13,916 matches
-
cîteva documente ale decesului. 1) Adresa Penitenciarului Principal Aiud către Curtea Supremă secția penală din 8 noiembrie 1952: ,Vă înaintăm în original referatul nr. 877 din 3 noiembrie al serviciului sanitar al acestui penitenciar din care se poate constata că deținutul Vulcănescu Mircea Aurel care a fost condamnat la 8 ani temniță grea în baza deciziei nr. 1510 din 7 august 1948 cu mandat de arestare din octombrie 1948 emis de Parchetul Curții București pentru crimă de război a decedat în
ÎMPLINIREA A 113 DE ANI DE LA NAŞTEREA SA ÎN PĂMÂNTUL NEAMULUI ROMÂNESC ŞI A 65 DE ANI DE LA MUTAREA SA ÎN VEŞNICELE ŞI CEREŞTILE LOCAŞURI – MIRCEA VULCĂNESCU (1904 – 1952)… de STELIAN GOMBOŞ în ediţi [Corola-blog/BlogPost/343136_a_344465]
-
război a decedat în acest penitenciar la data de 29 octombrie 1952." 2) Raportul Penitenciarului Principal Aiud din 31 octombrie 1952 trimis Direcțiunii Generale a Penitenciarelor: ,Vă raportăm că în ziua de 29 octombrie 1952, a decedat în acest penitenciar deținutul Vulcănescu Mircea fișa 9320/48 Aiud, suferind de miocardită și pleurezie dublă T.B.C. ș...ț Alături înaintăm un inventar de efecte ce au fost proprietatea susnumitului cu rugămintea să binevoiți a ne da ordin ce să facem cu acele efecte
ÎMPLINIREA A 113 DE ANI DE LA NAŞTEREA SA ÎN PĂMÂNTUL NEAMULUI ROMÂNESC ŞI A 65 DE ANI DE LA MUTAREA SA ÎN VEŞNICELE ŞI CEREŞTILE LOCAŞURI – MIRCEA VULCĂNESCU (1904 – 1952)… de STELIAN GOMBOŞ în ediţi [Corola-blog/BlogPost/343136_a_344465]
-
facem cu acele efecte, precum și dacă putem anunța sau nu familia susnumitului". Ultima copertă a dosarului de penitenciar al lui Mircea Vulcănescu păstrează data ieșirii, precum și felul și modul ieșirii din penitenciar : Decedat suferind de miocardită și pleurezie dublă T.B.C. Deținutul K 9320, Vulcănescu Mircea... Acum, în încheiere - un gând sincer și recunoscător despre Mircea Vulcănescu Mircea Eliade și Emil Cioran au plecat, Mircea Vulcănescu a rămas. Eliade și Cioran au făcut carieră în Apus, Vulcănescu a făcut pușcărie în țară
ÎMPLINIREA A 113 DE ANI DE LA NAŞTEREA SA ÎN PĂMÂNTUL NEAMULUI ROMÂNESC ŞI A 65 DE ANI DE LA MUTAREA SA ÎN VEŞNICELE ŞI CEREŞTILE LOCAŞURI – MIRCEA VULCĂNESCU (1904 – 1952)… de STELIAN GOMBOŞ în ediţi [Corola-blog/BlogPost/343136_a_344465]
-
la revista Ministerului de Interne, Glasul Patriei. Apărută între anii 1955-1972 de trei ori pe lună și difuzată în afara granițelor țării, revista era adresată în exclusivitate emigrației și exilului românesc, pe care redactorii și colaboratorii - toți intelectuali de dreapta, foști deținuți politici „reeducați”, dar fără drept de semnătură în țară - trebuiau să-i convingă de „umanismul” regimului comunist românesc și să-i determine să se repatrieze ori să renunțe la activitățile critice față de Republica Populară Română. Era o formă perversă a
„PRO MEMORIA ?' ANUL COMEMORATIV JUSTINIAN PATRIARHUL ŞI AL APĂRĂTORILOR ORTODOXIEI ÎN TIMPUL COMUNISMULUI” NICHIFOR CRAINIC ?' TEOLOGUL MISIONAR PRINTRE INTELECTUALI, APOLOGETUL ORI PROPOV? de STELIA [Corola-blog/BlogPost/343135_a_344464]
-
cadouri... sau pe plicuri și timbre... Îmi place să scriu multe scrisori... I-am scris tatălui meu vitreg închis în închisoarea militară din Budapesta, bulevardul Margit nr 87, așa: „Domnului Zsolt Béla”... Bunicul a sărit ca ars: „De ce nu scrii „Deținutului Zsolt Béla”? Dar eu am rămas la prima formulă, pentru că nu am vrut să-mi jignesc tatăl închis, spunându-i „deținut”. Bunicul mi-a mai spus că azi nu este o rușine să fii închis de unguri sau nemți, ci
