27,663 matches
-
petrecut și în lumea teatrelor. Un mare regizor român de înaltă faimă, altul, și el de notorietate internațională, după ce începuseră să lucreze cu actorii din țară, au fost constrînși să plece - pentru că "incomodau" sau "umbreau" gloriile noastre locale din vremea deceniilor totalitare. În acest timp însă, alți regizori români valoroși, mai tineri, evoluează în Europa occidentală, culegînd lauri și laude, uneori mai mult decît în țară... Invidia, oricît de "colegială" ar fi, duce la aceleași efecte destructive: îndepărtează valorile românești, elitele
"Destrucția elitelor" by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Journalistic/17103_a_18428]
-
că, dacă nu ar fi fost ucis la Auschwitz, Fondane și-ar fi revizuit, cum s-a întîmplat cu mulți filosofi existențialiști după război, concepția: Este semnificativ că, în timp ce au intrat în desuetudine curente filosofice în mare vogă cu două-trei decenii în urmă, concepția logicii dinamice a contradictoriului este în plină afirmare, supraviețuind și dezvoltîndu-se puternic de-a lungul a peste șase decenii. Îmi mențin convingerea că doctrina lupasciană aparține deopotrivă secolului XXI și, prin caracterul ei, este o filozofie a
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17116_a_18441]
-
după război, concepția: Este semnificativ că, în timp ce au intrat în desuetudine curente filosofice în mare vogă cu două-trei decenii în urmă, concepția logicii dinamice a contradictoriului este în plină afirmare, supraviețuind și dezvoltîndu-se puternic de-a lungul a peste șase decenii. Îmi mențin convingerea că doctrina lupasciană aparține deopotrivă secolului XXI și, prin caracterul ei, este o filozofie a postmodernității." * În același număr din Ateneu, Constantin Prangati continuă publicarea în foileton a Jurnalului lui G.T. Kirileanu (1872-1960). Semnalate mai de mult
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17116_a_18441]
-
Poetă, prozatoare, eseistă, romancieră, pictoriță, sculptoriță, graficiană, regizoare, scenografă ș.a. - sînt cuvinte la fel de normale în limba română actuală ca și profesoară, artistă sau pianistă, de pildă. Limba literară, "organism viu", nu-i așa?, a asimilat, prin frecventa folosire, în ultimele decenii, aceste forme, făcînd - e drept - impardonabila greșeală de a nu-l consulta pe domnul Paul Goma și de a nu lua "simțul" lui drept normă.) Întorcîndu-ne la Sibiu, trebuie să spunem că, spre deosebire de alte reviste care au avut numere tematice
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17133_a_18458]
-
se pune problema diferențierii salariilor în funcție de sex, a imposibilității promovării în funcții de conducere a femeilor ori a afirmării politice." Ea nu se simte frustrată în această lume a noastră. Ceea ce o agasează e doar eticheta de "literatură feminină": "De decenii bune se tot bate monedă pe poezia/ proza feminină, instituționalizându-se o mare prostie și anume aceea că literatura produsă de femei are un nu știu ce care o diferențiază, o discriminează, fie și pozitiv, de oponența sa masculină. Anumite subiecte, mai ales
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17133_a_18458]
-
Z. Ornea După 1990 specia pe care teoria literară o numește literatură subiectivă a avut cîștig de cauză la noi. Probabil interdicțiile cenzurii din deceniile dictaturii n-a lăsat-o să existe cum îi era voia. Deodată, piața cărții a fost efectiv invadată de acest tip de literatură. Jurnale, memorii, amintiri au pătruns în prim-plan, chiar în dauna literaturii ficționare. Mărturisesc că îmi place
Viața unui chirurg by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17110_a_18435]
-
