat să ne pierdem tradițiile”. După 1990, românii au importat din Vestul Europei Valentine's Day, sărbătorită pe 14 februarie și considerată Ziua Îndrăgostiților. Au existat însă și contestări ale acestei datini, unele persoane acordând o importanță mai mare păstrării tradițiilor autohtone și, implicit, sărbătorirea zilei de Dragobete la 24 februarie în locul acesteia. Unele publicații sau companii au început să conducă campanii pro-Dragobete, sub sloganul „De Dragobete iubește românește!”. În România, celebrarea
Dragobete () [Corola-website/Science/298169_a_299498]
-
să ridice în 1712 ani o cruce de piatră, peste vechea cruce de lemn ridicată de Preda. Preda Brâncoveanu a fost sugrumat în 1658 din ordinul lui Mihnea al III-lea. Astfel că Stanca și copii ei au rămas conform datinii în îngrijirea văduvei lui Preda, Păuna Brâncoveanu, care făcea împreună cu frații Barbu și Constantin (Matei murise deja) la 1659 o danie Mănăstirii Sadova. Conform istoricului N. Iorga, Brâncoveanu a fost crescut de mama sa „cantacuzinește”. Un rol important l-a
Constantin Brâncoveanu () [Corola-website/Science/297382_a_298711]
-
cursuri studiindu-se istoria și geografia Poloniei. În 2003, cursurile sistematice erau frecventate de peste 150 de copii. În fiecare an „Casa poloneză” ajută tinerii cu perfectarea actelor pentru admiterea la instituțiile din Polonia. Pentru însușirea mai bună a tradițiilor și datinilor naționale s-au înființat ansamblul vocal de tineret „Lastocika” și cel de dansuri populare „Krokus”. O atenție deosebită este acordată veteranilor din armata poloneză, constituiți în Cercul Combatanților Polonezi. Casa Poloneză din Bălți a fondat 9 filiale în raionale adiacente
Bălți () [Corola-website/Science/297395_a_298724]
-
muzee obștești. Muzeul de istorie și etnografie din satul Văsieni dispune de peste 16.040 exponate din care: 16 picturi, 6 sculpturi, 70 obiecte de artă decorativă, 480 obiecte arheologice, 1276 obiecte din domeniul etnografic etc. O continuare a tradițiilor și datinilor este broderia și obiectele croșetate a doamnei Ioana Munteanu din satul Tîpala. Îndrăgostită de frumos ea îl redă în cearșafuri, perdele, fețe de masă, etc. O parte inseparabilă a raionului sunt lăcașele de cult, construite de-a lungul secolelor de
Raionul Ialoveni () [Corola-website/Science/297499_a_298828]
-
Florea Marian este considerat unul din cei mai de seamă folcloriști și etnografi români, lăsând urmașilor o operă încă neegalată în literatura noastră de specialitate. Pe lângă culegeri de folclor din toate ținuturile locuite de români, a scris monografii despre sărbători, datini românești, ornitologie, cromatică etc. Prin opera lui a pus bazele cercetării științifice a folclorului și a stimulat culegerea amplă a creațiilor populare de către alți cercetători. Ediții "princeps" 1. "Poesii poporale din Bucovina. Balade române culese și corese de ...", Editor I.
Simion Florea Marian () [Corola-website/Science/297541_a_298870]
-
a scris, să capete "„unitate și extensiune de epopee”". Deși nerealizată pe deplin, cele mai izbutite poeme ale sale se încadrează într-o viziune unitară, alcătuind o monografie epico-lirică a satului românesc. Regăsim în creația sa natura românească, muncile câmpenești, datinile atașate marilor momente ale existenței, erotica țărănească, revolta țăranului, experiența tragică a războiului, momente din istoria poporului român. În descrierea naturii, deosebindu-se de V. Alecsandri (cel dintâi pastelist remarcabil în evoluția liricii românești), la Coșbuc obiectul evocării e omul
George Coșbuc () [Corola-website/Science/297547_a_298876]
-
importantei stații de pe vechea cale de olac ce lega Piteștiul cu Râmnicu-Vâlcea, Biserica de lemn „Cuvioasa Paraschiva” din Drăganu-Olteni a dăinuit vreme de peste două veacuri în locurile de tainică frumusețe scăldate de firul argintiu al Băscovelului. De la întemeierea ei între datina străbună, biserica a luminat cu adevăruri eterne sufletele locuitorilor din Drăganu, până când un nou altar al credinței în veșnicie a fost înălțat în centrul satului. De atunci, această bijuterie în lemn a fost uitată și doar vremelnicii căutători de comori
Biserica de lemn din Drăganu-Olteni () [Corola-website/Science/319340_a_320669]
-
și Volcineț. Istoria satului Luncavăț începe înainte de Descălecat, când un oarecare Pancu, tatăl lui Luca și predecesorul familiei Wassilko, defrișează pădurea pe malul stâng al Șiretului Mare și întemeiază vatra de sat pentru sine pentru ultimul său copil, așa cum era datina vremii, apoi urca prin lunca Șiretului și, dincolo de confluenta acestuia cu pârâul Mihodra, ctitorește vatra de sat și pentru acest fecior Luca. Localitatea a făcut parte din regiunea istorică Bucovina a Principatului Moldovei. Prima mențiune documentara a avut loc în
Lucavăț, Vijnița () [Corola-website/Science/315594_a_316923]
-
sau vara la sfințirea apei la diferite praznice. Stâlpii funerari din jurul lăcașului, încă în număr însemnat, îi sporesc farmecul ambiental. Brâie îndestulătoare de cioplituri, stele în colțuri, rozete cu spițe, urcă pe stâlpii înălțării de la Pianu, tăinuind și ei, aceeași datină ca cei din cimitirul vecin de la strungari, ca cei, admirați de Nicolae Iorga, de la Răhău, ca cei stăruitori încă în cimitirul de la Vingard, ca cei plini de înțeles, din incinta bisericii reformate de la Ceaușu de Câmpie, ca toți cei rămași
Biserica de lemn din Pianu de Sus () [Corola-website/Science/315641_a_316970]
-
lubaviceri” (idiș:. ליובאוויטשער), urmează tradițiile Habad în rugăciune și în liturgii bazate pe Cabala Lurianică. Ca hasidim, ei susțin că urmează calea hasidică a lui Israel ben Eliezer Baal Shem Tov. Datorită entuziasmului religios și a păstrării cu strășnicie a datinilor, cuvăntul „habadnik” a fost preluat de limba română, sub forma "„habotnic”".
Habad () [Corola-website/Science/321226_a_322555]