PARTEA ÎNTÂIA de PAŞCU BALACI în ediţia nr. 1489 din 28 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/343215_a_344544]
-
militară din Budapesta, bulevardul Margit nr 87, așa: „Domnului Zsolt Béla”... Bunicul a sărit ca ars: „De ce nu scrii „Deținutului Zsolt Béla”? Dar eu am rămas la prima formulă, pentru că nu am vrut să-mi jignesc tatăl închis, spunându-i „deținut”. Bunicul mi-a mai spus că azi nu este o rușine să fii închis de unguri sau nemți, ci o onoare. Odinioară, erau închiși criminalii, hoții, violatorii, înșelătorii și că era o mare rușine pe vremea aceea să fii închis
PARTEA ÎNTÂIA de PAŞCU BALACI în ediţia nr. 1489 din 28 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/343215_a_344544]
-
pe strada noastră cu tunuri și cu tancuri! Așa ceva am văzut numai la actualitatea cinematografică... Arienii din Oradea ne salută cu răceală sau, pur și simplu, întorc capul, prefăcându-se că nu ne văd... Beciul primariei a devenit temniță pentru deținuții politici... Am văzut azi de la fereastra camerei mele cum nenea Waldmann a fost lovit cu piciorul în spate de un ofițer neamț pe când îi evacuau familia din curtea propriei lor case... Am mai aflat azi că poliția germană se numește
PARTEA ÎNTÂIA de PAŞCU BALACI în ediţia nr. 1489 din 28 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/343215_a_344544]
-
încremenea până și pe diavol, cu stivele de morți, înșirați ca lemnele de pe lângă zidurile marilor mănăstiri (5000 de italieni doar în câteva zile... și 13 000 de români pe durata pedepsei), cu pregătirile Irozilor pentru alcătuirea Diviziilor roșii, cu greva deținuților politici și cu mitingul pregătit pentru asupritori: „-Miting în curtea mănăstirii... Mesajul de eliberare... sarcină patriotică... moment istoric. Tăcerea ostilă a masei i-a ațâțat, deși unii ofițeri superiori se învârtiseră în zilele de pregătire în jurul Anei Pauker, capul de
DRUMUL CRUCII de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1679 din 06 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/343467_a_344796]
-
Nu peste mult timp, părintele Ioan a refuzat propunerea Patriarhului Iustinian Marina de a fi scos din lagăr, preferând să pătimească în continuare, pentru a-i întări pe frații de suferință (cf. Ionuț Băiaș și Costel Condurache, "Părintele Ioan Negruțiu - deținutul care a refuzat să fie scos din lagăr", http://www.hotnews.ro/știri-arhiva-1043334-serial-sfinții-închisorilor-ioan-negruțiu-deținutul-care-refuzat-fie-scos-din-lagăr-htm). Trimis, cu domiciliu forțat, la Rubla, în Bărăgan, Preotul martir Ioan Negruțiu a avut puterea să transforme o casă părăginită în biserică și să o târnosească. Din
DESPRE CRUCE, MARTIRIU ŞI SUFERINŢĂ ÎN VIAŢA, OPERA, GÂNDIREA ŞI ACTIVITATEA PĂRINTELUI ARHIMANDRIT IOAN NEGRUŢIU DE LA MĂNĂSTIREA TIMIŞENI, JUDEŢUL TIMIŞ (1915 – 2003)… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr [Corola-blog/BlogPost/344096_a_345425]
-
Gheorghe Gheorghiu-Dej (după ce secretarul general al PCR află indirect, de la generalii armatei cehoslovace, despre faptele de eroism ale generalului), se retrage la Girov, unde locuia o soră a sa, văduvă și aflată în sărăcie. La Aiud, Grigore Caraza, un fost deținut politic de calitatea morală a generalului, poate cel mai reprezentativ dintre victimele comunismului, l-a cunoscut pe eroul legendar, degradat brutal de către agenții ideologici ai Moscovei la București. Din cartea lui de memorii* am aflat povestea cu parfum de legendă