neliterată, știe să-și facă meseria de intervieveur cu profesionalism, conducînd bine convorbirea. D-sa, ca anestezistă, are privilegiul de a-l fi cunoscut bine, în chiar timpul operațiilor, pe marele chirurg (probabil cel mai mare timp de vreo cîteva decenii bune), cunoscîndu-i obiceiurile și știința, curajul de a proceda în fața plăgii. A reconstitui viața, formația intelectuală și profesională a unei astfel de înalte personalități a medicinei românești e parcă, dincolo de toate, o datorie morală. Medicii tineri și chiar cei maturi
Viața unui chirurg by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17110_a_18435]
-
calitate. Stațiunea denotă, ca și cealaltă proză, Saludos, că există un Ecovoiu gata să deseneze epic, insurgent la transparențe facile. Romanul ține la distanță convențiile narațiunii. Un minim de inițiere literară ne ajută să observăm că, de regulă, în ultimele decenii, scriitorii noștri cultivă fie o poveste de iubire fie o dramă existențială în termeni deciși de structuri deja constituite. Ce anume mi se pare deliberat novator în Stațiunea? În primul rând ruptura de orice miză expozitivă consumată. Ecovoiu a renunțat
Un roman despre suicid by Henri Zalis () [Corola-journal/Journalistic/17145_a_18470]
-
unor politicieni americani de vârsta a treia înseamnă în cel mai bun caz prostie. A susține financiar tineri studioși americani în care vibrează interesul pentru România, așa cum sunt cei de la Indiana University, înseamnă a-ți asigura susținători profesioniști pe multe decenii de aici înainte. Imaginea țării - internă și externă - s-ar îmbunătăți ca prin miracol. Dar cine are timp de astfel de fleacuri, când însuși ambasadorul iliesciano-constantinescian, Geoană, nu pare a ști decât socoteala game-urilor de la meciurile de tenis pe
Chibiț în Dupont Circle by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17136_a_18461]
-
prezentarea celui de al 6-lea Concert, în si bemol major, cu două viole soliste; Gabriel Bălă, membru al Filarmonicii bucureștene, și Gad Lewertoff, din Israel, ne-au adus în memorie bogăția timbrală, tipul de trăsătură de arcuș proprie maeștrilor deceniilor de mijloc ale secolului. Cu același interes l-am reaudiat pe solistul oaspete, două seri mai târziu, în Concertul de Johann Christian Bach. A fost o seară integral dedicată muzicienilor din familia Bach, un concert de concerte condus cu abilitate
BACH al nostru cel de toate zilele by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/17112_a_18437]
-
unde se vînd mărfuri la mîna a doua"; cu acest sens, a devenit substantiv neutru, articulabil, apt să primească desinențe de plural. La fel de firească e și abrevierea sintagmei, prin păstrarea primului său element - transformare perfect paralelă cu cea petrecută cu decenii în urmă în vorbirea familiară, cu blue jeans - deveniți blugi. și în cazul blugilor (concurați acum de mai eleganta refacere jeanși), decupajul (imperfect) conserva din sintagma engleză adjectivul. Dacă nu e neapărat o formă care se va impune, secăndul constituie
"Secănd" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15801_a_17126]
-
cărți, iar cărțile au soarta lor. Acesta ar fi un motiv de iritare și de satisfacție în același timp, de neaderență la tot ce se întîmpla". Uluitor e să aflăm că marele cercetător și erudit a efectuat, timp de multe decenii, un travaliu pentru care nu avea chemare, care nu-l exprima: "nu eram un om de litere...". Ca și: Nu eram pur și simplu "literat", dar trebuia să fac o astfel de figură, să simulez, să pot supraviețui". Așa încît
Adrian Marino între lumini și umbre by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15783_a_17108]
-
a două dintre marile trasee ale operei sale. Primul inaugurează seria autoportretelor care nu se va încheia decît spre sfîrșitul vieții, iar cu cel de-al doilea începe ampla galerie a portretelor individuale care se întinde și ea pînă în deceniul nouă. Vreme de șaptezeci de ani, această portretistică va înregistra constant ritmurile unei istorii exterioare dezlănțuite, cu personajele, caracterele, miturile și dramele ei, dar și prefacerile interioare ale pictorului însuși, mișcările mai încete sau mai alerte ale conștiinței sale, victoriile