CUM UN TOIAG DE CIOBAN UZURPĂ LOCUL BASTONULUI DE MAREŞAL de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 2337 din 25 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/343134_a_344463]
-
Acasa > Manuscris > Povestiri > METODA SUVEICĂ Autor: Mihai Leonte Publicat în: Ediția nr. 628 din 19 septembrie 2012 Toate Articolele Autorului METODA SUVEICĂ Muncind împreună cu deținuții aflam de la ei tot felul de povestiri cu întâmplările care îi aduseseră la statutul de condamnați. O astfel de povestire fiind ,,metoda suveica”! Prin această metodă se organiza un grup care vindea un obiect de ocazie. Datorită acestui sistem ajunsese
METODA SUVEICĂ de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 628 din 19 septembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/343577_a_344906]
-
la Pitești, intelectualii - la Aiud, muncitorii - la Gherla; elevii - la Târgșor, femeile la Mislea și Miercurea Ciuc. Ajunge la închisoarea-spital de la Târgu Ocna, în anul 1950, pentru că i s-a descoperit un TBC osos la genunchi. La Târgu Ocna erau adunați deținuții grav bolnavi de tuberculoză, ca să moară. Ajuns aici, scapă de focul "reeducărilor” de la Pitești Deținut la Jilava, Pitești, Tg. Ocna - unde se apropie de Valeriu Gafencu, "Sfîntul închisorilor". La 14 iunie anul 1954, a fost eliberat de la închisoarea-penitenciar Târgu Ocna
IN MEMORIAM – PĂRINTELE CONSTANTIN VOICESCU DE LA BISERICA „SAPIENŢEI” DIN BUCUREŞTI – ACUM LA ÎMPLINIREA A CINCISPREZECE ANI DE LA MUTAREA SA LA VEŞNICELE LĂCAŞURI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. [Corola-blog/BlogPost/343576_a_344905]
-
25 de ani muncă silnică), în cadrul "lotului mistico-legionar Tîrgu Ocna". Timp de șase ani este deținut la Jilava și Aiud ( la aceasta din urmă din februarie 1960). La 25 iunie anul 1964, este eliberat în urma Decretului de amnistie generală a deținuților politici. În anul 1964, se angajează ca muncitor la Uzinele 23 August. În anul 1965, se naște fiica sa Ileana. În anul 1967, este angajat la Institutul Biblic și de Misiune Ortodoxă (legătorie; corectură). Între anii 1967 - 1969, urmează cursurile
IN MEMORIAM – PĂRINTELE CONSTANTIN VOICESCU DE LA BISERICA „SAPIENŢEI” DIN BUCUREŞTI – ACUM LA ÎMPLINIREA A CINCISPREZECE ANI DE LA MUTAREA SA LA VEŞNICELE LĂCAŞURI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. [Corola-blog/BlogPost/343576_a_344905]
-
figuri ale societății civile, ca Părintele Arhim. Bartolomeu Ananina, artiștii Horia Bernea și Sorin Dumitrescu. Împreună cu preoții Ioan Iovan din Mănăstirea Vladimirești, Liviu Brînzaș, Alexandru Capotă, Vasile Pătrașcu și Dumitru Manta, Părintele Constantin Voicescu deschide primul congres al Asociației Foștilor Deținuți Politici din România. În anul 1992, este ales membru al Consiliului Național al Alianței Civice și în Comitetul de Coordonare al AC. În luna aprilie anul 1992, slujește alături de 11 preoți Liturghia din prima zi de Paști, în prezența MS
IN MEMORIAM – PĂRINTELE CONSTANTIN VOICESCU DE LA BISERICA „SAPIENŢEI” DIN BUCUREŞTI – ACUM LA ÎMPLINIREA A CINCISPREZECE ANI DE LA MUTAREA SA LA VEŞNICELE LĂCAŞURI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. [Corola-blog/BlogPost/343576_a_344905]
-
prietenii și colegii de serviciu să devină informatori și să dea declarații acuzatoare, a reușit să-și ajungă scopul, inculpându-mă în legătură cu Revoluția Maghiară și condamnându-mă la 4 ani de închisoare. Din 1958 mărimea condamnării nu mai era importantă. Deținuților ce executau sentința în lagărele de muncă forțată, deschise în 1958 în Balta Brăilei, li se putea prelungi punerea în libertate, cu o pedeapsă administrativă, la fiecare nouă scadență. Astfel eliberarea se putea realiza la data decesului. Destinul însă n-
VICTOR ROȘCA, inginer, scriitor și publicist () [Corola-blog/BlogPost/340023_a_341352]
-
nume, dintre cei 800 de elevi care au trecut prin Închisoarea de la Târgșor. De altfel, un colaborator al revistei Candela de Montréal a scris un articol, Răspuns unui denigrator, în care îl combate cu citate din cărți publicate de alți deținuți politici, arătând că tot ce spune el sunt fantasmagorii personale. D.G.: Ce nu ți-a oferit România pe plan profesional? V.R.: În februarie 1951, la ieșirea din închisoare, doi dintre colegii mei, ce făcuseră parte din grupul pe care îl
VICTOR ROȘCA, inginer, scriitor și publicist () [Corola-blog/BlogPost/340023_a_341352]
-
construcției a două penitenciare noi și continuarea modernizării celor existente, astfel încât pedepsele să fie executate în România în acord cu standardele CEDO. Investițiile financiare în acest sens urmăresc oferirea unor spații de detenție pentru facilitarea unei evoluții armonioase a deținuților, fapt ce ar putea conduce - cel puțin în teorie - la scăderea numărului de persoane care recidivează. Abordarea integrată a strategiei înseamnă corelarea diverselor politici publice. SNPR este corelată cu alte strategii naționale în curs de desfășurare, cum ar fi: Strategia
STRATEGIE NAȚIONALĂ din 30 aprilie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298015]
-
consens la Conferința Mondială a Drepturilor Omului, 25 iunie 1993; ● Principiile Națiunilor Unite privind prevenirea delincvenței juvenile (Principiile de la Riyadh), adoptate prin rezoluția Adunării Generale a ONU nr. 45/112 din 14 decembrie 1998; ● Ansamblul Regulilor Minime de Tratament al Deținuților, adoptat de primul Congres al ONU privind prevenirea criminalității și tratamentul infractorilor și aprobat de către Consiliul Economic și Social prin Rezoluțiile nr. 663 C (XXIV) din 31 iulie 1957 și nr. 2076 (LXII) din 13 mai 1977; ● Ansamblul regulilor
STRATEGIE NAȚIONALĂ din 30 aprilie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298015]
-
40/33 din 29 noiembrie 1985; ● Regulile minimale ale Națiunilor Unite pentru elaborarea unor măsuri neprivative de libertate (Regulile de la Tokyo), adoptate de Adunarea Generală a ONU prin Rezoluția nr. 45/110 din 14 decembrie 1990; ● Ansamblul Regulilor Minime privind Tratamentul Deținuților (Regulile Nelson Mandela), aprobat de către Adunarea Generală a ONU prin Rezoluția nr. 70/175 din 17 decembrie 2015; ● Regulile Organizației Națiunilor Unite pentru tratamentul femeilor deținute și măsuri neprivative de libertate pentru femeile infractori (Regulile de la Bangkok), adoptate de
STRATEGIE NAȚIONALĂ din 30 aprilie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298015]
-
-si-studii/. Deși ratele recidivei par relativ reduse, fenomenul continuă să reprezinte un punct important pe agenda politicilor publice. Una dintre țintele implicite ale SNRSPPL 2020-2024 a fost elaborarea și promovarea unor măsuri pentru reducerea recidivei. "Coordonatele statistice privind diminuarea ponderii deținuților recidiviști, în populația penitenciară, coroborate cu informațiile relevante pentru contextul național general, susțin continuarea politicilor publice promovate pentru scăderea infracționalității și creșterea gradului de siguranță comunitară, în rândul cărora se înscrie și implementarea SNRSPPL. Acest document își propune să fundamenteze