Portretul: artă, filosofie și morală by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15805_a_17130]
-
privință România are o experiență istorică nefericită. Mă refer la excesele Puterii și ale patrioților ei de serviciu, în diferite momente ale istoriei noastre, unele foarte apropiate. Nu intru în amănunte deoarece ne-am întoarce la perioada încordată de la începutul deceniului trecut, aceea a democrației originale, a mineriadelor devastatoare și a "vinderii țării". Cu prețul unor răni care s-au cicatrizat cu greu, politicianul român aflat la putere a înțeles din 1990 încoace cît poate întinde coarda în propriul său beneficiu
Urgențe mai noi și mai vechi by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/15822_a_17147]
-
de generație - destui specialiști de azi au formație francofonă. Cred însă că a apărut deja riscul ca unii vorbitori să ia contact prin engleză cu unele cuvinte de origine franceză: modificînd astfel o tendință care s-a manifestat timp de decenii în sens invers. Dicționarele noastre vor trebui să țină seama de acest nou context sociocultural. Urmînd principiul sursei imediate, ele indică etimologii și uneori și pronunții vag derutante. în urma constatării (în genere justificate) că multe englezisme au pătruns în română
Între franceză și engleză by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15828_a_17153]
-
mai curînd a interpretărilor este adjectivul familiar freș: înregistrat în DEX 1996 (cu definiția "care nu este obosit; vioi"; "care exprimă prospețime, sănătate, tinerețe") ca provenind exclusiv din fr. fraîche (forma feminină a adjectivului frais). Un citat din presa ultimului deceniu demonstrează însă că, cel puțin pentru unii vorbitori (tot mai mulți, tind să cred), cuvîntul e pus în legătură cu engleza, reprezentînd de fapt engl. fresh: "Pompierii spălau, de zor, barba și sabia domnitorului Al. I. Cuza, de stratul gros de găinaț
Între franceză și engleză by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15828_a_17153]
-
mă privise zâmbind, cu blândețe, cu o duioșie, inexplicabilă. N-am zis nimic. N-am protestat, doar m-am gândit că va veni un timp când voi pune la loc fraza, când ea își va relua locul. Ceea ce, după atâtea decenii, se întâmplă în acest moment. Tot eu, însă, mă gândeam pe atunci ce-l făcuse să mă pună să renunț la fraza aceea, fără a-mi da vreo lămurire. Ulterior, cred că pricepusem, întorcând pe-o parte și pe alta
Somonii by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15831_a_17156]
-
civilizat, nu barbar. Pînă aici, nimic de zis. în afară, poate, de faptul că sugestia lui Dario Fo sau a Nadinei Gordimer, laureați ai Premiului Nobel, aflați printre semnatarii apelului, ține de o retorică bine cunoscută a stîngii politice din deceniile trecute. O analizează remarcabil François Revel în Cunoașterea inutilă, carte tradusă și la noi, și apărută la Humanitas, pe care însă nu par s-o fi citit tocmai cei la care ea se referă. în esență, retorica stîngii a constat
Günter Grass și cîinii polițiști by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15823_a_17148]
-
de la New York, atunci cînd am înregistrat reacția mai sus menționată a scriitorilor germani (și nu numai). Mi-au revenit în minte zeci de astfel de apeluri ale intelectualilor europeni de stînga (era de bon ton să fii de stînga în deceniile ante- și postbelice) rod al manipulării de către serviciile secrete sovietice. Istoria pare a nu-l fi învățat mare lucru pe Günter Grass. Tristele experiențe ale unor André Gide (spre onoarea lui, și-a dat singur și repede seama de greșala