STRATEGIE NAȚIONALĂ din 30 aprilie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298015]
-
anul 2022 - 61.046 mii lei ... d) Total venituri anul 2021 - 28.142 mii lei ... e) Total venituri anul 2020 - 24.954 mii lei ... Aceste venituri pot fi importante din perspectiva sistemului penitenciar, deoarece pot contribui la acoperirea unor costuri asociate cu gestionarea deținuților, precum și la furnizarea deținuților cu oportunități de câștig și dezvoltare a abilităților profesionale. Persoanele sancționate cu măsuri neprivative de libertate, aflate în supravegherea serviciilor de probațiune, având impusă obligația de a presta muncă neremunerată în folosul comunității desfășoară mai
STRATEGIE NAȚIONALĂ din 30 aprilie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298015]
-
d) Total venituri anul 2021 - 28.142 mii lei ... e) Total venituri anul 2020 - 24.954 mii lei ... Aceste venituri pot fi importante din perspectiva sistemului penitenciar, deoarece pot contribui la acoperirea unor costuri asociate cu gestionarea deținuților, precum și la furnizarea deținuților cu oportunități de câștig și dezvoltare a abilităților profesionale. Persoanele sancționate cu măsuri neprivative de libertate, aflate în supravegherea serviciilor de probațiune, având impusă obligația de a presta muncă neremunerată în folosul comunității desfășoară mai multe activități, stabilite de consilierul
STRATEGIE NAȚIONALĂ din 30 aprilie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298015]
-
importanți ai recidivei sunt antecedentele infracționale, sistemul național nu oferă măsuri corecționale și de prevenire eficiente pentru minorii sub vârsta de 14 ani, cei care nu răspund penal, care comit fapte penale. Problema nr. 3: Perioada post-detenție este problematică pentru deținuții care nu au suport familial/social. Problema nr. 4: Există un procent mare de recidiviști care au comis infracțiuni pe fondul consumului de alcool sau substanțe interzise și/sau care suferă de alte tulburări mentale. Nu există suficiente mecanisme de suport la
STRATEGIE NAȚIONALĂ din 30 aprilie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298015]
-
soluții pe termen lung în domeniul prevenirii recidivei, pe baza rezultatelor acțiunilor anterioare. ... Obiectiv general 4 - Prevenirea reiterării comportamentului infracțional la persoanele sancționate cu măsuri sau pedepse privative de libertate Cele mai frecvente fapte săvârșite care au condus la condamnările deținuților, prezintă ponderi diferite de recidivă. Astfel, infracțiuni precum furtul calificat, conducerea vehiculelor fără permis de conducere sau conducerea vehiculelor sub influența alcoolului prezintă probabilități de recidivă de 87%-92%. De asemenea, tâlhăria calificată atinge un risc de recidivă de 76.5%. În
STRATEGIE NAȚIONALĂ din 30 aprilie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298015]
-
financiară și tentația de a obține rapid resurse financiare pot fi un motor puternic în comportamentul infracțional al recidiviștilor. Pe lângă acest aspect, consumul de alcool și influența anturajului sunt menționate și ele ca motive semnificative în generarea ultimei infracțiuni. Deținuții sunt de părere că un loc de muncă le oferă nu doar un scop și o rutină zilnică, ci și un sentiment de demnitate și auto-realizare. De asemenea, ei consideră că prin angajare pot dobândi abilități și competențe noi, ceea
STRATEGIE NAȚIONALĂ din 30 aprilie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298015]