Günter Grass și cîinii polițiști by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15823_a_17148]
-
Nietzsche antisemit. Merită cu prisosință subliniat efortul deosebit depus de Rodica Amel, care traduce din ebraică o carte densă de filosofie. Yirmiyahu Yovel, Hegel, Nietzsche și evreii. O enigmă întunecată, trad. Rodica Amel, Edit. Humanitas, București, 2000, 388 pagini. Românii deceniului 10 Se simțea de multă vreme lipsa unei sinteze în date și statistici a României postdecembriste. Cu atât mai mult cu cât există, după 12 ani, o predispoziție generală la bilanț și sentimentul acut al încheierii unui ciclu istoric. O dată cu
Doamnele Franței în veacul al XII-lea by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/15811_a_17136]
-
după cum ne mărturisește, a se adînci în sine și a scruta lucrurile din preajmă spre a vedea ce se ascunde dincolo de aparențele lor: "Desigur, viața sufletului a primit, pe lîngă trăsăturile etapelor vîrstei și acea confruntare cu împrejurările dramatice ale deceniilor care au urmat adolescenței, cînd am devenit prizonier al acestor crude și nefirești terori comuniste". Stăpînit de idealuri literare, scrie la 17 ani o piesă de teatru, Viața ascunsă, urmată de cîteva nuvele, de o altă operă dramatică, La farmecul
Destinul unui rezistent: Pavel Chihaia by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15813_a_17138]
-
casă, la noi, fără a se întreba nimeni care este locatarul ei cel mai îndreptățit și dacă nu cumva celălalt ar trebui să se mute). Un lucru e sigur: televiziunea nu pune capăt destinului cărții, cum bănuia McLuhan acum cîteva decenii (experiența recentă, eșuată, a unor edituri americane de a promova c.d.-romuri în loc de cărți arată acest lucru), dar îi găsește un alt mod de întrebuințare, care, în cele din urmă, conduce tot la lectură. Sînt destul de optimist în această
Cartea la televiziune by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15850_a_17175]
-
să fi devenit celebru în Franța... Interesante sînt și paginile despre Leonid Arcade (mai bine cunoscut pentru cenaclul pe care l-a condus decît ca scriitor, totuși autor al cel puțin unei cărți foarte interesante, Poveste cu țigani, apărută în deceniul al șaptelea), despre Paul Miron, cronicar al exilului care, spre deosebire de ceilalți (care propuneau, spune Cornel Ungureanu, o "partitură eroică"), face haz, evocă fețele necunoscute ale unor întîmplări/ indivizi, dezeroizează. Din aceste capitole, ca și din acelea consacrate lui Ion Caraion
Exil cu variante by Cristina Ionica () [Corola-journal/Journalistic/15826_a_17151]
-
Citatele de mai sus nădăjduim că sînt în măsură a sugera și finele antene ce și le-a dezvoltat pentru înțelegerea poeziei, în oglinzile căreia va fi sesizat și o răsfrîngere a propriului chip lăuntric, sensibilizat și melancolizat prin decurgerea deceniilor, aparținînd tot mai vădit acelor "îndrăgostiți de poezie", care alcătuiesc "o veritabilă confrerie (...) prin devoțiunea întru frumos"... Aidoma unui vrednic "gospodar" al disciplinei sale, Cornel Regman se situează convenabil între timpurile ei istorice. Aflat în descendența nemijlocită a criticii interbelice
Ultimul Cornel Regman (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15855_a_17180]
-
performanța de a fi între aceleași coperți poet, critic și teoretician. O să le luăm pe rînd. Miza cărții pare să fie însă aceea a teoriei, după cum se vede și din titlu. în anii poststructuralismului importat cu frenezie în România ultimelor decenii comuniste, multe minți strălucite din intelectualitatea noastră au visat la o sistematică a poeziei, la clasificarea cea mai adevărată (și deseori cea mai sofisticată), la ordonarea o dată pentru totdeauna (deși schemele obținute se declară mereu a fi doar unele posibile
Teorie, critică, poezie - aceleași by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15868_a_17193]